Proceduri profesionale in mass-media

Proceduri profesionale in mass-media

Evaluarea audientei

Audienta presei scrise este oarecum "anonima", greu de cuantificat; a citi presupune un anumit nivel de educatie. Cercetarile de receptare au aratat ca receptarea este selectiva. Receptorul standard de presa scrisa se configureaza este barbat de varsta a doua sau a treia, bine educat, cu relativa stare sociala. S-a constatat ca femeileactive citesc mai multa presa decat cele casnice. Tinerii citesc presa mai putin decat maturii deoarece recepteaza presa scrisa ca un produs al oamenilor mai in varsta pentru oamneii mai in varsta. Pentru tineri ziarul e rece si impersonal si neinteresant pentru ca vorbeste despre status quo si pare conservator.

De ce citesc oamenii? Oamenii citesc din obisnuinta, ca sa se distrezer, din ratiuni de socializare (conversatie, barfa in grupuri mici), pentru a-si rezolva problemele cotidiene, pentru a se informa si a se relationa cu mediul inconjurator.

Cum citesc oamenii? |n general se parcurge aproximativ 1/5 din ziar, iar 50% din citirori revin la lectura ziarului de 2/3 ori pe parcursul a 24 de ore deoarece ziarul serveste ca referinta in mai multe momente ale zilei (vanzari, programe tv, horoscop, modalitati de petrecere a timpului liber, vremea).

Evaluarea contextului in care apare opublicatie

Context istoric. Temele care configureaza contextul istoric sunt cele economice, politice, educationale.

Context cultural. Teme care configureaza contextul cultural sunt: stadiile vietii (copilaria, adolescenta, schimbarile de cariera, pensionarea), relatiile umane (casatoria ca posesie, convenienta, confort, securitate, poveste), preocupari culturale (rolul autoritatilor in procesele de reglare sociala), sanatate, celebritati, subculturi, vedere asupra lumii.

Obiectivitatea in presa

Generic, jurnalistii sunt de acord cu principiile acuratetii si obiectivitatii. Totusi, obiectivitatea jurnalistica este mai mult o tendinta, un standard profesional de atins. De ce este greu de atins obiectivitatea? Traim intr-o lume complexa, subiectiva in care adevarul poate fi greu de identificat, deoarece fiecare etapa in procesul de aflare a adevarului include o judecata de. De aceea, definitorie in activitatea jurnalistica ar trebui sa fie considerata corectitudinea fata de receptor/eveniment.

Elemente care creeaza iluzia obiectivitatii in discursul presei: (a) prezentarea opiniei ca fapt; (b) citarea unor grupuri pentru a da mai multa autoritate unui punct de vedere sub forma: lideri ai unor organizatii, profesori, experti; (c) utilizarea parerilor publicului larg pentru a justifica / impune anumite opinii. De exemplu: "Ce asteapta romanii de la noul guvern / presedinte?; (d) selectia citatelor; (e) unele strategii de intervievare, cum ar fi: asertiunea inclusa in intrebare "Ce spuneti despre faptul ca la Camera Deputatilor s-a luat hotararea.?", intrebarea ipotetica: "Ce s-ar fi intamplat daca.?", alegerea unui raspuns din mai multe posibile.

Procedura cea mai des folosita de jurnalisti pentru a crea "iluzia" obiectivitatii este raportarea la surse, evidentiind explicit motivatia care determina alegerea acelei surse si nu a alteia. Cele mai multe motivari gazetaresti se refera la: profilul demografic al sursei, apartenenta sursei al o fundatie, organizatie, asociatie, nivelul de expertiza, motivul pentru care sursa a fost de acord sa ofere informatiile, motivul pentru care reporterul a ales sursa, cazul surselor anonime.