Particularitati ale primelor patru televiziuni din Romania - Asemanari si deosebiri

Particularitati      ale primelor patru televiziuni din Romania - Asemanari si deosebiri

1. Televiziunea in viata cotidiana

Pentru publicul consumator de media televiziunea este mijlocul cel mai comod si mai practic de informare sau relaxare si chiar de evadare din rutina cotidiana.

Media vizuala s-a dezvoltat cu o viteza uimitoare si a incercat sa raspunda nevoilor oamenilor, ajungand chiar sa dezvolte o relatie de interdependenta intre ea si public.

In momentul de fata, pentru consumatorii de media televiziunea creeaza relatia dintre ei si societate, dintre ei si grupul social cel mai apropiat, si, nu in ultimul rand, dintre ei si membrii propriei familii.

Televiziunea este acum integrata chiar si propriei noastre existente familiale. Motivul, ceea ce vedem pe ecranul acelei cutii extraordinare este o reflectare si o expresie atat a vietii sociale, cat si a celei de familie.

Post public vs. Post comercial

postul public de televiziune, sustinut din bugetul statului, cu scopul principal de a informa si educa publicul larg dintr-o tara anume.

postul comercial, infiintat si sustinut de persoane cu putere financiara si sau politica, companii particulare, a carui sursa de finantare nu este alta decat publicitatea, reclama, sponsorizarea. Principiul de functionare - castigarea si mentinerea unei audiente foarte mari pentru a asigura finantarea, profitul, dezvoltarea si durata de viata a postului.

postul public de televiziune raspunde nevoilor de informare, educare si culturalizare a publicului larg.

postul comercial isi alege pe ce pune accentul prin transmisiunile lui, daca este generalist sau specializat, si in functie de publicul - tinta pe care si l-a stabilit anterior.

Televiziunea si publicul romanesc

Prin aparitia posturilor particulare, publicul romanesc a inceput sa vada dincolo de limitele impuse de sistemul comunist. Cu trecerea anilor, postul public a inceput sa simta concurenta celorlalte televiziuni, in special la nivel urban.

Pentru ca publicul romanesc era dornic de schimbare si devenise un mare consumator de televizual, posturile comerciale s-au inmultit.

Televiziunea publica are concurenta din partea posturilor comerciale generaliste pentru ca acestea au inceput sa introduca informarea publica imbinand-o cu mijloace de relaxare si divertisment.

Prezentare. Functii mass media

TVR (1)

4 canale tv si 4 studiouri teritoriale

TVR 1 - post generalist pentru publicul larg; TVR 2 - complementar, segment de public tanar; TVR Cultural - post specializat pe cultura; TVR International - corespondent canale internationale europene

TVR 1 se adreseaza tuturor categoriilor de telespectatori, printr-o grila de programe variate incepand de la emisiuni cu tematica politica, sociala, culturala, religioasa, si terminand cu emisiuni sportive si de divertisment. Are rol esential in educarea si informarea publicului telespectator.

PRO TV

Infiintat in 1995, PRO TV detine acum 25 de statii tv locale in principalele orase ale Romaniei. Postul emite atat prin cablu, cat si prin satelit, 24 ore/zi si are o acoperire in teritoriu de 71,6 % din populatia Romaniei. Target-ul PRO TV este populatia cu varsta cuprinsa intre 18-49 ani, din mediul urban, cu venituri medii si mari.

Este televiziunea celui din fata ecranului.

PRO TV este lider al pietei tv, detinind o medie a cotei de audienta de 25%⁴.

ANTENA 1

Prima televiziune comerciala fondata in 1993;

In 10 ani de existenta, Antena 1 a evoluat de la o statie locala la o retea de televiziune nationala, cu 22 studiouri locale proprii si 6 statii tv afiliate care acopera peste 70% din populatia Romaniei.

post generalist cu un public tinta asemanator cu cel al PRO TV-ului; in 2002-2003 Antena 1 a avut un nivel de 20% cota de piata⁵.

PRIMA TV

post generalist;

in primavara anului 1994, CANAL 38 si-a inceput activitatea, ca un post local, incepand cu 17 decembrie 1997, CANAL 38 s-a transformat in PRIMA TV, post cu acoperire nationala ; la inceputul anului 2000 Prima TV a semnat un parteneriat cu SBS (Scandinavian Broadcasting Systems) lucru ce a adus numeroase schimbari pozitive postului de televiziune.

moto-ul Primei Tv este acum Intotdeauna Altfel

in 2005 postul are o acoperire nationala urbana de 87,4% din populatia Romaniei si are ca target persoane din mediu urban, cu educatie si varste cuprinse intre 15 si 44 de ani.

Tipuri de emisiuni. Programare

Conform modelului lui Heeter telespectatorii construiesc o strategie de alegere la care recurg pe baza grilei de programe in mod regulat, influentati fiind de numarul mare de canale, deci, numar mare de emisiuni, de vizionarea, in functie de preferinte, a canalelor specializate, si de utilizarea mult mai activa a televizorului prin sistemul de telecomanda. Factori de alegere si de obtinere a satisfactiei: "gradul de familiarizare cu canalul", "repertoriul de programe", continutul emisiunilor (genul sau formatul emisiunii; atractivitatea; vedetele; promovarea unei emisiuni; accesibilitatea; contextul creat de celelalte programe; realizarea tehnica).

La postul public se pune accentul pe emisiuni de educare, de culturalizare, de informare; emisiuni de cultura, traditii, pentru romani sau minoritati.

media de varsta a publicului este mult mai larga si flexibila decat la cele comerciale

tinta - individul ca element al unui intreg; rolul - sa uneasca, prin informatii si emotii, indivizi diferiti ca varsta, mediu si educatie.

La posturile comerciale in timp ce PRO TV si Antena 1 sunt mai retinute in timpul saptamanii in ceea ce priveste emisiunile de divertisment si pun accent mai mult pe emisiuni informative si seriale sau filme artistice, Prima TV are in grila de program mai multe sit-com-uri sau emisiuni de divertisment, productii proprii sau preluate, si in fiecare seara din saptamana sunt programate episoade ale acestor productii.

Pe timp de week-end, s-a observat, de asemenea un numar mare de emisiuni de divertisment, specializate, care sunt difuzate de Prima TV, in timp ce pe TVR 1, PRO TV si Antena 1 sunt, pe rand, difuzate emisiuni pentru copii si emisiuni specializate sambata, si cultural-informative, duminica. Tot in week-end, duminica, in prime-time, exista concurenta cea mai mare cand sunt difuzate unele dintre cele mai urmarite productii de divertisment pe fiecare televiziune in parte.

Emisiuni informative - jurnale de stiri - asemanari si deosebiri

Pe langa emisiunile-magazin sau dezbaterile televizate, jurnalul de stiri ocupa un rol important in grila de programe a unei televiziuni.

Pentru cei din fata televizorului stirile sunt o metoda de a participa la ceea ce se petrece in societate si in viata politica. Ei devin, in acelasi timp, observatori, dar si participanti la evenimentele povestite in fiecare seara.

maximum de informatie in cel mai scurt timp = concurenta acerba in a prezenta actualitatea

chiar daca jurnalul este un program predominant informativ, el trebuie sa si distreze telespectatorul, sa-i trezeasca interesul, sa-l amuze sau sa-l socheze - jurnalul de televiziune a devenit un "spectacol al informatiei" [Watts, 1984:16; O'Sullivan, 1994:102].

selectia informatiei - interesul uman, conflictul, senzationalul si proeminenta. [Garvey, Rivers, 1982:5-9]

La canalele de televiziune din Romania, predomina jurnalul clasic; Principalele jurnale de actualitati sunt in prime-time, intre orele 18.00 si 21.00, cand toate canalele se lupta pentru prezentarea evenimentelor din ziua respectiva.

La Pro TV si, apoi, la Antena 1, s-a dezvoltat tendinta de a face din prezentator un star de televiziune. Publicul din Romania a dobandit sentimentul apartenentei fata de un post de televiziune nu doar pentru informatia in sine, ci si pentru un prezentator sau un reporter.

A.

TVR 1 principii importante de selectie a informatiei sunt proximitatea spatiala si temporala, conflictul si interesul uman. Jurnalele TVR 1 pun foarte mare accent pe stiri din sfera economica, politica si culturala.

- La Pro TV si Antena 1 interesul uman se afla pe primul loc, dupa care conflictul, spectaculozitatea si proeminenta, pentru ca publicul lor este invatat nu doar cu informare, ci si cu implicare emotionala si divertisment.

B.

TVR 1, prin natura lui, trebuie sa prezinte informatiile asa cum sunt fara nuante de interpretare.

- Desi stirile ar trebui sa fie transmise intr-o maniera obiectiva, impartiala, la posturile comerciale acest lucru nu se intampla intotdeauna asa. In primul rand, pentru ca aceste posturi primesc finantare si din partea unor persoane implicate in viata politica, si in al doilea rand, pentru ca isi permit sa dea stirilor diferite nuante, alegandu-si unghiul de abordare si interpretarea care raspund cel mai bine intereselor si cerintelor publicului

C.

Din punct de vedere strict al jurnalelor de stiri difuzate pe zi, Pro TV este in fruntea celor patru, urmat de TVR 1 si Antena 1. Daca ne-am referi la toate emisiunile informative, atunci TVR 1 ar fi pe primul loc, urmat de Pro TV si Antena 1. Cele trei posturi concureaza direct pe jurnalele din prime-time, care sunt difuzate la aceleasi ore. Concurenta indirecta este realizata de Prima TV, printr-o strategie ce tine de imaginea televiziunii. Postul se numeste Prima, deci vrea sa fie intotdeauna primul in transmiterea de informatii, si are jurnalul de seara cu o ora inaintea celorlalte canale tv.

Concluzii

televiziunea nationala ramane canalul principal de informare a populatiei

Pro TV este considerat cel mai credibil post de televiziune

publicul din Romania are ca nevoie principala informarea, iar in ultimul timp o coreleaza si cu divertismentul sau relaxarea.

postul public isi pastreaza identitatea de televiziune generalista care asigura o grila completa de programe

la nivel urban cotele de audienta ale TVR 1 sunt depasite de cele ale Pro TV si, uneori, de cele ale Antenei 1.

in ceea ce priveste competitia canalelor particulare, Pro TV este primul in acest top, urmat foarte indeaproape de Antena 1 si de Prima TV.