Media literacy sau competenta in mass media

Media literacy sau competenta in mass media

In sens larg, competenta in mass-media (engl. media literacy) presupune, in principiu, sa dobandesti abilitati de accesare a mediilor (de exemplu, aptitudinea de a folosi Internetul), de analiza si evaluare a informatiilor, de cunoastere a elementelor care stau la baza procesului de productie al materialelor publicate, chiar si de intelegere a aspectelor ce tin de reglementarile din domeniu. In tarile din vestul Europei, unde definitiile s-au formulat deja in mai multe etape, capacitatea consumatorului de creatie (de productie) este considerata caracteristica necesara pentru competenta in mass-media; amploarea si natura Internetului (inclusiv e-mail) reprezinta cauza.

La inceputul anilor '90, in Marea Britanie, termenul de media literacy era abordat mai degraba in intalnirile din mediul academic. O strategie nationala coerenta pentru un cetatean competent a fost initiata abia in 2003, odata cu publicarea noului Communications Act prin care OfCom (autoritatea de reglementare a audiovizualului in Marea Britanie) a definit conceptul, a initiat programe de cercetare a nivelului de competenta in mass-media si de promovare a nevoii de media literacy, in care scoala joaca un rol important. Prin acest demers, OfCom a inteles ca este mult mai constructiv sa isi concentreze energia in directia unui consumator de media "alfabetizat", capabil sa discearna, sa evalueze critic si sa sanctioneze la nevoie, in loc sa continue cu o politica restrictiva de cenzurare prin reglementare, mai putin eficienta in context social larg.

In universul cotidian, aceasta dimensiune particulara a consumului de media ne preocupa mai putin, este de parere Nicoleta Fotiade. In majoritatea cazurilor, informatia este primita in stare bruta, a citi ziarul sau a privi la televizor devenind un fel de ritualuri zilnice a caror semnificatie s-a pierdut datorita uzului mecanic. Fotiade ne atentioneaza ca exista aspecte care odata constientizate, ar putea schimba interpretarea si totodata maniera de consum media.
"Astazi, cand comunicatiile si mass-media domina spectrul socio-cultural, economic si politic, nu ar fi deloc exagerat sa admitem ca un individ lipsit de abilitatea de a intelege mecanismele mass-media este in aceeasi masura omul analfabet de acum un secol, pe care incapacitatea de a citi un text l-ar fi trimis la marginea societatii. Orizontul de actiune al individului, in calitatea sa de cetatean-consumator neavizat, este considerabil mai limitat in contextul unei societati in care tehnologiile de comunicare au avansat in ritm accelerat, iar orientarea noastra sociala depinde semnificativ de acest lucru" .

Asadar, importanta educatiei media este data si de dimensiunea civica a acestui demers. Participarea publica activa a cetateanului este o conditie pentru o societate democratica. Din aceasta perspectiva, o pozitionare critica fata de mesajele cu care venim in contact via mass-media ne responsabilizeaza, ne ajuta sa luam decizii in cunostinta de cauza, ne face mai putin vulnerabili in fata celor care detin controlul informational. In acest sens, Sonia Livingstone, profesor la London School of Economics, considera ca "fara o abordare democratica si critica a competentei in mass-media, publicul va ramane un conglomerat de simpli receptori selectivi, consumatori de informatii si comunicare online. Cu siguranta, perspectiva competentei in mass-media poate fi parte dintr-o strategie de repozitionare a utilizatorului de media - de la pasiv la activ, de la receptor la participant, de la consumator la cetatean" .