ILUMINAREA IN TELEVIZIUNE - Intensitatea luminii tv

ILUMINAREA

        Lumina poate dezvaluii - forme, texturi, detalii. Se pot astfel focaliza intr-un mod foarte evident sa fie evidentiate anumite caracteristici, trasaturi. Realizarea acestui fapt se poate face prin ajustarea zonei de asigurare, a cantitatii de lumina si a directiei din care vine lumina.

        Lumina poate masca anumite aspecte si detalii. Aranjate cu grija umbrele pot restrictiona ceea ce este vizibil.

        Lumina poate implica caracteristica care in realitate nu exista. Modelul de lumina sau curbe  pot sugera caracteristici (trasaturi) foarte variate cum ar fi: cladiri aflate la distante foarte mari, schimbari ale vremii (eventualele inourari). Lumina poate elimina toate contururile suprafetelor si detaliilor lasand doar forma subiectului (stilului-silueta).

        Lumina poate atenua conturile suprafetelor si sa concentreze atentia asupra unui detaliu.

        Lumina poate influenta atitudinea privitorului asupra unui subiect.

        Lumina poate avea o influenta puternica asupra senzatiei de solidaritate si asupra formei.

        Lumina poate ghida interesul auditiei.

        Lumina poate crea compozitii artistice prin forme si ajustari tonale.

        Lumina poate dezvolta o anumita atmosfera.

        Lumina poate izola un subiect.

        Lumina poate avea o contributie vizuala - poate unifica o serie de subiecti separati.

        Lumina poate stabilii asociatii legate de mediul in care se filmeaza.

        Lumina poate poate crea senzatia de miscare, modelele de lumina si umbre, schimbari de culori flash-uri.

        Cu ajutorul luminii se poate ajusta culoarea subiectilor. Gradientul luminos poate sugera anumite conturari ale suprafetelor. Chiar daca nu exista in realitate, umbrele pot face ca o suprafata plata sa apara cu inclinati sau curbati.

 

           Lumina poate fi studiata din doua puncte de vedere:

Lumina ca element esential in realizarea imaginilor,  caracterizata de proprietatile ei din punct de vedere  tehnic.

Lumina ca element plastic in constructia imaginii.

 

           1. Intensitatea luminii - se refera la luminozitate, marimea ei determina alegerea diafragmei si daca este    posibil si elementul traductor (CCD).

           Exista doua feluri de sursa de lumina:

- lumina natur ala provenita de la Soare, Luna, licurici etc. si este puternic dependenta de conditiile atmosferice (anotimp, ora din zi, grad de acoperire al cerului cu nori, puritatea aerului, turbulenta, etc.).

- lumina artificiala provenita de la surse ca becurile cu incandescenta, tub fluorescent, arcuri electrice, etc. In acest caz intensitatea luminoasa depinde de puterea sursei si de distanta dintre sursa si subiect.

          Alte elemente ce pot duce la scaderea intensitatii luminoase sunt: gradul in care diferite obiecte reflecta lumina, gradul in care ea este refractata sau gradul de difractie.

          2. Directia luminii - reprezinta unghiul pe care il face lumina cu axa optica. Aici exista urmatoarele posibilitati de a dispune sursele de lumina in raport cu axa optica:

- Iluminarea f rontala - subiectul este luminat din fata. Pozitia sursei poate avea influente privind modul de redare al volumelor, acest tip de iluminare are ca efect aplatizarea volumelor.

- Iluminare semilaterala - sursa se afla lateral sub un unghi de 45⁰, acest tip de iluminare corespunde maximului perceptiei noastre.

- Iluminarea laterala - sursa este perpendiculara pe axa optica. Efectul iluminarii laterale este o puternica reliefare a volumelor prin accentuarea umbrelor.

- Iluminarea 'contre-jour' - sursa se afla in spatele subiectului, subiectul fiind redat ca o silueta care se distinge de fundal.

- Inaltimea sursei de lumina determina de asemenea marimea umbrelor, astfel o iluminare de sus ni se pare fireasca, pe cand o iluminare de jos in sus poate forma umbre mai putin intalnite in mod normal, incarcand imaginea cu un anumit dramatism.

          3. Duritatea luminii - este caracterizata de gradul de difuzie al razelor si de intensitaetea luminii. Astfel in cazul unei lumini dure, umbrele apar foarte clar iar imaginea va avea un contrast ridicat, asigurandu-se o buna redare a celor mai fine detalii in cazul zonelor puternic iluminate dar pentru zonele aflate in umbra avem foarte putine detalii. Daca se foloseste lumina difuza umbrele se estompeaza putand fi chiar nule. Imaginea are un contrast scazut, dar va reda uniform detaliile de pe intreaga suprafata.

          4. Compozitia spectrala - se refera la spectrul luminii folosite, ea difera in functie de natura sursei de lumina. Se masoara in grade kelvin si reprezinta temperatura sursei. Mai putine grade kelvin semnifica existenta unor mari cantitati de culori calde (rosu, galben, portocaliu), iar cantitatea de culori reci (verde, albastru, indigo) indica o sursa cu mai multe grade kelvin.

           Dimineata lumina este caracterizata de o sursa cu temperatura intre 3000-4000 K, la amiaza intre 5000-7000 K, iar cand cerul este senin se poate ajunge pana la 27000 K. In cazul luminii artificiale pentru un bec obisnuit avem intre 2000-3000 K. Lampile Nitrafot de 1500W sunt luate ca standard pentru lumina interioara. Lumina blitzului electronic se considera ca fiind echivalent cu lumina naturala de 5000-6000 K.

 

          Studiata din acest punct de vedere lumina poate fi considerata ca provenind de la doua feluri de iluminare:

    - Iluminare insesizabila - atunci cand iluminarea este uniforma iar sursa de lumina nu este evidenta. Astfel o zona daca este iluminata uniform pare a nu fi luminata in mod special, iar posibilitatea  perceperii obiectelor depinde numai de observator.

    - Iluminarea evidenta - este atunci cand suntem constienti  de existenta unei surse de lumina si vedem efectele prezentei acesteia prin umbre si printr-o anumita modificare superficiala si reversibila a aspectului exterior al obiectului.

          Iluminarea presupune supr apunerea perceptibila a uni gradient de lumina peste stralucirea si coloritul obiectelor aflate intr-o anumita ambianta.

          Iluminarea insesizabila da asa numita 'lumina existenta', acea lumina caracteristica unui anumit loc. Ea se refera mai mult la interioare si mai putin la lumina exterioara deoarece aceasta depinde mai mult de zona geografica decat de amplasarea intr-un anumit loc a unui obiect. Lumina existenta caracterizeaza un anumit spatiu, ea reprezinta o imagine specifica locului respectiv. Respectar ea acestei lumini da autenticitate si atmosfera imaginilor (exemplu: atmosfera unui bar).

          Iluminarea poate evidentia sau estompa un subiect sau parti ale acestuia. Caile de realizare sunt:

     - Iluminarea subiectului in mod accentuat.

     - Separarea de fundal cu ajutorul luminii de contur.

     - Realizarea unei anumite compozitii cu ajutorul umbrelor. In acest caz umbrele pot capata o anumita independenta formala.

          Ca si concluzie se poate spune ca folosind o anumita iluminare se poate schim ba caracterul unui subiect.

          Caracteristica cea mai grea de redat in imagini este atmosfera, a unui anumit loc este atmosfera, ea fiind specifica acelui loc. O problema deosebita apare si atunci cand trebuie creata o anumita atmosfera, intr-o imagine independenta de cea a locului respectiv.

          Umbrele au un rol plastic important, insumand si dand valoare unor suprafete plate, monotone si interesante, ele pot da viata si ritm unor suprafete goale si inexpresive. Lumina si intunericul au si valori simbolice (pot fi utilizate mai mult sau mai putin ostentativ):

      - Lumina reprezinta adevar, virtute, bine, etc.

      - Intunericul simbolizeaza raul minciuna, violenta, etc.

          Umbra poate avea si un rol in dramaturgia filmelor, oferind solutii la proble me mai dificile de realizat, cum ar fi :

        - Pentru a  atenua emotiile ce ar fi starnite de o scena violenta se apeleaza de multe ori, la capacitatea de sugerare a umbrelor: 'stiu ce se intampla dar nu mi se arata'.

        - Pentru a intensifica emotiile, suspansul unei scene, se vor arata umbre, de exemplu umbra unui bandit, in acest fel efectul este mai intens decat daca ar fi aratat personajul: 'nu stim si nici nu se arata ce se intampla, se sugereaza doar ca se intampla ceva.

        - Pentru a nu se recunoaste o persoana ce nu se doreste sa  fie identificata, in cazul unor probleme delicate, se filmeaza umbra, se filmeaza din spate, se filmeaza detalii sau se altereaza imaginea prin modificarea componentelor R, G, B, rezultand o imagine fals color sau se poate folosi un efecte de mozaicare.

          Exista doua tipuri de umbre :

      - Proprii - sunt cele care apar pe subiect ca elemente ale acestuia.

      - Purtate - umbrele ce se formeaza pe un mediu , ca un element exterior. Umbrele purtate pot capata o anumita autonomie fata de obiectul care le-a generat, ele par a demonstra ca obiectele au capacitatea de a 'emite' umbra, intunecime, in acest caz intunericul dobandeste valente noi, el nu mai este perceput ca absenta a luminii ci ca o prezenta.

           Umbra poate reprezenta o copie, un dublu misterios al obiectului, mai ales daca ea se abate de la varianta fireasca (atunci cand obiectul va avea o umbra datorata existentei sursei de lumina plasate in fata obiectului si undeva deasupra lui).

          Umbrele pot fi opace, atunci cand nu se sesizeaza detaliile portiunii aflate in umbra, sau pot fi transparente, atunci cand vedem unele detalii (cazul unei iluminari difuze).

 

         Cel mai simplu dar si complet mod de a ilumina un obiect, o persoana sau un grup de persoane este principiul iluminarii din trei puncte. Acest principiu se poate folosi aproape  pentru orice obiect tridimensional. In mare acesta consta dintr-o lumina cheie, o lumina de umplere si o lumina de spate.

         Depinde de situatie, de motivatia artistica etc. daca se folosesc toate cele trei lumini  sau nu.

         Un spot luminos, este cea mai puternica sursa de lumina - se poate compara cu soarele. De obicei, lumina cheie defineste directia luminii si ii da obiectului cele mai importante umbre. Cel mai bun amplasament pentru lumina cheie depinde de obiect, de modul cum este amplasat, de efectul dorit si de alte influente ale scenei insasi, de exemplu o fereastra prin care patrunde sau nu soarele. Nu se folosesc niciodata doua lumini cheie. Ele vor concura sau se vor neutraliza reciproc, creeaza umbre duble si inrautatesc imaginea.

         O  lumina de reflector se foloseste pentru a difuza umbrele produse de lumina cheie sa nu fie prea puternica, altfel se distruge ceea ce s-a realizat cu lumina cheie. Lumina de umplere joaca intotdeauna rolul de vioara a doua. Niciodata nu poate sa fie dominanta. Lumina de umplere poate fi inlocuita cu un ecran reflector sau o lumina reflectata de pe un perete sau tavan. Atentie insa, daca peretele sau tavanul nu sunt albe, nici lumina de umplere nu este alba.

         De asemenea un s pot luminos se foloseste pentru a evidentia contururile obiectului si pentru a crea iluzia de adancime. Ea poate sa separe obiectul de fundal. 

 

          De exemplu, pentru filmarea unui crainic ce prezinta stirile este nevoie de mai multe surse de lumina dispuse diferit pentru a crea o lumina care sa ofere posibilitatea de a reda cele mai fine detalii, nuante si culori.

          In general se folosesc 5 tipuri de lumini:

          - Lumina principala - este asezata deasupra ochilor persoanei, semilateral si realizeaza o buna iluminare a fetei. Apar insa unele umbre, cum ar fi cele de sub barbie, in jurul nasului si al ochilor. Pentru a evita aparitia acestora se mai utilizeaza si alte surse de iluminare pentru estompare.

          - Lumina de umplere - are rolul de a face mai transpa rente umbrelei sursei principale, ea se aseaza de cealalta parte a axei optice (in raport cu lumina principala). Este in general mai slaba decat lumina principala.

          - Lumina de contur - se plaseaza in spatele subiectului, deasupra, in afara cadrului imaginii. Efectul obtinut este de conturare cu o linie luminoasa la partea superioara.

          - Lumina de fundal - are rolul de a face o delimitare spatiala intre subiect si fundal.

          - Lumina de efect - subliniaza cu ajutorul luminii un anume element al personajului, ea trebuie facuta cu mare atentie si discernamant pentru ca altfel ea poate apare ca fiind nefireasca.

•    Reflectoarele

- pot fi de diferite puteri si marimi.

•    Ecranul difuzant

- se utilizeaza pentru obtinerea luminii difuze, este confectionat din matase alba montata pe un cadru in cazul suprafetelor foarte mari, sau din material plastic cu forme si proprietati specifice in cazul suprafetelor mai mici.

•    Baia de lumina

- este construita dintr-un ecran mat in spatele caruia se monteaza mai multe surse orientate sub diverse unghiuri, obtinandu-se in acest fel o lumina difuza.

•    Blenda

- este o suprafata plana pe care este lipit un staniol sau material reflectorizant cu striatii. Se pune in asa fel incat sa reflecte o parte din lumina existenta pe zonele umbrite. Rezultatul fiind o indulcire a umbrelor, ele devenind mai transparente.

•    Recomandari de ordin tehnic privind utilizarea surselor de lumina:
•    Reflectoarele in stare calda sunt foarte fragile de aceea trebuie evitate socurile (filamentele calde se pot distruge foarte usor din cauza socurilor).
•    Reflectoarele care folosesc surse de lumina cu incandescenta se incalzesc foarte puternic, iar daca nu au dispozitive speciale de racire sau fixare ele nu pot fi tinute in mana. Se recomanda folosirea stativelor si daca este nevoie si a unui sistem de ventilare si racire.
•    Deoarece sunt de puteri mari, consumul acestora este foarte mare si este de dorit ca atunci cand se monteaza intr-un anumit loc sa se verifice instalatia electrica existenta daca suporta consumul acestora, iar in cazurile extreme cand se pot arde sigurantele de protectie este bine a se cunoaste unde se afla tabloul de sigurante.

          Cu ajutorul culorilor se redau trei mari aspecte:

       - Aspectul fizic

      - Aspectul fiziologic

      - Aspectul psihologic

          Din punct de vedere al aspectului fizic, stralucirea unei culori difera in functie de cantitatea de lumina care cade pe suprafata de o anumita culoare.

          Sub aspect fiziologic perceptia culorilor este realizata de catre cele doua tipuri de celule ale retinei ochiului uman. Astfel bastonasele asigura o vedere in alb-negru, asigurand si redarea intensitatii luminii, iar conurile ne asigura perceptia culorilor.

          In pata galbena de pe cornee se afla numai conuri, detaliile obiectelor sunt inregistrate numai daca imaginea este proiectata si pe pata galbena. Ca numar, bastonasele sunt in jurul valorii de 130 milioane, iar conurile in jur de 7 milioane.

          Sub aspect psihologic culorile se pot grupa in culori reci si culori calde, in functie de senzatiile pe care le produc. In functie de lungimea de unda avem urmatoarea structurare:

 

          O anum ita culoare poate fi obtinuta prin doua metode:

       - Metoda sintezei aditive - presupune existenta a doar trei culori fundamentale care prin combinarea lor in anumite proportii poate genera nuanta dorita, inclusiv lumina alba.

       - Metoda substractiva - consta in extragerea dintr-un flux luminos alb a unei anumite cantitati de radiatii de  o anumita lungime de unda, extrageri ce se realizeaza cu ajutorul unor filtre.

          Culorile unui obiect se pot caracteriza prin:

       - Ton cromatic - ce este exprimat prin lungimea de unda a radiatiei.

       - Luminozitatea sau stralucirea - caracterizeaza intensitatea luminii si exprima gradul de deosebire a unei culori in raport cu culoarea neagra.

       - Saturatia - reprezinta cantitatea de culoare pura existenta intr-o anumita culoare analizata. Un ton este pur atunci cand nu este diluat sau amestecat cu alb, negru sau gri.

       - Spectrul luminii incidente - culoarea unui corp depinde atat de culoarea proprie cat si de de spectrul cromatic al luminii incidente.

 

            In studiou, lumina cheie substituie lumina soarelui. Dimineata si spre seara pozitia soarelui este coborata si, in acest caz, directia luminii este joasa. In mod normal, soarele este sus pe cer, dand o lumina neutra din acea pozitie.

            Daca deplasam lumina cheie in sus, umbra de sub nas va fi mai mare. Daca coboram lumina, aceasta umbra se micsoreaza. Daca, de exemplu, o persoana poarta palarie, umbra poate crea probleme. Cu o lumina cheie inalta, borul palariei produce o umbra peste ochi. In cazul unei asemenea situatii dramatice este nevoie de o lumina cheie mai coborata sau o lumina de umplere atent amplasata. Pozitia orizontala a luminii cheie este determinata de fata insati.  Unele persoane considera ca partea dreapta a fetei lor este cea mai buna, altele sustin ca partea stanga. Oricum, pozitia trebuie sa fie undeva intre ora 8 si 4. Daca treceti de aceste limite, umbrele, in special cea a nasului pe obraz, devin tot mai mari. Daca deja exista o lumina distincta in scena, de exemplu o fereastra sau o lampa de birou, aceasta va poate da o indicatie unde sa plasati lumina cheie.

           Cea mai buna pozitie a luminii cheie atat pe orizontala cat si pe verticala se bazeaza pe ochiul dvs. critic cat si pe gustul dumneavoastra

           Asa cum am mentionat anterior, scopul luminii de umplere este sa atenueze umbrele produse de lumina cheie, mai ales umbra nasului. Lumina de umplere trebuie sa atenueze de asemenea umbrele chiar de deasupra ochilor, mai ales pentru ochii adanciti. Astfel, lumina de umplere va fi pe partea opusa luminii cheie si apropiata de inaltimea ochilor. Daca persoana foloseste ochelari, lumina de umplere apare in lentilele ochelarilor. Aceasta nu este o problema atata timp cat lumina de umplere este singura lumina care apare in lentile si atata timp cat reflexia nu este in mijlocul ochilor. Feriti-va de multiplele reflexii in lentile.

           O lumina de umplere coborata creeaza de asemenea probleme pentru camerele care trebuie sa se deplaseze in studiou. Acesta este motivul pentru care, de obicei, lumina de umplere este la o inaltime mai mare decat ar trebui. O solutie partiala pentru aceasta problema ar fi o mica lumina de umplere pusa chiar pe camera. Aveti grija ca lumina de umplere sa nu fie prea puternica, pentru a pastra unele umbre pe fata. Daca nu exista umbre, fata va fi plata si se pierde a treia dimensiune.

            Pozitia luminii de spate nu este asa de critica. O regula de baza este ca lumina de spate sa fie pe aceeasi parte cu lumina cheie. Ambele lumini definesc in acest mod directia principala a luminii in imagine. Din nou, inaltimea luminii de spate depinde de cadrele care trebuie filmate. Daca se folosesc cadre intregi, lumina de spate trebuie sa fie intr-o pozitie inalta pentru a preintampina aparitia efectului 'flare' (reflexia luminii in obiectiv). Acest efect poate fi minimizat folosind un voleu sau pe lumina de spate sau chiar pe obiectiv/camera. Daca este necesar se poate folosi o a doua lumina de spate, asemanator cu lumina de umplere, dar de cele mai multe ori o singura lumina de spate este suficienta. Bineinteles, daca este nevoie sa iluminati doua sau mai multe persoane puteti folosi sase sau mai multe surse de lumina. Dar aceste lumini vor produce multe umbre si, la un grup de 10 persoane, ati avea nevoie de 30 de lumini! Din fericire, solutia este simpla. Tratati doua sau mai multe persoane ca un singur obiect si folositi doar trei lumini asa cum s-a prezentat anterior. De exemplu, doua persoane fata in fata, celebra pozitie de interviu, pot fi iluminate cu doua lumini din spate si o lumina difuza din fata. Luminile din spate se vor comporta alternativ ca lumina de spate pentru o persoana si lumina cheie pentru cealalta, si reciproc.

           Daca persoanele se deplaseaza, aveti nevoie sa iluminati mai multe locuri in scena. Pentru fiecare pozitie puteti sa stabiliti o iluminare din trei puncte. Evitati sa umpleti scena cu prea multa lumina.

EXEMPLE

Intensitatea luminii

      Exista doua feluri de sursa de lumina

         - lumina naturala provenita de la Soare, Luna, licurici etc.  este puternic dependenta de conditiile atmosferice (anotimp, ora din zi, grad de acoperire al cerului cu nori, puritatea aerului, turbulenta, etc.).

          - lumina artificiala provenita de la surse ca: becurile cu incandescenta, tub fluorescent, arcuri electrice, etc. In acest caz intensitatea luminoasa depinde de puterea sursei si de distanta dintre sursa si subiect.

          Exemple de iluminari:

      - Iluminarea frontala - subiectul este luminat din fata. Pozitia sursei poate avea influente  privind modul de redare al volumelor, acest tip de iluminare are ca efect aplatizarea volumelor.

Iluminare semilaterala - sursa se afla lateral sub un unghi de 450 de grade, acest tip de iluminare  corespunde maximului perceptiei noastre.

Iluminarea laterala - sursa este perpendiculara pe axa optica. Efectul iluminarii laterale este o puternica reliefare a volumelor prin accentuarea umbrelor.

-

Iluminarea 'contre-jour' - sursa se afla in spatele subiectului, subiectul fiind redat ca o silueta care se distinge de fundal.

Cel mai simplu dar si complet mod de a ilumina un obiect, o persoana sau un grup de persoane este principiul iluminarii din trei puncte. Acest principiu se poate folosi aproape  pentru orice obiect tridimensional. In mare acesta consta dintr-o lumina cheie, o lumina de umplere si o lumina de spate. Depinde de situatie, de motivatia artistica etc. daca se folosesc toate cele trei lumini  sau nu.