ORGANIZATIA PENTRU SECURITATE SI COOPERARE IN EUROPA (OSCE)

ORGANIZATIA PENTRU SECURITATE SI COOPERARE IN EUROPA (OSCE)

Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE) este un organism de securitate, pan-european, ale carui state participante (56) acopera zona geografica dintre Vancouver si Vladivostok.

OSCE are o structura cooperativa, toate tarile participante avand statut egal (state participante). Deciziile sunt luate prin consens (nici un vot "impotriva"). Deciziile OSCE nu au forta legala, ci doar politica.

OSCE este recunoscuta de catre ONU in virtutea Capitolului VIII din Carta Natiunilor Unite si constituie un instrument important pentru prevenirea si detectarea conflictelor, managementul crizelor internationale si reabilitarea zonelor post-conflict.

OSCE abordeaza problemele de securitate prin prisma a trei dimensiuni: cea politico-militara, cea economica si cea privind dimensiunea umana si mediul inconjurator. Astfel, OSCE se ocupa de o gama larga de probleme de securitate, de la controlul armamentelor, masuri de crestere a increderii intre state, drepturile omului, minoritati nationale, reforme democratice, managementul fortelor de politie, combaterea diverselor forme de trafic (persoane, arme, droguri), dezvoltare economica si protectia mediului.

OSCE isi are originea in dialogul pe probleme de securitate dintre Est si Vest demarat la inceputul anilor ,70, cand a fost creata Conferinta pentru Securitate si Cooperare in Europa (CSCE) - un forum de dialog si negociere care a cuprins statele NATO precum si statele comuniste, membre ale fostului Pact de la Varsovia.

Rezultatul convorbirilor din cadrul CSCE a fost Actul Final de la Helsinki, semnat la 1 august 1975. Acest document contine un numar de angajamente fundamentale in ceea ce priveste problemele politico-militare, economice, de mediu si drepturile omului care vor deveni baza asa-numitului "Proces Helsinki". In acelasi timp, a fost stabilit un "Decalog" al principiilor ce trebuie sa guverneze relatii dintre state si relatiile dintre state si proprii cetateni.

Pana in 1990, CSCE a functionat sub forma unei serii de reuniuni si conferinte, care s-au ocupat de extinderea si consolidarea principiilor adoptate la Helsinki in 1975, monitorizand implementarea lor de catre statele semnatare.

La sfarsitul Razboiului Rece, Summit-ul de la Paris (noiembrie 1990) a decis dotarea CSCE cu institutii permanente, pentru a putea aborda mai eficient provocarile de securitate resimtite in acel moment in Europa. Primele si cele mai importante institutii au fost si sunt Secretariatul, Oficiul pentru Alegeri Libere si Centrul pentru Prevenirea Conflictelor. CSCE a devenit OSCE in 1994, cu ocazia Summit-ului de la Budapest.

In comparatie cu alte organizatii, OSCE este unica din mai multe puncte de vedere: are state participante atat din regiunea euro-atlantica precum si din cea eurasiatica; are o abordare cooperativa asupra problemelor de securitate; a dezvoltat instrumente institutionale de prevenire a conflictelor; are o traditie bine-stabilita a dialogului si consensului; detine o retea larga de misiuni in teren; a acumulat o serioasa experienta in colaborarea cu alte organizatii internationale.

Institutiile OSCE:

Consiliul Permanent

Este principala institutie care organizeaza consultari politice si luarea de decizii in cadrul OSCE. Este vorba despre un forum ce cuprinde reprezentanti ai tuturor celor 56 de state participante. Are intalniri saptamanale, la Palatul Hofburg din Viena.

Ministrii de Externe ai celor 56 state OSCE participa anual la un Consiliu Ministerial, cu exceptia anilor in care se organizeaza Summit-uri ale Sefilor de State si Guverne. Aceste reuniuni ofera oportunitati pentru evaluarea activitatilor OSCE, adoptarea de decizii si formularea de orientari strategice pentru organizatie.

Presedintele in Exercitiu al OSCE (Chairman-in-Office, CiO)

Responsabilitatea politica pentru activitatile OSCE este detinuta de Ministrul de Externe al tarii ce detine presedintia organizatiei. Presedintia este incredintata anual unui stat membru. La 1 ianuarie 2007, pozitia a fost preluata de Spania, de la Belgia; Spania va preda presedintia Finlandei, la 1 ianuarie 2004. Aceste trei tari formeaza asa-numita "troika", care are datoria de a oferi consiliere presedintiei in exercitiu a OSCE. Presedintele OSCE are puterea de a numi Reprezentanti Personali sau Speciali, pentru diferite probleme sau arii geografice.

Secretariatul OSCE

Este localizat in Viena, din 1993. Este condus de Secretarul General, Marc Perrin de Brichambaut (Franta), al carui mandat de trei ani a inceput in iunie 2005. Secretariatul gestioneaza structurile operationale si activitatile OSCE (misiunile) din teren. Secretariatul mai include Centrul pentru Prevenirea Conflictelor si Biroul Coordonatorului OSCE pentru Activitati Economice si de Mediu, precum si departamente administrative (resurse umane, management financiar).

Oficiul pentru Institutii Democratice si Drepturile Omului (ODIHR)

ODIHR are sediul la Varsovia, Polonia, si joaca un rol important in dezvoltarea institutiilor electorale nationale. ODIHR ofera asistenta tehnica, monitorizeaza alegerile si pregateste observatori pentru alegeri, promoveaza dezvoltarea ONG-urilor si a societatii civile, sustine drepturile omului si pregateste monitori pentru modul in care acestea sunt respectate in tarile participante. ODIHR este si punctul de contact al OSCE pentru probleme minoritatii Roma si Sinti.

Forumul Economic

Este principalul organism al OSCE activ in domeniul dimensiunii umane si de mediu a politicilor de securitate. Forumul Economic se reuneste anual in Praga.

Oficiul Inaltului Comisar pentru Minoritati Nationale

Are sediul la Haga, Olanda, si se ocupa de analizarea conflictelor potentiale in care sunt implicate minoritati nationale, incercand sa detensioneze situatiile cat mai rapid si devreme posibil.

Oficiul Reprezentatului OSCE pentru Libertatea Mass-Media

Creat in 1997, monitorizeaza situatia mass-media in tarile participante si ofera asistenta si consiliere in cazul incalcarilor libertatilor presei. Sediul este la Viena.

Misiunile OSCE in teren

In prezent, OSCE are 19 misiuni sau activitati in teren, desfasurate in 17 state: Albania, Armenia, Azerbaijan, Belarus, Bosnia si Herzegovina, Croatia, Georgia, Kazakhstan, Kyrgyzstan, fosta Republica Iugoslava a Macedoniei, Moldova, Muntenegru, Serbia, Tadjikistan, Turkmenistan, Ucraina si Uzbekistan. Cea mai mare este Misiunea OSCE in Kosovo. In total, aproximativ 2.800 de persoane sunt angajate in cadrul misiunilor OSCE, dintre care o patrime sunt internationali, iar restul localnici.

Adunarea Parlamentara a OSCE

Numara 300 de membri, parlamentari din statele participante OSCE. Scopul acestui organism este sa sustina implicarea parlamentarilor din tarile participante la activitatile OSCE. Membri Adunarii participa si la misiuni de monitorizare a alegerilor in tari participante, in cooperare cu ODIHR Secretariatul Adunarii Parlamentare a OSCE se afla la Copenhaga.

Statele participante la OSCE

(ordinea alfabetica este cea a limbii engleze, limba de lucru a OSCE; celelalte limbi oficiale ale organizatiei sunt: franceza, italiana, spaniola, germana si rusa)

■ Albania

■ Andorra

■ Armenia

■ Austria

■ Azerbaijan

■ Belarus

■ Belgia

■ Bosnia si Hertegovina

■ Bulgaria

■ Canada

■ Croatia

■ Cipru

■ Republica Ceha

■ Danemarca

■ Estonia

■ Finlanda

■ France

■ Georgia

■ Germania

■ Grecia

■ Sfantul Scaun

■ Ungaria

■ Islanda

■ Irlanda

■ Italia

■ Kazakhstan

■ Kargazstan

■ Letonia

■ Liechtenstein

■ Lituania

■ Luxemburg

■ Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei

■ Malta

■ Moldova

■ Monaco

■ Muntenegru

■ Norvegia

■ Olanda

■ Polonia

■ Portugalia

■ Romania

■ Federatia Rusa

■ San Marino

■ Serbia

■ Slovacia

■ Slovenia

■ Spania

■ Suedia

■ Elvetia

■ Tadjikistan

■ Turcia

■ Turkmenistan

■ Ucraina

■ Marea Britanie

■ Statele Unite ale Americii

■ Uzbekistan

Bibliografie:

www.osce.org