Mijloace de realizare a educatiei muzicale

Mijloace de realizare a educatiei muzicale

1 CANTECUL

Cantecul rezulta din imbinarea muzicii cu poezia. Contribuie la realizarea educatiei estetice, intelectuale, morale, iar ca mijloc specific, inlesneste formarea si dezvoltarea deprinderilor muzicale, stimuleaza placerea de a canta si de a audia.

Continutul cantecelor are o temeinica varianta, corespunzand realizarii obiectivelor din toate ciclurile curriculare.

Valoarea cantecelor este data de frumusetea si firescul liniei melodice, de varietatea ritmurilor, de starile bune pe care le aseaza in suflete si minti ,mesajul versurilor.

Criteriile de selectare a repertoriului (destinat diferitelor nivele de varsta) astfel incat sa asigure receptarea, insusirea si redarea corespunzatoare sunt:

v     accesibilitatea

v     valoarea artistica

v     valoarea educativa

v     valoarea didactica.

Metodologia insusiri cantecului dupa auz

familiarizarea cu continutul cantecului prin conversatie, povestire, ghicitoare, ilustratii;

anuntarea titlului, compozitorului, autorului versurilor (cu date biografice succinte despre acestia);

interpretarea model 1 nuantata, expresiva, insotita de gestica si mimica adecvate;

analiza cantecului realizata in principal de elevi, acestia precizand: caracterul cantecului, continutul de idei, forma (strofica, cu/fara refren); daca exista expresii si cuvinte noi, acestea vor fi explicate; textul se ritmizeaza in functie de gradul de dificultate;

insusirea cantecului pe fragmente (pe strofe si refren, fraze muzicale, randuri melodice) prin dialog permanent intre educator/invatator, reluandu-se pasajele dificile pana la insusirea corecta si integrala;

interpretarea model 2 calitativ superioara;

intonarea cantecului integral, in colectiv si consolidarea acestuia cu accent pe interpretarea artistica, in diferite variante (pe grupe, individual, cu solist, in lant, alternativ cu voce si in gand, cu acompaniament improvizat de copii sau realizat de educator/invatator, cu negativ etc).

2 SOLFEGIEREA

Solfegierea inseamna constientizarea activitatii de cant, prin interpretarea simultana a inaltimii si a duratei sunetelor, actiuni la care se adauga expresivitatea, pentru a trece de la cantarea corecta la cantarea artistica.

Formarea deprinderii de a solfegia se exerseaza timp indelungat si necesita un material muzical corespunzator, cu valoarea artistica, cu elementele melodice si ritmice organizate metodic (respectand principiul accesibilitatii, principiul sistematizarii si continuitatii, precum si cerinta de a parcurge materialul muzical gradat).

Solfegierea impune urmatoarele activitati:

a)      Precizarea (prezentarea) exemplului;

b)      Analiza si explicarea elementelor melodice si ritmice (impreuna cu elevii);

c)      Citirea melodica si ritmica (ordinea acestora nu este impusa);

d)      Solfegierea propriu-zisa

In colectiv

Pe grupe

Individual

Cu reluarea pasajelor dificile

e)      Solfegierea expresiva - potrivita continutului lucrarii, respectand indicatiile de interpretare.

In scoala, cea mai mare parte a creatiilor destinate insusirii de catre elevi, formarii unui repertoriu bogat si divers este insotita de versuri.

Metodologia insusirii cantecului prin solfegiere

a)      Anuntarea cantecului

Titlul

Compozitorul

Autorul versurilor

Scurte date biografice

b)      Analiza cantecului

se face sub directa indrumare a profesorului care formuleaza cerintele;

elevii precizeaza:

gama

modul

masura

valorile de note si pauze

formulele ritmice

intervalele melodice

elementele de expresie

c)      Descifrarea solfegiului parcurge urmatoarele etape:

citirea ritmica

citirea melodica

solfegierea:     

in colectiv

pe grupe

individual

cu tactare

cu reluarea si rezolvarea pe loc a pasajelor dificile (din punct de vedere ritmic si melodic)

d)      Intonarea model

executata de catre profesor sau de un elev talentat

e)      Asocierea solfegiului cu textul, intonarea cu text

elevii citesc textul (cursiv, ritmic, dupa auz)

constientizeaza continutul prin conversatie

asociaza melodia cu textul

Consolidarea insusirii cantecului se realizeaza prin repetari variate destinate imbunatatirii calitatii interpretarii.

3 AUDITIA MUZICALA

Auditia muzicala consta in ascultarea unor lucrari vocale, instrumentale sau vocal-instrumentale inregistrate si redate prin intermediul mijloacelor moderne audio si audio-vizuale. La varsta prescolara si scolara mica este receptata usor si firesc muzica vocala, de aceea primele auditii vor fi realizate prin intermediul vocii educatoarei si a invatatorului.

Auditia muzicala poate fi:

a.       Inserata in diferite momente ale lectiei de muzica pentru a ilustra elemente, notiuni teoretice;

b.      Activitate de sine statatoare, desfasurata pe intreg parcursul unei lectii (activitati) pentru cunoasterea literaturii muzicale nationale si universale (prin lucrari potrivite diferitelor niveluri de varsta);

c.       Introdusa in lectiile altor discipline de invatamant, unde continuturile permit desfasurarea activitatii in perspectiva interdisciplinara si unde rolul ei este de a sensibiliza, de a emotiona, de a sublinia frumosul sub diferitele lui aspecte.

Materialul muzical (repertoriul) destinat auditiilor este selectat cu grija de catre profesor (sugestii pot veni si din partea elevilor). Profesorul va tine cont de sugestiile oferite de curriculumul de educatie muzicala si va largi aria de cuprindere a acestuia in functie de receptivitatea colectivului cu care lucreaza.

Etapele realizarii auditiei muzicale:

a.       Pregatirea colectivului de elevi, a materialului muzical, a aparaturii tehnice, profesorul creand astfel starea afectiva genului de activitate si al continutului acesteia.

b.      Anuntarea lucrarii: titlul, compozitorul; date biografice si despre lucrare, notiuni despre stil, forma, gen; povestire, conversatie, descriere, privind continutul lucrarii, prezentarea interpretilor (solisti, orchestra: instrumente, partide, dirijor), prezentarea temelor si a elementelor ce urmeaza a fi urmarite in timpul auditiei.

c.       Audierea lucrarii muzicale - este constienta atunci cand este insotita de o stare de concentrare corespunzatoare, de intelegerea si trairea mesajului muzical.

d.      Comentarea auditiei muzicale releva: gradul de intelegere a continutului, posibilitatile de recunoastere a temelor, a instrumentelor, solistilor vocali, recunoasterea structurii formale, precum si capacitatea de a asocia si compara lucrarea cu altele cunoscute.

e.       Reactualizarea aceleasi parti sau a altor parti din lucrare asigura eficienta activitatii.

4 EXERCITIILE MUZICALE

Exercitiile muzicale sunt destinate formarii, dezvoltarii si consolidarii deprinderilor muzicale, imbunatatirii calitatilor vocale, interpretative. Exercitiul ca mijloc muzical nu are forma prestabilita, gradul de dificultate si dimensiunea fiind stabilite in functie de varsta si de sarcina ce urmeaza a fi realizata prin el.

Exercitiile muzicale se imbina intre ele pe tot parcursul studierii muzicii pentru varietate si pentru ca in practica muzicala sunt utilizate intr-o imbinare permanenta. Realizarea lor corecta asigura formarea si dezvoltarea deprinderilor de a percepe, a intona, a recunoaste, a explica si a reprezenta in scris relatii de inaltime si durata dintre sunetele muzicale, de a respecta si pastra acordajul in tonalitate, de a intona game majore si minore, alaturat si prin salturi, de a dobandi independenta in timpul intonarii pieselor la mai multe voci, de a reda corespunzator nuantele, tempo-ul.

Manualele de muzica acopera in buna masura prin exemplele oferite cea mai mare parte a categoriilor de exercitii.

Este important insa ca profesorul de muzica sa incerce sa evite monotonia ce s-ar putea instala prin executarea in exclusivitate a exercitiilor oferite de manuale. Pentru fiecare nou subiect (noua lectie) si in stransa legatura cu acesta va propune elevilor si alte exercitii, create de el insusi sau extras din solfegiile si cantecele noi, exercitii care sa rezolve:

fie probleme de pregatire a vocii si a auzului, de intonatie si ritmice, de memorie si auditie interioara;

fie de aplicare in practica a unor probleme muzicale deja insusite sau noi.

Metodologia desfasurarii exercitiilor:

v     Anuntarea categoriei de exercitii

v     Enuntarea obiectivelor urmarite

v     Explicarea exercitiului

v     Demonstrarea / descifrarea dupa caz a exercitiului

v     Executarea (conform cerintelor formulate)

v     Repetarea - identica

- in chip variat, pentru asigurarea eficientei