Raspundere si libertate in mass media

Raspundere si libertate in mass media

Jurnalismul nu functioneaza ca organism abilitat de instrumentare a dreptatii, ci numai ca mediu informational liber. O intrebare de natura morala ar fi aceea daca jurnalistul, in genere, este un cetatean privilegiat prin insasi profesia sa. Sau daca activitatile mass media sunt imunizate tacit, acceptate ca facand exceptie de la principiul suprem al egalitatii in fata legii. Raspunsul este nu pentru Miruna Runcan, din a carei perspectiva tocmai presiunile si constrangerile constante ale legii si mentalitatilor la adresa mass media au creat, in timp, pe langa coagularea eforturilor de aparare a libertatii de expresie si informare a jurnalistilor insisi, un efect de relativa hiperprotectie, care poate lua in anumite cazuri aspectul unui exces de drepturi.

Etica profesionala a jurnalistilor e o prelungire sau specificare a eticii generale a organismului social, iar problema armonizarii ei cu o legislatie care sa o admita sau sa o implice functional este inca spinoasa. Practica vietii sociale demonstreaza ca ingradind libertatea de expresie si informare oferite de mass media, functia sociala fundamentala a acestora - aceea de "caine de paza al democratiei" - este puternic stanjenita.

O reprezentare corecta a realitatii sociale nu poate fi niciodata obtinuta din mesaje monovalente, din informatii brute sau axiome ce mimeaza adevaruri ultime. Reprezentarea corecta si coerenta a realitatii se obtine dintr-o subtila si contradictorie tesatura de informatii ce urmeaza a fi decodificate si interpretate in destinatar: in mintea si afectele noastre. Pentru a ne forma liber competenta civica, pentru a ne putea exercita performant libertatea de gandire si actiune, aceasta reprezentare trebuie sa fie elastica, iar noi, coautorii ei reali, trebuie sa ne asumam destinul ca pe o constructie personala.

Mass media sunt, ca posibilitati si proiect, filtrul prin care o realitate aparent informa primeste o forma si devine inteligibila., chiar daca mai reusesc sa treaca si jumatati de adevar sau "cioburi" de realitate. In mici un caz, ele nu trebuie sa se substituie vreuneia din institutiile statului de drept.

Conditia ce trebuie indeplinita pentru ca profesiunea de jurnalist sa poata fi exercitata in mod liber, la valoarea sa reala - aceea de serviciu public eficient aflat in slujba participativitatii civice - este respectarea dreptului la informare si libera exprimare. De la garantarea constitutionala a acestor drepturi si pana la implinirea faptica drumul este sinuos si lung. Chiar legiferate si respectate atent, aceste drepturi fundamentale ale exercitiului profesional nu pot sa capete greutate, justificand investitia de incredere a destinatarului, fara a fi dublate de raspunderi constientizate si asumate judicios.

Raspunderea fata de adevar este acea obligatie de a prezenta orice situatie sau fapt cu potentialitate contradictorie ori conflictuala respectand punctul de vedere al tuturor celor implicati, fara discriminare, uzand de acel operator recunoscut atat de subiectii mass media cat si de destinatarii acestora - echidistanta.

Unul din principiile de baza care responsabilizeaza jurnalistul este acela al refuzului seductiilor, de la banala mita la mult mai subtila publicitate mascata, la acceptare de calatorii (de studii, de informare, etc.) platite de cei "interesati" in dezvoltarea unui subiect, avantaje care ar obtura obiectivitatea, respectiv impartialitatea celui ce difuzeaza informatia.

Jurnalistul trebuie sa fie constient de raspunderea pe care o are fata de persoana umana devenita "obiect" al investigatiei sale, nu numai spre a o feri de calomnie (chestiune reglata legal in functie de adevarul informatiilor), ci si spre a o feri pe aceasta de expunerea publica nejustificata a vietii sale intime.

Raspunde deasemenea pentru echilibrul social, la nivel general, prin evitarea provocarii unor crize false sau disproportionate, de natura economica, politica, inter-etnica, religioasa, dar si la nivel individual, refuzand constient a stimula apetitul morbid al consumatorului mass media. Va evita descrierile si imaginile violente, crude, abuzive pentru a proteja imaginea victimelor si pentru a micsora efectul "consumistic" care se declanseaza instinctual intr-o buna parte a publicului.

Responsabilitatea fata de colegi consta in gestul protejarii propriei institutii de ingerintele exterioare, respectand politica editoriala a publicatiei/canalului la care este angajat, consultandu-se cu editorii cand va lua decizii care vor implica si institutia si nu va submina autoritatea colegilor de echipa. Profesiune prin definitie liberala, jurnalismul presupune armonizarea echilibrata a directiei politice a publicatiei cu cea a profesionistului media angajat de aceasta. Jurnalistul va face uz de clauza de constiinta atunci cand intre propriile convingeri si politica publicatiei se manifesta dezacorduri ireconciliabile. Iar pentru a fi credibil va prefera sa difuzeze informatii obtinute de la surse clare, recognoscibile, a caror autenticitate sa poata fi probata, protejandu-si sursele.