Societatea contemporana si relatiile interumane

Societatea contemporana si relatiile interumane

Printre factorii generali care influenteaza situatia relatiilor interumane pot fi evidentiate, in primul rind, distrugerea reperelor morale, cauzate de desacralizarea lumii; intronarea individualismului si egoismului, rationalismului si pragmatismului ca metoda si stil de viata; promovarea principiului placerii ca mod suprem de realizare a scopului vietii. Anume acesti factori pot deveni diriguitori ai vietii spirituale. In consecinta, absolutizarea placerii duce la disparitia necesitatii unuia in celalalt. Devin la moda relatiile de scurta durata, pasagere si instabile, comparabile cu hirtia si obiectele de plastic.

Familia moderna ilustreaza, din pacate, aceasta teza. Numarul persoanelor care traiesc singure creste vertiginos. Datele statistice indica asupra faptului ca in Marea Britanie, de exemplu, acest indicator constituia aproximativ 6 % la inceputul secolului al XX-lea, incepind sa creasca in mod evident spre mijlocul secolului si dublindu-se, iar spre anii nouazeci reprezenta deja 25 %. In multe orase occidentale, persoanele singure formeaza aproximativ jumatate din totalul familiilor. Numarul familiilor clasice - cuplul casatorit cu copii - se afla in scadere evidenta: in SUA. asemenea familii au scazut de la 44 % pina la 29 % pe parcursul perioadei 1960-1980; in Suedia - aproape jumatate din totalul nasterilor din anii optzeci reveneau femeilor necasatorite. Chiar si in tarile dezvoltate (Canada, Germania, Olanda), familia, formind mai mult de jumatate din totalul gospodariilor in anii 60 ai secolului al XX-lea, devine o minoritate. In unele cazuri, familia a incetat sa fie chiar si tipica. Astfel, 58 % din totalul familiilor de culoare din SUA erau conduse de o femeie singura, iar 70 % din totalul copiilor negri au fost nascuti de mame singure. La inceputul secolului, doar 11 % dintre familiile ne-albe in SUA fusesera conduse de mame singure. Vedem o criza acuta a familiei, a moralitatii. In anii cincizeci numai 1 % dintre femeile britanice coabitasera inaintea casatoriei cu viitorul lor sot, iar in anii optzeci deja 21 % procedau astfel. Numai in tarile catolice casatoria a ramas mai stabila: divortul a fost mai putin obisnuit in Spania, Italia si in America Latina - un divort la 22 de casatorii in Mexic si unu la 33 in Brazilia. Coreea de Sud a ramas neobisnuit de traditionala pentru o tara, care s-a miscat atit de repede (un divort la 11 casatorii).

Societatea contemporana a introdus o imagine deosebita a relatiilor interumane, care proclama consumul drept valoare totala. In astfel de societati comportamentele se axeaza, preponderent, in jurul cumparaturilor, toti cetatenii sint transformati in consumatori cu orar permanent. Centrele urbane apartin spatiilor comerciale destinate unei unice activitati: cea de consumator.

Raporturile dintre oameni in majoritatea tarilor civilizate se bazeaza pe principiul "afacerile sint afaceri". Aceasta devine o valoare suprema si obligatorie.

In astfel de circumstante, deciziile ce trebuie luate sint chestiuni ale competentei tehnice. Relatiile dintre oamenii in multe cazuri nu au o orientare valorica. Sentimentele, parerile si aprecierile omenesti sint inlocuite de pragmatism. Respectiv, in toate situatiile vina revine sistemului, putini se simt in stare sa preia responsabilitatea.

O alta fateta a sensibilitatii umane, afectata de modernitate, tine de natura. Poetii "lacurilor", romanticii au ingemanat sentimentele lor fata de omul drag cu natura. Contactul omului industrial modern cu natura este puternic diminuat. Orasul modern nu are experienta de contact cu cosmosul. Omul nu mai are sentimente metafizice, nu mai are timp pentru poezie si pentru mister.

Stiinta si tehnica au provocat si ele o revolutie antropologica. Termenul tehnoelectronica, propus de savantii americani, a produs modificari ale eu-lui in dimensiunea culturala, morala si sociala. Transplantul de organe, clonarea artificiala pot sa scoata individul din propria lui identitate naturala, sa-l rupa de legaturile sale afective, insingurindu-l, facindu-l produs al unei tehnicitati, care desfigureaza notiunea de personalitate. Tehnica, de rind cu toate plusurile sale, a sterilizat simtirea si spiritul. Cultura traditionalista in epoca contemporana a fost inlocuita cu o cultura de masa, mai democratica, mai accesibila, dar plata si joasa dupa calitatea sa. Aceasta realitate a influentat relatiile dintre oameni, canalizindu-le spre superficialitate.

Societatile in tranzitie, la care se refera si Republica Moldova, completeaza problemele globale cu un sir de particularitati., din pacate, si mai negative. Daca abordam poblema relatiilor umane prin exemplul relatiei barbat-femeie (careia specialistii ii spun relatia gender) vedem o escaladare a violentei, cauzate, in primul rind, de saracie. In jur de 47 procente de femei sint supuse violentei psihologice, emotionale (intre care agresiunea verbala -15 %, violenta economica - 15%, teama - 13 %, abuzul psihologic -11 %, amenintarile - 8 %, violenta fizica - 6 %).

Relatiile umane ineficiente sint deseori "imbunatatite" cu ajutorul alcoolului. In Republica Moldova se constata un consum de alcool de 12 litri absolut, fiind unul din cei mai inalti indici din Europa. Consumul excesiv de bauturi alcoolice este, in cazul nostru, un indice al degradarii umane. In anul 2002 la evidenta in institutiile narcologice se aflau 55449 de bolnavi de alcoolism cronic. Este unul dintre cei mai mari indici din statele postsovietice.

Republica Moldova, incepind cu anii nouazeci, cunoaste o perioada de adinc declin economic. Nivelul PIB a scazut cu 25 % - de la 462 USD in 1996 la aproximativ 350 USD in 2000, fiind unul dintre cele mai reduse din cadrul tarilor CSI. Esecul reformelor initiate a generat consecinte nefaste privind dimensiunile demografice. Indicii de baza ai miscarii populatiei au suferit schimbari dramatice pe parcursul anilor nouazeci. Intre 1990 si 1999 rata natalitatii s-a redus de 17,7 - la 10,1 la 1000 de locuitori, iar rata mortalitatii a crescut, cu mici abateri, pina la 11,4 la 1000 de locuitori, ajungindu-se la un spor natural negativ -1,0 la 1000 de locuitori. In aceasta perioada s-a produs o descrestere a populatiei de la 4,37 mln. la inceputul anului 1991 pina la 4,28 mln. la inceputul anului 2000. Contradictiile tranzitiei au acutizat si au scos la iveala tendintele indelungatelor procese de degradare a structurii si functiilor familiilor. Fenomenele de criza in viata familiei din Moldova se reflecta in dinamica ratei totale a fertilitatii, care se afla sub nivelul de inlocuire exacta a generatiilor.

Problemele enumerate necesita o abordare serioasa. O societate isi elaboreaza scopurile si idealurile, trecind printr-o viata "traita", chinurile ei genereaza necesitatea elucidarii cauzelor greselilor. Mass-media ar putea contribui, intr-o masura substantiala, la explicarea acestor probleme si la cautarea solutiilor. O analiza sumara a activitatii mass-media, sub aspectul abordarii problemei relatiilor interumane, in special, al problemelor gender, ne ofera urmatorul tablou. Conceptual, termenul de gender presupune diferentele culturale dintre femeie si barbat. In studiile occidentale se considera ca Gender este in intregime cultura si nu natura., singurul aspect natural fiind diferentierea sexuala - o diferentiere bio-psihologica, pe care se construieste o structura culturala extraordinar de elaborata. Cercetarile demonstreaza ca in mass-media fenomenul de gen are urmatoarele manifestari: majoritatea reporterilor sint femei, sefii redactiilor sint barbati; temele abordate de femei sint, de obicei, saracia, asistenta sociala, temele predilecte ale barbatilor-jurnalisti fiind politica, economia, sportul; imaginea femeii, promovata de mass-media, este de obicei femeia sexy, femeia victima sau femeia fatala.

De remarcat, in acest context, ca in presa din Republica Moldova, in anul 2001, din 54 de editii nationale, numai trei aveau in calitate de conducatori femei (E. Bulat, L. Lari, V. Tazlauanu). Din 240 de ziaristi din Moldova, prezentati in culegerea Who is who in mass-media din Repulica Moldova , erau mentionate doar 83 de femei. Faptul ca femeile nu participa la procesul decizional lasa o amprenta negativa asupra tratarii problemelor sociale. Desi 52 % din populatia Moldovei sint femei, activitatea lor constituie rar un subiect aparte al publicatiilor presei, in special, al celei oficiale.

Asa cum rezulta din monitorizarile continutului presei republicane, femeile in viata publica sint mai putin vizibile decit barbatii si sint tratate dupa alte standarde, esentialul pentru ele fiind situatia familiala si aspectul fizic. discursurile feminine in presa sint, cu precadere, emotionale si sensibile. Paginile mass-media acorda preferinta modelelor de autoafirmare a femeilor. Un exemplu in acest sens este Jurnal de Chisinau, care relateaza deseori despre succesul femeilor de afaceri din republica. Este simtita acut, astfel, insuficienta unei prese de familie, ezitarea mass-media in ceea ce priveste promovarea valorilor, elucidarea adecvata a modelelor de educatie. Toate acestea inainteaza sarcina imperativa de redimensionare a politicilor de gen, promovate de mass-media.

Referinte:

1. M. Voinea. Sociologia familiei. - Bucuresti: 1998.
2. Femeile si barbatii Republicii Moldova / Culegere statistica. - Chisinau: 2002.