Mass-media ca agenti ai socializarii

Mass-media ca agenti ai socializarii

Teoriile si studiile despre socializare au oferit o perspectiva larga pentru studierea influentelor pe termen lung si indirecte ale comunicarii mediatizate. Socializarea este un termen generic, care cuprinde mai multe aspecte ale procesului prin care convingerile, atitudinile si comportamentele membrilor societatii sunt modelate de sistemele socio-culturale la care acestia participa. Un aspect al socializarii urmareste sistemele de reactie ale individului, respectiv modul in care o persoana dobandeste modalitati noi de actiune sau idei noi care ii modifica posibilitatile de a reactiona la mediul fizic sau social. Un alt aspect al socializarii ia in considerare indivizii intr-un cadru de interactiune sociala, pentru a intelege cat sunt de pregatiti sa intre si sa participe in grupuri organizate si sa se supuna schimbarii in ciclul lor de viata.

Evolutia fiintei umane a fost luata in considerare atat din punct de vedere biologic cat si comportamental. Astazi ambele surse ale naturii umane sunt considerate interdependente : pe masura ce indivizii se transforma din punct de vedere biologic, ei se transforma si din punct de vedere psihologic si social. Daca in societatile traditionale etapele ciclului vietii erau marcate prin diverse ritualuri, in cele urban-industriale procesul de socializare este mai complex si mai putin clar in acelasi timp. Indivizii primesc informatii de la surse diverse si adesea contradictorii, cum sunt familia, colegii, organizatiile etc., care le sugereaza ce comportamente sa imite, ce cai de actiune sunt importante si ce semnificatie sa atribuie evenimentelor. Printre aceste surse de informare, mass-media ocupa un rol important, deoarece in societatile moderne acestea au devenit o sursa inevitabila, omniprezenta si influenta cu privire la modul in care oamenii trebuie sa se comporte (DeFleur, Ball-Rokeach, 1999, pp.210-213).

Termenul socializare este foarte cuprinzator. El desemneaza un set de relatii de comunicare complexe, pe termen lung si multidimensionale intre indivizi si diversi agenti ai societatii, care au ca rezultat pregatirea individului pentru viata, intr-un mediu socio-cultural.

Dintr-o perspectiva individuala, socializarea ii inzestreaza pe indivizi cu calitatile necesare pentru a putea comunica, gandi, rezolva probleme folosind tehnici acceptate de societate si, in general, pentru a realiza modalitatile unice de adaptare la mediul personal. Din aceasta perspectiva, socializarea a fost studiata de catre fiecare dintre stiintele sociale consacrate, care au oferit puncte de vedere complementare, necesare pentru intelegerea modului in care mass-media contribuie la acest proces. Antropologia foloseste termenul de enculturare pentru a denumit procesul de dobandire prin care noi membri ai unei societati interiorizeaza toate aspectele culturii lor: obiceiuri, traditii, limbaje, artefacte materiale, legende, mituri, folclor etc. Alaturi de alte mijloace, mass-media joaca un rol semnificativ in instruirea indivizilor cu privire la aceste elemente ale culturii.

Psihologia considera socializarea ca fiind modul de a invata sa iti controlezi instinctele innascute, respectiv : pornirile inacceptabile din punct de vedere social trebuie controlate, dictatele morale ale societatii trebuie invatate, comportamentul zilnic al indivizilor presupune rezolvare conflictelor dintre acestea. In legatura cu aceasta perspectiva asupra socializarii, cercetatorii comunicarii media si-au pus intrebari precum : expunerea la continuturile media ii ajuta pe indivizi sa-si controleze pornirile si instinctele primare sau ii incurajeaza sa caute gratificatii pe cai inacceptabile din punct de vedere social ? Media popularizeaza standardele morale larg acceptate in societate sau prezinta versiuni distorsionate care pot determina indivizii sa intre in conflict cu societatea? O metoda standard de a incerca sa se inteleaga influentele pe termen lung ale mass-media asupra socializarii este cercetarea asupra continuturilor media care descriu violenta excesiva, activitatile criminale si alte probleme sociale negative si posibilul lor impact mai ales asupra copiilor si adolescentilor.

Sociologia subliniaza faptul ca socializarea pregateste individul pentru participarea la viata de grup si pune accentul pe doua chestiuni principale: modul in care oamenii dobandesc cunostintele de care au nevoie pentru a deveni membrii unor grupuri speciale, cum sunt o familie, o scoala, un grup profesional etc.; cealalta chestiune se refera la furnizarea unei intelegeri mai largi a diferitelor tipuri de grupuri care alcatuiesc societatea, din care este posibil sa nu faca pare niciodata anumiti indivizi dar trebuie sa intre in legatura cu ele, spre exemplu, spitale, banci, agentii guvernamentale, politie etc. Pentru a se integra intr-un grup sau in societate privita ca un intreg, fiecare individ trebuie sa aiba anumite asteptari in legatura cu modul de actiune al diferitelor tipuri de grupuri. In societatile moderne, comunicarea media ofera numeroase exemple si lectii asupra tuturor aceste subiecte : imaginile tinerilor si batranilor, barbati si femei, fie ca sunt adevarate sau false, distorsionate sau realiste, corecte sau gresite, sunt mereu prezente in continutuirle mass-media si ele pot avea implicatii pe termen lung asupra indivizilor. Aceasta problematica este abordata de numeroase studii si cercetari despre comunicarea mediatizata, din perspectiva sociologiei.

Din punct de vedere al societatii, socializarea presupune ca membrii societatii sunt adusi la un anumit nivel de conformare, astfel ca ordinea sociala, caracterul ei previzibil si continuitatea societatii sa poata fi mentinute. Socializarea este esentiala pentru supravietuirea unei societati, ca sistem continuu si stabil. Acest lucru este posibil deoarece fundamentele organizarii sociale si ale culturii generale sunt transmise la generatiile urmatoare prin intermediul procesului de socializare. Prin insusirea si dezvoltarea aptitudinilor lor de comunicare, indivizii preiau traditiile comune, valorile incetatenite, opiniile si credintele larg raspandite, care le dau posibilitatea sa conlucreze in situatii sociale curente. Ca rezultat al socializarii, membrii unei societati ajung sa acorde credit acelorasi valori, sa faca aceleasi supozitii despre numeroasele aspecte ale sistemului lor social si sa foloseasca modalitati general valabile cand interactioneaza cu semenii lor.

Dincolo de accentele diferite pe care stiintele sociale le pun problematicii socializarii, exista unele convingeri comune : procesul de socializare este strans legat de conceptul de cultura; adoptarea normelor, regulilor, comportamentelor exterioare sunt interiorizate de actorii sociali prin procesul de socializare; acest lucru se realizeaza prin procese de invatare; invatarea sociala se realizeaza cu ajutorul unor diferiti agenti, institutionali sau nu. Unul dintre agenti sunt mass-media, al caror rol a fost deocamdata prea putin inteles si in mare masura subestimat, sunt de parere DeFleur si Ball-Rokeach (1999, p. 214).