INTERVIUL RADIOFONIC

INTERVIUL RADIOFONIC

I) Definitie

Interviul este considerat un gen journalistic fundamental in publicistica radio, ca si in cea de televiziune.

Scopul interviului este acela de a obtine informatii de la interlocutor. El poate fi utilizat pentru realizarea unor alte materiale, dar poate fi difuzat si ca un gen de sine statator.

Ca metoda, a fost folosit mult inaintea aparitiei jurnalismului. De ex., in medicina, pentru stabilirea diagnosticului. Interviul se foloseste si in sociologie, poshologie. Desigur ca interviul de presa foloseste tehnici      si metode diferite, in funcie de tipul media pentru care este realizat. (V. Traciuc, "Jurnalism radio", p. 74).

Se considera ca interviul este inima jurnalismului in audiovizual.

II) Tipuri de interviu

Din punct de vedere al modului in care este realizat:

a)      Interviul instantaneu. Este folosit in ilustratia radio la stiri pentru a creste credibilitatea stirii

b)      Interviul pregatit sau elaborat. Este folosit pentru obtinerea de informatii sau date si se utilizeaza pentru alte tipuri de emisiuni - stiri, anchete, reportaje, comentarii, emisiuni ample etc.

Din punct de vedere al circumstantelor realizarii:

a)      Prin intalnire directa, in conditii stabilite dinainte

b)      La fata locului, in timpul producerii unor evenimente. Se realizeaza, de regula, in conditii de emotie si de surescitare

c)      La o conferinta de presa. Se ia la sfarsitul conferintei, in exclusivitate, dupa familiarizarea reporterului cu tema

d)      In direct. In cazul unor emisiuni live. Dau impresia de participare a ascultatorului la eveniment

e)      Interviuri prin telefon.

Dupa continutul lor, interviurile pot fi clasificate:

a)      Interviul informativ

-este cel mai folosit

-prezinta informatia sub forma unor raspunsuri directe

este importanta ordinea intrebarilor pt. ca materialul sa fie clar

-in aceasta categorie intra si interviul-descriere, care este realizat nu cu eroul unei intamplari, ci cu cineva care a fost de fata, un martor ocular, un alt jurnalist

b)      Interviu interpretativ

-este acel interviu in care reporterul cere interlocutorului sa comenteze si sa explice faptele

-are rolul nu de a prezenta fapte ci de a afla reactiile unor persoane fata de acestea

Subtipuri de interviuri:

Interviul de analiza. Se cauta raspunsul la intrebarea "de ce" s-a petrecut un fapt

Interviul de comentariu. Se afla parerea interlocutorului despre. Interlocutorul poate fi un specialist, un analist

Interviul de opinie. Se mai numeste si de controversa. Poate fi un politician sau un om de pe strada, care exprima o opinie contradictorie

Interviul afectiv. Ofera o imagine din perspectiva umana a interlocutorului. De ex. sentimentele familiei soldatilor romani morti in Afganistan sau in Irak

Interviul de personalitate. Se realizeaza cu o vedeta sau cu o mare personalitate

Interviul documentar. Ofera foarte multe informatii despre un om, o opera, un eveniment.

III) Etapele realizarii interviului radiofonic

a)      Alegerea temei si a interlocutorului

Nu orice tema intereseaza publicul

-interlocutorul: trebuie sa fie cineva, sa aiba realizari deosebite, sa fi fost implicat in evenimente deosebite

-trebuie cunoscut pentru a fi incurajat, ajutat

-tema trebuie sa suscite interesul publicului

b)      Documentarea

-Reporterul trebuie sa stie dinaintea interviului datele interlocutorului (nume, functie, activitatea sa etc.)

-contextul temei, backgraund-ul acesteia

-personajele implicate, orientarile, filiatiile acestora

-sa aiba destule informatii pentru a putea controla interviul

-sa aiba pregatite intrebarile cheie

-sa aiba clar in minte ceea ce trebuie scos in evidenta de interviu

c)      Pregatirea intrebarilor

-Reporterul are o lista de intrebari elaborata in urma documentarii

Categorii de intrebari:

In functie de scop -de opinie, de marturie, de urmarire, de completare

Dupa rolul lor

-de atac - cu ele se incep interviurile

-de sprijin - pentru ajutorarea inter.

-de relansare - daca exista abateri, trenari

-de punctare - trebuie punctat subiectul, in cazul interv. mai lungi de 4-5 minute

-de insistenta - intarirea afirmaiilor interv.

-de nominalizare - se reaminteste numele, pentru cei care au aparut pe receptie mai tarziu

-de obiectie - daca interloc. strecoara inexcactitati, greseli, omisiuni etc

-de controversa. Este uneori nevoie si de o anumita contradictie cu interloc.

Intrebari: Cine, cand, unde, ce, cum, care, de ce. Cea mai buna intreare este "de ce".

Dupa forma raspunsului cerut:

-deschise -cele care cer un raspuns mai amplu

-inchise - raspuns scurt: da sau nu.

IV) Desfasurarea interviului

-abordarea ostila determina audienta sa suspecteze pe reporter de de impartialitate

-cea mai buna abordare este cea politicoasa si peeseverenta

-este obligatoriu intreruperea interlocutorului daca este prea lung sau neinteresant

-jurnalistul nu trebuie sa se implice emotional

-lista initiala poate fi abandonata in favoarea pastrarii logicii interviului

-intrebarile cele mai dure se pun la sfarsit, pentru a nu se rupe canalul de comunicare

-trebuie sa fie mereu clar scopul interviului

-trebuie avute in vedere aspectele tehnice - functioneaza reportofonul?

-atentie la cronometrarea interviului

-reporterul nu trebuie sa formuleze concluzii in interviu

V) Situarea interviurilor

1. Poate fi realizat in studiou. Conditiile acustice sunt foarte bune. Se recomanda folosirea acestui gen de interviu cat mai des
2. In alt loc - birou, exterior, sali de spectacol etc. In aceste conditii se evita suprafetele tari si netede, folosirea de microfoane unidirectionale,

VI) Interviul prin telefon

-Este modalitatea cea mai rapida pentru realizarea interviului, comoda si pentru interlocutor

-calitatea sunetului nu este cea mai buna

-intrebarile trebuie sa fie cat mai clare, pot exista neintelegeri

VII) Concluzii

-Sunt jurnalisti fara pregatire teoretica ce considera ca pot realiza interviuri bune si fara respectarea regulilor. Sunt exceptii

-nu este o regula ca dupa un interviu bun vine altul la fel de bun sau poate si mai bun

-indiferent de notorietatea jurnalistului documentarea joaca un rol asential