Productia de televiziune

Productia de televiziune

In ziua de azi, doar dupa o jumatate de secol existenta televiziunea este una dintre cele mai profitabile industrii. Mesajul de TV este unul complex, atractiv, si cu o imensa capacitate de penetrare, raspandre pe toata suprafata planetei. Programul TV este realizat in urma unui proces de productie, la fel cum se intampla lucrurile in orice alta industrie. Acest proces de productie are mai multe caracteristici, dintre care cele mai importante sunt:

standardizarea - adik productia TV are caracterul unei benzi rulante, decoruri, personaje, coreografii, situatii se repeta intro anumita cadenta. Ex.: emisiunile informative incep la o anumita ora, au mereu o anumita durata, propun 1 anumit decor, propun de asemenea o anumita persoana pe rol de prezentator, respecta o anumita structura.      

un brand specific - orice post de televiziune mizeaza pe o oferta personalizata, care cauta sa puna in evidenta calitatile sau caracteristicie postului de televiziune respectiv. Intre televiziuni exista o competitie a formatelor, un format de televiziune este un astfel de produs specific, realizat intrun mod original. De accea orice format, este o marca inregistrata la care ai acces doar dak o cumperi. Ex.: Surprize Surprize a fost o astfel de marca spaniola, Cronica Carcotasilor este o astfel de marca , copiata din Italia, Dansez pentru Tine este copiat de la Americani, sau formatul emisiunilor Megastar sau Big Brother.

actualitatea de structura sau caracteristica de sezon a productiilor TV - in sensul in care care orice alt produs industrial si productia de televiziune se uzeaza, motiv pt. care televiziunile apeleaza la grile de anotimp. Ex.: grila de vara la Pro TV, cu emisiuni de divertisment adaptate situatei in care oamenii sunt in concediu.

caracterul concurential al produselor de televiziune - ca orice alta marfa emisiunile TV se vand in cadrul unei competitii, stabilirea calitatii productiei TV se face prin masurarea audientei (rating). Pt. o grila emisiunile sunt asezate sau retrase exclusiv in functie de capacitatea lor de a atrage reclama. In calitate de consumator ai programelor de televiziune se poate constata o evolutie in privinta capacitatii consumatorului de a influenta productia TV, sau de a promova anumite produse in defavoarea altora.

La inceput singurii care stabileau ce merita si ce nu merita viziunat era specialistul, omul de televiziune. In timp consumatorul si-a revendiat un rol activ. Ratingul este un instrument prin care telespectatorul isi impune vointa. Omul de televiziune a ajuns in situatia in care reactioneaza in functie de gustul si interesul consumatorului.

In perspectiva rolul acestora va creste si mai mult. Televiziunile digitale vor propune pachete cu productii TV in care consumatorul va interveni activ, determinand continutul mesajului. Toate aceste lucruri sunt posibile in masura in care televiziunea a depasit de mult statutul de simpla forma mass media. Studioul TV nu se rezuma la a fi un instrument al comunicarii de masa ci o dimensiune de existenta a omului contemporan. O buna parte din viata ne-o petrecem uitandu-ne la televizor, iar o altp bucata ne-o petrecem discutand cu altii ceea ce am vazut la TV sau actionand in functie de mesajul receptionat. Televizorul ne-a cucerit viata iar acum constatam ca suntem dependenti zilnic de consumul productiilor de televiziune.

Productia de televiziune are un impact colosal. Tocmai pt. ca mizeaza pe anumite caracteristici tehnice ale imaginii intelesa ca produs video. Echipamentele sofisticate sunt capabile sa inlocuiasca realitatea materiala in favoarea unei realitati fictionate, livrata atat maselor cat si fiecarui individ in parte. Dependenta de televizor se transforma intro forma de abandon, vraja imaginii este mai puternica decat efectul haluciongen al drogurilor. Totul a pornit in anii 30 cand au fost inventate primele echipamente capabile sa arate fotograme in miscare, altfel spus sa infatiseze dinamica unui instantaneu. Secventialitatea in miscare sta ca fundament pt. orice televiziune. Viteza cu care sunt infatisate imagini statice in succesiune este responsabila de efectul produs in creierul uman, in momentul in care nu mai percepem simple fotografii ci un tablou care isi modifica forma si continutul de la o secunda la alta. Dupa al 2-lea razboi mondial tehnicile de producere a imaginilor in miscare separa 2 tipuri de productie:

filmul - in diversele lui forme

televiziunea

Astfel cinematografia te obliga sa vii intro sala de spectacole alaturi de alti oameni, pt. a viziona imagini in miscare. Televiziunea a dezvoltat un sistem tehnologic complex prin care ceea ce este filmat intrun platou ajunge sa fie redat printrun sistem de distrubusie si de receptie, acasa la fiecare consumator. In ziua de azi tehnologiile TV au evoluat constant si s-au perfectionat rapid. In anii 50 toate sistemele de televiziune emiteau terestru, iar semnaulul era amplificat si retransmis prin statii de relee. Dupa ce a fost experimentata televiziunea in culori ea s-a generalizat abia in anii 60-70 pt. ca anii 80-90 sa propuna televozounea prin satelit. Sfarsitul mileniului 2, inceputul mileniului 3 a informatizat studioul de televiziune, propunand primele productii digitale. In tot acest timp de 60 de ani am asistat la o crestere permanenta a parametrilor de calitate, atat in ceea ce priveste imaginea cat si sunetul. Astazi se vorbeste de High Definition (HD) adik de o imagine speciala de mare rezolutie, bazata pe tehnologii vdeo, de varf, testate in domeniul militar sau spatial. Un eveniment special a avut loc in 1969 cand televiziunile din intreaga lume au transmis in direct aselenizarea (picarea pe Luna). De asemenea televiziunea a creat o lume proprie cu evenimente care au fost transmise in direct captand interesul intregii omeniri. Astfel de evenimente au fost din domeniul sportului, stiintei, politicii sau showbizului. In Romania de la 31 decembrie 1956 a inceput sa emita televiziunea romana, dar emisiuni experimentale au avut loc inca din 1937. Dupa 1956 programele televiziunii romane se diversifica. Primul sediul al televiziunii a fost pe str. Moliere in Bucuresti. In februarie 1957 a fost facut primul reportaj in afara studioului TV, subiectul fiind cantaretul francez Yves Montant, cu ocazia unui concert dat de el la Bucuresti. Primele televizorae su receptoare au fost de provenienta sovietica sau cehoslovaca: Leningrad si Tesla. Alta marci de televizoare: Temp2 - singurul televizor cu ecran rotund in Romania, Record, Rubin, Munkacs. Primele 2 care de reportaj a beneficit televiziune romana, u fost 2 utobuze Zil de orginie sovietica, duse in 1957. In paralel cu perfectionarea tehnica asistam si la perfectionrea oamnilor de televiziune, care se vor speciliza in munci specifice: cameraman, monteur, sunetisti, regizori, scenografi, editori, producatori, manageri.