PROGRAMUL TELEVIZIUNII PUBLICE: modalitatile abordarii

PROGRAMUL TELEVIZIUNII PUBLICE: modalitatile abordarii

In ultimii ani TV "Moldova-1" trece prin timpuri dificile. La prima vedere, nimeni nu pune la indoiala necesitatea unor schimbari radicale, a trecerii la o noua forma de organizare a activitatii - cea de Televiziune Publica. Insa pasii facuti in directia reformelor sint prea timizi. In Europa de Apus societatile de televiziune publica activeaza de mai multe decenii. Republica Moldova, la acest inceput de nou secol si mileniu, incearca si ea sa se plaseze printre statele cu societati democratice, cu o organizare politica pluripartidista, cu acces liber la informatie. Insa, drumul este anevoios.

Dovada - miscarile de protest de linga Televiziunea Nationala (2002), deciziile Parlamentului Republicii Moldova si ale Asambleei parlamentare a Consiliului Europei de la Strasbourg din anii 2002-2003, cu privire la constituirea audiovizualului public in Moldova, greva de la Casa Radio (2004).

Indiscutabil, astazi un canal audiovizual, cu acoperire nationala, nu mai poate fi lasat la cheremul unor interese politice si economice inguste, nu mai poate fi purtatorul de cuvint doar al puterii politice care conduce si puterea executiva. Din punct de vedere politic, Televiziunea Publica trebuie sa reflecte diversitatea spectrului politic din intreaga tara, dind dovada de un comportament echidistant, sa interzica difuzarea mesajelor politice destabilizatoare, extremiste, chemarile la incalcarea ordinii constitutionale, indemnurile la sovinism, xenofobie, discriminare rasiala.

Destul de importanta este si problema finantarii unui canal de Televiziune Publica. Si aici putem apela la practica mondiala. Pentru a-si forma programul, Televiziunea Publica, peste tot in lume, primeste fonduri mai mici sau mai mari de la bugetul statului. Aceste fonduri sint utilizate pentru crearea unor cicluri de emisiuni pentru copii si adolescenti, emisiuni cultural-educative, distractive, cognitive, de arta nationala, etc.

In planul politicii repertoriale, de regula, Televiziunea Publica promoveaza criterii valorice mai ferme, manifestind mai multa exigenta in producerea si selectarea operelor difuzate. Ea isi propune scopuri atit informative, cit si educativ-instructive - emisiuni de instruire scolara, de educatie muzicala, teatrala, cinematografica, etc.

O Televiziune Publica veritabila este in slujba intereselor tuturor cetatenilor tarii, reprezinta o garantie a echilibrului in societate, a sanatatii morale, culturale si politice a unui popor.

Programul unei Televiziuni Publice cuprinde toate tipurile de

mesaj - emisiuni de actualitati, publicistica, artistice pentru a satisface preferintele diverse ale publicului larg.

Deci, este vorba de un program generalist, care aduna stiri, reportaje din actualitatea la zi, dezbateri, documentare, talk-show-uri, teatru, filme animate, emisiuni pentru copii, spectacole muzicale, sport, concursuri, etc.

Republica Moldova fiind o societate polietnica, in toti acesti ani de tranzitie se loveste de problema limbilor folosite de mass-media electronice. In mod administrativ se mai incearca de a emite un procent anumit de emisiuni pornind de la procentul vorbitorilor in limbile minoritatilor nationale. Or, problema nu se reduce doar la limba folosita in programele de emisie, este vorba de totalitatea valorilor ce constituie substanta programului respectiv. Sloganul "Unitate prin diversitate", care a stat in baza presedintiei Republicii Moldova la Comitetul de Ministri ai Consiliului Europei (2003), este binevenit si pentru programatorii audiovizualului moldav - a pune accent pe factorii de apropiere, de unire, de intelegere a mult necesarei unitati prin diversitate pentru societatea noastra. Iar solutia, din punct de vedere a limbii, este ca orice emisiune in alta limba, in mod obligatoriu, sa fie tradusa, prin subtitrare sau dublare, pentru a face accesibil si populatiei majoritate mesajul transmis.

Este foarte important ca emisia sa cultive sentimentul apartenentei la un tot intreg prin promovarea valorilor tuturor etniilor, zonelor etnofolclorice, confesiunilor religioase, ca aceste principii sa constituie o politica editoriala permanenta, bine structurizata.

Si inca o sarcina dificila ce sta in fata unui program de Televiziune Publica - el trebuie sa gaseasca raportul optim dintre necesara tinuta intelectuala si accesibilitatea, intelegerea de catre partile largi ale populatiei. Este important de a gasi acel numitor comun al marii varietati de gusturi, preferinte, niveluri de cultura, de categorii sociale, profesionale, de virsta, de pregatire, educatie, traditii, etc.

Ar fi naiv sa credem, ca un program de emisiuni televizate i-ar putea multumi pe toti, dar el trebuie sa aspire la conditia ca fiecare din categoriile amintite (si inca multe altele ) sa gaseasca in programul zilei ceva pentru sine. Intr-un cuvint, se cer programate mesaje de comunicare nu numai cu elita intelectuala a societatii sau cu specialistii din diferite domenii, ci, in primul rind, cu marele public, asa numitul "telespectatorul de rind". Se cere de a crea un mecanism de informare, de culturalizare, de educatie si divertisment.

In acest context, merita o abordare aprofundata principiile de programare si de construire a grilei de emisie a unui post de televiziune, caci asa cum exista principii, reguli si tehnici pentru crearea unei emisiuni, tot asa ele exista si in formarea unui program.

Drept premisa, in acest sens, serveste constientizarea faptului ca cuccesul oricarui program TV incepe de la cunoasterea publicului caruia i se adreseaza. Toata lumea astazi cunoaste, ca proportiile publicului audiovizualului au o superioritate neta fata de audienta presei scrise si a altor forme traditionale de spectacol.

fenomenul se explica prin faptul ca publicul teatrului, al salii de cinema si de concert, al filarmonicii, al Palatelor de sport si al stadioanelor - toate aceste largi categorii de spectatori si-au regasit tipul de spectacol preferat in programul Televiziunii, adus direct la domiciliu, mult mai ieftin si mai comod de urmarit. Ramine doar ca responsabilii de programare sa tina cont de gusturile si doleantele tuturor categoriilor de spectatori care, bineinteles, trebuie bine cunoscute. Succint, aceste categorii pot include:

categorii de virsta, ce presupune diverse interese problematice, un limbaj specific: copiii, adolescentii, maturii si asa numita "virsta a treia";

categoriile formate din barbati si femei, care au preferinte specifice - de regula, programele sportive, dar si cele politice, sint mai putin vizionate de femei, in schimb femeile sint receptive la problematica mediului familial, al cresterii copiilor si altele;

categorii divizate conform specificului traiului si locului de munca - la oras sau la sat, respectiv, cu necesitati particulare bine profilate;

profesia, mediul profesional in care traieste si munceste publicul, reprezinta un alt criteriu de departajare. Trebuie sa se tina cont de interesele celor de la santierele de constructie, de la asociatiile comerciale, din lumea cercetarilor stiintifice, din sfera sanatatii publice si de multe altele, deosebit de importante pentru programarea TV;

etniile ofera si ele un public specific pentru emisia TV. Desi emisiunile adresate minoritatilor nu constituie o practica des intilnita in programele televiziunilor CSI-ste si ale celor vest-europene, la noi, pe parcurs de aproape trei decenii se programeaza emisiuni in limbile: ucraineana, rusa, gagauza, bulgara, tiganeasca, ivrit;

categorii ce vizeaza persoanele de anumite confesiuni religioase minoritare;

persoanele cu anumite handicapuri sau facind parte din grupuri defavorizate;

persoanele ce doresc sa invete o limba moderna, sau sa obtina cunostinte sistematice in alte domenii de stiinta, cultura (emisiuni de tip "Telescoala");

enumerarea categoriilor de telespectatori ar mai putea continua. Impartirea publicului dupa criteriile enumerate a determinat aparitia in programe a unor emisiuni cu adresa directa - specializate. E fireasca aceasta aparitie a emisiunilor specializate, caci fiecare spectator isi alege citeva emisiuni preferate - el nu poate sta in fata ecranului de la deschiderea emisiei si pina dupa miezul noptii, pina la inchiderea ei, sau chiar 24 ore din 24.

Cunoasterea categoriilor de spectatori, a cerintelor lor specifice si adaptarea programului la aceste cerinte reprezinta, poate, cel mai important domeniu de activitate al celor responsabili de programare.

se mai cere de tinut cont si de faptul ca cerintele difera si in dependenta de orele zilei de emisie (matinale sau nocturne), de zilele saptaminii (zile de lucru sau de odihna, zile de sarbatori), de anotimp (sezonul estival cere o alta configuratie a programului).

Astazi televiziunile cu un public larg nu-si permit sa improvizeze programul saptaminal, adunind la intimplare titluri de emisiuni si filme. Se practica programarea pe termen mediu (lunara, trimestriala), pe termen lung (anuala) si de perspectiva (pentru citiva ani).

Acum un deceniu TV "Moldova-1" era singura pe piata audiovizualului national si deci detinea pozitia de monopol. Astazi avem o alta situatie. Pe linga faptul ca trebuie sa stim ce doresc telespectatorii, trebuie sa mai cunoastem modul in care alte posturi TV satisfac doleantele telespectatorului. Exista o competitie pe piata audiovizualului nostru, si pentru managerii televiziunii apare necesitatea imperioasa a cunoasterii noilor reguli ale politicii editoriale eficiente.