EDUCATIA MUZICALA

EDUCATIA MUZICALA

Delimitari conceptuale

Educatia - din punct de vedere etimologic, conceptul de educatia isi are originile in radacinile latinesti ,,educo - educare,, (a creste, a ingriji, a cultiva - plante sau animale, adica fiinte), respectiv ,,educo - educere,, etimon care sugereaza mai accentuat ideea de actiune ,,asupra,, altuia, de transformare dirijata a personalitatii umane (a duce, a con-duce, a scoate din, a inalta). Bogatia semantica a acestor derivate etimologice permite evidentierea a cel putin doua note definitorii ale conceptului de educatie.

Pe de o parte, putem intelege educatia ca actiune de ,, scoatere din starea de natura,, (dintr-un stadiu primar, de fiinta dependenta) si dirijare, conducere (organizata, sistematica) spre ,, starea de cultura,, (independenta, autonomie, autodeterminare).

Pe de o alta parte, educatia are si semnificatia de a putea determina extragerea, ,,scoaterea,, la lumina a dat-ului innascut, actualizarea unor predispozitii in ,,semintele,, cu care ne-a inzestrat natura.

C. Cucos (2002, p.28) inventariaza o serie de termeni-metafora prin care sunt definite educatia si educatorul, cel care face educatia:

- ghid al calatoriei (pe pamant sau mare)

- ingrijitor, executor

- gradinar, agricultor

- olar, sculptor, modelator

- gravor, cel care inscrie sau scrie

- purtator de lumina

- pastor, crescator (pescar, vanator)

- constructor, arhitect, artizan, tesator

- nascator, mama, tata

- descoperitor si explorator al comorii, al pietrelor pretioase

- medic, vindecator, chirurg

- razboinic, luptator, gardian

Complexitatea conceptului de educatie determina analiza si definirea sa din mai multe perspective.

Sintetizand modalitatile de definire a conceptului educatie ( I. Cerghit, 1988, I. Nicola, 2003, M. Ionescu, 2000, I. Comanescu, 1996, C. Cucos, 2002, C. Stan, 2001, etc) vom prezenta cele mai semnificative note definitorii ale educatiei:

Educatia este o activitate sociala - Din aceasta perspectiva, educatia este privita ca ansamblu de actiuni desfasurate deliberat in cadrul societatii, avand ca finalitate transmiterea valorilor sociale de la societate la individ, formarea la nivelul personalitatii acestuia a unor comportamente adaptate cerintelor actuale si viitoare ale societatii, in conformitate cu un proiect/model social care, la randul sau, determina un proiect/model de personalitate umana.

Educatia este un proces - Intr-o astfel de abordare, educatia este privita ca un sistem de actiuni coerente, de stimulare/modelare in sens pozitiv si pe termen lung a fiintei umane, desfasurata in etape, progresiv si sistematic, care are telul de a induce/determina transformari la nivel cognitiv, afectiv-motivational, psihomotor, atitudinal, in conformitate cu finalitati explicit formulate. Educatia nu poate fi insa restransa doar la o anumita etapa, secventa a devenirii umane. Ea se prelungeste pe intregul parcurs al vietii individului, in forme si mijloace diverse.

Educatia este o relatie interumana - Aceasta perspectiva defineste educatia ca o relatie/interrelatie intre doua fiinte umane, o relatie intre adulti si copil, de reunire a lor intr-un efort comun si constient, o relatie intre generatia adulta si generatia tanara, iar in sens mai larg, o relatie intre societate si individ, o relatie de esenta sociala.

Educatia este o actiune de conducere - Aceasta afirmatie vine sa sublinieze semnificatiile etimologice ale conceptului de educatie, in sensul ca orice act educational presupune o dirijare a evolutiei individului, a parcursului sau evolutiv, spre stadii superioare, definite prin interdependenta, autonomie, capacitate de integrare/adaptare la mediul social. Mai putem considera si ca, la nivelul acestei actiuni de dirijare, desi cei doi parametri sunt deopotriva activ si constient implicati, adultul are rolul de a conduce, de a proiecta transformarile, de a le organiza, directiona.

Educatia este un sistem de influente - In aceasta ipostaza, educatia este definita din perspectiva continuturilor cu care si prin care se actioneaza asupra celor ce se educa. Este vorba despre sistemul de valori (organizate, prelucrate sau slab structurate, inconsistente) prin care se actioneaza transformator asupra individului, pe de o parte, despre educatie ca actiune deliberata, explicita sau implicita, sistematica sau intamplatoare, care direct sau indirect determina evolutia sociala a fiintei umane.

Educatia este o (activitate de ) transmisie sociala - Educatia poate fi descrisa si ca activitate prin intermediul careia societatea isi prezerva valorile, ea avand menirea de a pune valorile acumulate la nivel social in relatie cu individul, de a asigura asimilarea / interiorizarea acestora, iar pe acest fundament, de a determina crearea de noi valori materiale si spirituale. Educatia nu influenteaza doar evolutia individului, ci si evolutia societatii. Prin intermediul educatiei se transmite ,ereditatea sociala,, , zestrea spirituala a acesteia.

- Educatia este o activitate specific umana - Chiar daca sensurile derivate etimologic ne conduc inspre ,,modelele,,naturale de ingrijire / ocrotire a copiilor/tinerilor, educatia, in adevaratul sens al termenului este un demers aplicabil doar la fiinta umana, intrucat presupune actiune deliberata, constienta, orientata spre scop, motivata, fiind reglata de mecanisme de esenta sociala (spre deosebire de cresterea puilor de animale care se realizeaza pe temeiul unor mecanisme instinctuale; daca este vorba despre o actiune deliberata a omului in scopul formarii unor deprinderi la animale, atunci ne referim la dresaj, domesticire).

Muzica - conform dictionarului explicativ al limbii romane, este arta de a exprima sentimente si idei cu ajutorul sunetelor combinate intr-o maniera specifica.

Educatia muzicala - ,,reprezinta arta sunetelor, care isi are punctul de plecare undeva afara, in univers, ea izvorand intotdeauna din spiritualitatea artistului, din lumea asimilata de el, asa cum a inteles-o si a tait-o. Pentru ca mesajul sa fie receptat cum se cuvine, transferul trebuie asigurat la cele mai inalte cote. Pentru ca educatia muzicalasa fie receptata de catre copii si tineri, sarcina de a intermedia receptarea mesajului ii revine profesorului, care este dator sa ,,conduca,, pas cu pas cautarea si descoperirea sensurilor potrivite fiecarui omulet mic sau mare in parte. Cu ajutorul acestor oameni minunati, ce ii reprezinta profesorii de muzica, (sau cadrul didactic in mai mica masura), ne putem asigura ca tinerii castiga cheile care deschid drumul spre intelesul artistic adevarat, ca vor deveni stapanii unei lumi pe care o vor imbogati si infrumuseta dupa propriul ideal. Amintind de acesti oameni minunati, profesorii, am putea sa-i descriem ca pe niste oameni ,,frumosi, buni si exigenti, innobilati de arta pe care o slujesc, fiinte dragi, care impartasesc elevilor, cunostinte potrivite, care ii emotioneaza prin talent si daruire. Astfel, profesorul are harul, de a-i antrena pe elevi, intr-o activitate vie ai caror conducatori pot deveni ei insisi in orice moment, stimulandu-le fantezia, imaginatia, indemnandu-i sa creeze, invatandu-i astfel, sa iubeasca si sa traiasca muzica.,,

2 Etapele educatiei muzicale

a) Prenotatia - reprezinta prima etapa care este parcursa de catre copii pentru a intra in lumea minunata a muzicii, facandu-si aparitia in gradinita si in primii doi ani ai ciclului primar. Acest ciclu curricular asigura parcurgerea a doua trepte importante si anume: socializarea si pregatirea pentru scoala a copiilor.Invatamantul prescolar este organizat pe grupele mica, mijlocie, mare, pregatitoare, in gradinite cu program normal, prelungit, saptamanal; grupa pregatitoare asigurand continuitatea intre invatamantul prescolar si invatamantul primar. Continuturile de predare - invatare cuprinse in programele scolare au fost reevaluate in Programa activitatilor instructiv - educative in gradinita de copii - 2000:

asigurarea dezvoltarii normale si depline a copilului prescolar, valorificarea potentialului fizic si psihic al fiecaruia, tinand seama de ritmul propriu al copilului, de nevoile sale afective, de activitatea sa fundamentala - JOCUL;

imbogatirea capacitatii copilului prescolar de a intra in relatie cu ceilalti copii si adulti, de a interactiona cu mediul, de a-l cunoaste si de a-l stapani prin explorari, exercitii, incercari, experimentari;

descoperirea de catre fiecare copil a propriei identitati si formarea unei imagini de sine pozitive;

sprijinirea copilului prescolar pentru a dobandi cunostinte, capacitati si atitudini necesare activitatii viitoare in scoala, precum si vietii sale ulterioare in societate.

Mijloacele de realizare a procesului instructiv - educativ in gradinita sunt: jocul, ca joc liber, dirijat sau didactic, activitatile didactice alese si/sau comune:

jocul este activitatea fundamentala;

jocurile si activitatile alese ii socializeaza, ii ajuta sa cunoasca lumea, mediul social si cultural, sa intre in tainele matematicii, sa comunice oral, prin citit si scris;

activitatile comune aduc in atentia grupei de copii teme de interes comun utile evolutiei acestora; se pot desfasura in activitati obisnuite, devenite ,,clasice" (cunostinte dintr-un domeniu), in activitati integrante (cunostinte cu caracter disciplinar);

activitatile dupa-amiezii sunt tot activitati didactice prin care copiii isi exerseaza aptitudinile si isi dezvolta ritmul propriu de invatare;

activitatile optionale sunt alese impreuna cu parintii, tinand cont de nivelul grupei si de particularitatile individuale ale copiilor;

Timpul afectat activitatilor, intre 15 - 45 minute, depinde de nivelul grupei, de continuturile si obiectivele propuse, de particularitatile individuale.

Cu valentele intelectuale si creative multiple, activitatile de educatie muzicala se pot desfasura in clasa (in sala de grupa) sau pot fi initiate in aer liber, in functie de obiectivele urmarite; aceste activitati le formeaza copiilor deprinderi specifice domeniului artistic.

Mijloacele de realizare sunt:

cantecul

jocul muzical

auditia

exercitiile muzicale

Cantecul, principalul mijloc de realizare a educatiei muzicale, poate fi utilizat in activitatea comuna fie in combinatie cu u alt mijloc specific, fie transformandu-l (dupa insusire) in joc muzical daca permite continutul.

Jocul muzical, cu multiplele lui valente si nenumaratele posibilitati de desfasurare, este indragit cu deosebire de prescolari; este o activitate vie, cu sarcina didactica precisa, care apeleaza la un material divers.

Jocul muzical

dinamizeaza activitatea de cantare imbogatind-o cu miscari si interpretari in variante;

dezvolta priceperi si deprinderi muzicale (atunci cand este axat pe exercitii);

dezvolta capacitati de recunoastere auditiva;

satisface nevoia de miscare;

contribuie la dezvoltarea fizica armonioasa, la coordonarea miscarilor cu melodia, ritmul si textul jocului (cantecului);

creeaza buna dispozitie afectiva;

stimuleaza dorinta copiilor de a fi activi, de a se manifesta plenar, de a fi remarcati, admirati.

Auditia muzicala le dezvolta copiilor deprinderea de a asculta constient lucrari muzicale si capacitatea de a le intelege mesajul. Auditia in gradinita poate fi activitate de sine statatoare sau poate fi combinata cu un al mijloc specific.

Exercitiile muzicale sunt prezente in toate activitatile comune; ele sunt destinate formarii priceperilor si deprinderilor muzicale (de a intui, executa, recunoaste auditii un element muzical si de a-l valorifica creativ). Exercitiile muzicale in gradinita prezinta urmatoarele categorii:

exercitii ritmice;

exercitii melodice;

exercitii ritmico-melodice (din cantece);

exercitii de cultura vocala (care vizeaza formarea unei emisii vocale corecte si ingrijite prin atentia corespunzatoare acordata tinutei corpului, respiratiei costo-diafragmale, dictiei, emisiei propriu-zis).

Exercitiile trebuie sa fie scurte, accesibile, bine alcatuite, cu sarcini precise de realizat si sa se desfasoare (pe cat posibil) sub forma de jocuri muzicale.

Mijloacele de realizare pot sa apara in activitatile comune dupa cum urmeaza:

a) insusirea unui cantec;

b) transformarea cantecului in joc muzical sau joc cu miscare;

a) auditie muzicala;

b) joc muzical axat pe auditie;

3. a) consolidarea unui cantec;

b) jocul muzical cu miscare;

4. a) insusirea unui cantec;

b) joc muzical pentru recunoasterea vocilor / instrumentelor prin auditie;

5. a) insusirea unui joc muzical (melodie si text);

b) realizarea jocului cu miscari corespunzatoare;

6. alte variante la alegerea educatoarei.

Repertoriul selectat cu discernamant, actualizat permanent, indeplinind criteriile valorice corespunzatoare, le dezvolta copiilor deprinderi artistice cum sunt:

armonizarea si nuantarea vocii;

eleganta in miscare;

mimica si gestica expresive;

prezenta scenica agreabila.

Acestea se dezvolta in stransa legatura cu celelalte procese si insusiri psihice ale copiilor:

gandirea;

limbajul;

atentia;

sentimentele;

vointa.

Cunostintele si deprinderile dobandite prin educatia muzicala in gradinita vor constitui (vor asigura) premisele constientizarii elementelor limbajului muzical in perioada imediat urmatoare.

Educatoarea, fiinta calda, buna, cu o conduita impecabila, plina te tact, cu o gandire flexibila, inventiva, creativa va conduce copiii in lumea stiintei, le va dirija comportamentele, ii va initia in lumea esteticului. Educatoarea va ajuta prescolarii sa treaca de la explorarea senzoriala si motrica la interiorizarea perceptiei prin operatii logice necesare muncii de invatare, pregatindu-i in felul acesta pentru scoala.

b) Notatia - reprezinta continuarea invatarii tainelor muzicii in urma cunoasterii si insusirii de catre copii si scolarii mici ai primei etape care o reprezinta prenotastia. Notatia este continuata sunb indrumarea atenta a invatatorilor, in clasele a III-a si a IV-a, a caror responsabilitate este sporita datorita complexitatii sarcinilor ce le revin si care decurg din necesitatea insusirii limbajului specific prin deprinderi interogatoare: intelegerea dupa auz, practicarea muzicii (prezente si in etapa prenotatiei), lectura si scrierea muzicala, foarte importante in etapa notatiei, prezenta in manualele de clasa a III-a si a IV-a.

Activitatea de educatie muzicala in ciclul primar se desfasoara in doua etape:

etapa oral-intuitiva (a prenotatiei) in care muzica se invata dupa auz, prin cantare si ascultare;

etapa notatiei (a scris-cititului muzical) in care elevii isi insusesc in mod constient elementele limbajului muzical:

calitatile sunetului muzical;

portativul si cheia sol;

timpul muzical;

valorile de note si pauze (patrimea, optimea, doimea si pauzele corespunzatoare);

sunetele si pauzele octavei intai Do¹ - Do² (in ordinea: sol-mi, la, do¹, re, fa, do², si);

simbolurile grafice specifice;

gama Do major (ton, semiton), arpegiul;

masurile de doua patrimi, trei patrimi, patru patrimi;

semnul legato (de durata, de expresie);

tempo si nuante;

analiza structurala ale cantecelor;

repertoriul potrivit varstei (insusit in buna masura prin solfegiere);

cunostinte din creatia culta;

Invatatorul, care poarta intreaga responsabilitate a educatiei muzicale a scolarilor, se pregateste temeinic in scoala normala si continua sa se informeze, sa se perfectioneze, luand in considerare cele doua aspecte importante ale activitatii specifice:

pregatirea muzicala teoretica si practica

pregatirea metodica

Pregatirea teoretica si practica presupune:

stapanirea notiunilor de teorie muzicala;

formarea deprinderilor de a solfegia;

studierea materialului prevazut de programa;

reactualizarea permanenta a repertoriului;

invatarea unui instrument muzical, utilizarea lui;

insusirea unei tehnici elementare de dirijat;

Pregatirea metodica este asigurata de:

aplicarea creatoare in lectii a principiilor didactice, a metodelor si procedeelor specifice;

studierea si cunoasterea temeinica a programei, planificarea judicioasa a materiei;

pregatirea, realizarea, prezentarea in lectii a unui material didactic eficient, estetic;

cunoasterea si utilizarea in lectii a mijloacelor audio-vizuale.

Creatia - este una din etapele preferate ale elevilor datorita faptului, ca ea, creatia, permite elevilor sa creeze in mod liber si neconditionat adevarate ,,opere de arta,,. Prin intermediul creatiei elevului i se permite sa patrunda in minunata lume a muzicii, deschizandui-se in acelas timp, noi drumuri spre a crea, sau chiar a compune pe fond muzical desene specifice unei melodii, ale unei stari sufletesti precum si a unor stari, specifice, date doar de melodia audiata insusi. Atunci cand cei mici, si chiar si elevii au primul contact cu o melodie in prima auditie, spun ca sunt incercati de tot felul de sentimente: unii de sentimente inaltatoare, altii de sentimente care parca le dau fiori si ii fac sa simta fluturi in stomac, iar unii, traiesc un sentiment de emotie continua, care le starnesc lacrimi in ochi, atat de bucurie cat si de tristete. Putem concluzioa astfel, ca, ea, creatia, ofera posibilitatea de a ne izola intr-o lume de basm, de continua visare, in care, cu mana pe inima putem spune ca dorim sa ne ascundem cu totii, sa ne descarcam sufleteste, incarcandu-ne cu foarte multa energie pozitiva.

Principiile didactice si aplicarea lor in educatia muzicala

Principiile didactice sunt norme generale care stau la baza organizarii si dirijarii procesului instructiv-educativ.

Metodica fiecarui obiect de invatamant precizeaza principiile si metodele specifice, precum si modalitatile de aplicare ale acestora in lectii.

Principiul intuitiei (sau principiul interdependentei dintre senzorial si rational, dintre concret si abstract)

exprima cerinta ca organizarea insusirii cunostintelor de catre elevi sa se bazeze pe contactul nemijlocit cu obiectele, fenomenele si procesele reale sau cu imaginile acestora.

La muzica, acest principiu se realizeaza sub mai multe forme, in functie de simtul care predomina:

Intuitia auditiva - corespunde primei trepte a cunoasterii; incepe cu prezentarea relatiilor de inaltime si durata dintre sunete si continua cu audierea lucrarilor muzicale

Intuitia vizuala - insoteste intuitia auditiva in etapa studiului notatiei muzicale succedand-o si se refera la prezentarea relatiilor de inaltime si durata dintre sunete

Intuitia motrica - inseamna receptarea sunetelor, a mersului liniei melodice, a succesiunii diferitelor formule ritmice insotite de gesturi sau miscari sugestive

Intuitia mixta - se refera la utilizarea succesiva sau simultana a celorlalte forme ale intuitiei

Intuitia prin cantare - face legatura intre procesul intuirii si invatarea practica a muzicii

Principiul accesibilitatii impune respectarea unor reguli didactice in desfasurarea procesului de predare-invatare:

trecerea de la cunoscut la necunoscut, de la apropiat la departat, de la usor la greu, de la particular la general, pentru ca invatarea sa nu fie obositoare si interesul elevilor sa nu scada.

respectarea posibilitatilor de intelegere, receptare si redare a elevilor, trecerea de la cunoscut la necunoscut, de la simplu la complex, de la concret la abstract, de la particular la general, asigura participarea activa a acestora si logica procesului de cunoastere.

Principiul insusirii constiente si active a cunostintelor, priceperilor si deprinderilor

se refera la faptul ca, pentru a intelege clar si profund materialul abordat, elevul trebuie sa depuna un efort propriu real. Insusirea constienta rezulta in urma intelegerii elementelor de limbaj muzical, fixarii si aplicarii lor in practica muzicala.

Principiul sistematizarii si continuitatii

presupune respectarea unei ordini logice, firesti in insusirea cunostintelor, formarea priceperilor si deprinderilor pentru asigurarea unui progres continuu care sa aiba la baza elemente insusite anterior.

Principiul insusirii temeinice

prin specificul sau, muzica presupune formarea si dezvoltarea priceperilor si deprinderilor muzicale in activitatile din clasa intrucat acestea necesita supravegherea atenta a specialistului. Invatarea temeinica

este asigurata prin: insusirea pe baza efortului propriu, aplicatii practice si repetari.

principiul reclama doua forme de fixare, recapitulare si sistematizare a cunostintelor si deprinderilor:

curenta - in cadrul fiecarei activitati/lectii

periodica - la sfarsitul unui capitol, semestru, an scolar

Principiul legarii teoriei de practica exprima cerinta ca in procesul de invatamant teoria sa se elaboreze pe baza practicii, iar practica sa fie inlesnita, ajutata de intelegerea stiintifica.

imbinarea teoriei cu practica se realizeaza concret in doua moduri:

pornind de la teorie la practica

pornind de la practica la teorie

In educatia muzicala, elevii trebuie sa cante permanent, chiar inainte de a cunoaste teoria. Practica muzicala trebuie sa constituie sursa pentru descoperirea notiunilor teoretice.

Principiul asigurarii conexiunii inverse

presupune supravegherea atenta si continua a evolutiei procesului didactic in vederea optimizarii acestuia;

in cazul activitatilor de educatie muzicala, calitatea procesului de predare-invatare este atestata de intonarea/interpretarea corecta, expresiva a cantecelor, precum si de capacitatea copiilor/elevilor de a aplica notiunile insusite in situatii de invatare noi intr-un mod creativ.

Principiul realizarii educatiei estetice

- Se realizeaza in cadrul procesului didactic prin intonarea corecta, expresiva, frumoasa a unui repertoriu cat mai bogat si variat

Metode folosite in lectia de muzica

Dictionarul defineste metoda ca fiind "totalitatea procedeelor practice cu ajutorul carora se preda o stiinta, o disciplina."

Metoda poate fi definita si ca:

o cale eficienta de organizare si dirijare a invatarii pentru a atinge obiectivele didactice propuse

o modalitate de stimulare a elevilor pentru a-si insusi cunostintele prin efort propriu

un ansamblu organizat de procedee.

Sistemul metodelor de invatamant

A. Metode de transmitere/insusire a cunostintelor

1. Metode de comunicare orala

metode expozitive: expunerea, povestirea, explicatia, prelegerea

Explicatia asigura insusirea de cunostinte, formarea de priceperi si deprinderi muzicale, intelegerea fenomenului muzical si este folosita in toate etapele lectiei. Reprezinta un rezumat al esentialului si este insotita de exemple. Explicatia trebuie sa aiba caracter stiintific, continut autentic, sa fie clara, precisa, exprimata intr-o ordine logica.

metode conversative: conversatia, dezbaterea, asaltul de idei, colocviul, problematizarea

Conversatia consta in intrebari si raspunsuri in legatura cu lectia. Se desfasoara sub forma de dialog, antrenand elevii in activitate. Intrebarile trebuie sa fie precise, scurte, concise, frumos si corect exprimate. Raspunsurile dovedesc intelegerea problemei muzicale, capacitatea de realizare practica, sunt rezultatul efortului propriu al elevilor si trebuie exprimate corect. Aprecierea raspunsurilor trebuie sa fie obiectiva, stimulativa, educativa.

Problematizarea presupune rezolvarea unei situatii-problema de catre elev sub indrumarea educatorului/invatatorului/profesorului, folosind cunostintele asimilate anterior, formuland ipoteze pentru descoperirea elementului de noutate.

Metode de comunicare scrisa: lectura, activitatea cu manualul

Metode de comunicare la nivelul limbajului intern: reflectia personala, introspectia

B. Metode de cercetare a realitatii

1. Metode de cercetare directa: observatia sistematica si independenta, experimentul, invatarea prin descoperire

Descoperirea inseamna detectarea si extragerea unei informatii noi prin eforturi proprii. Contribuie la dezvoltarea spiritului de observatie, a gandirii cauzale, la formarea deprinderii de investigare a realitatii. La baza descoperirii sta observarea si un material corespunzator. In activitatile de educatie muzicala, elevii vor observa un cantec, o lucrare muzicala precizandu-i elementele componente (din punct de vedere formal, melodic, ritmic, al continutului tematic, ), vor compara doua sau mai multe lucrari muzicale pe baza unor criterii date etc.

Metode de cercetare indirecta: demonstratia, modelarea, descoperirea in plan mental

Demonstratia inlesneste cunoasterea muzicii. Este importanta in educatia muzicala deoarece invatarea se bazeaza pe audiere, pe practica si nu pe teorie. Este insotita totdeauna de explicatie. Demonstratia trebuie facuta in momentul insusirii unei probleme muzicale, sa fie bogata, variata, atractiva, sa se faca mai intai global, apoi in detaliu.

Cunoaste trei forme:

Prin cantare:

Cu vocea

Cu instrumente

Utilizand inregistrari

Prin scriere (simbolica) - concretizand sunetele prin note muzicale cu o anumita forma, asezate pe un anumit loc pe portativ

Prin gesturi (figurativa) - sugerand anumite elemente de interpretare (tempo, intensitate), mersul liniei melodice (ascendent, descendent sau orizontal) etc.

3. Metode bazate pe actiune practica

Metode de actiune reala: exercitiul, rezolvarea de probleme, algoritmizarea, lucrarile practice, studiul de caz, proiectul de cercetare

Exercitiul asigura practicarea muzicii si consta in repetarea constienta, voita si sistematica a unei activitati, pana la dobandirea deprinderii de a o executa. Solicita participarea directa si activa a elevilor.

Notiunea de exercitiu cunoaste urmatoarele acceptiuni:

metoda de formare a deprinderilor

activitate practica de formare a deprinderilor

lucrare muzicala scrisa special pentru formarea deprinderilor.

In cazul aplicarii acestei metode, educatorul/invatatorul are in vedere sa

aleaga si sa precizeze activitatea de realizat

explice si sa demonstreze activitatea

sistematizeze activitatea

supravegheze activitatea

aprecieze activitatea

Pentru ca aplicarea acestei metode sa fie eficienta, elevul trebuie sa:

inteleaga scopul si utilitatea exercitiului

inteleaga tehnica executarii exercitiului

execute voit si constient exercitiul

repete exercitiul in diferite variante

se autocontroleze.

Algoritmizarea presupune efectuarea unei succesiuni de operatii desfasurate in aceeasi ordine necesare rezolvarii problemelor de acelasi tip.

Metode de actiune simulata: jocul didactic, jocul de simulare, jocul de roluri

Jocul didactic satisface nevoia de motricitate si gandire concreta. Jocul muzical contribuie in mare masura si la dezvoltarea si consolidarea unor deprinderi muzicale.

Tipuri de jocuri didactice adecvate educatiei muzicale:

pentru intonare justa

pentru construirea si executarea unor formule ritmice

pentru insusirea elementelor de expresie

pentru diferentierea timbrurilor muzicale

pentru refacerea formei corecte a unui cantec descompus (puzzle muzical)

pentru asocierea unor elemente extramuzicale - miscare, desen, text

jocuri-spectacol

4. Instruirea si autoinstruirea asistata de calculator este o metoda relativ noua si indicata mai cu seama la nivel de gimnaziu si liceu.

Ca si principiile, metodele didactice nu actioneaza izolat una de alta, ci formeaza o unitate consecventa. Lectiile sunt rezultatul imbinarii creative si cat mai eficiente a ansamblului de principii si metode adecvate la specificul disciplinei, subiectului si colectivului de elevi.