Metodologie de invatare in dansul sportiv

Sectiunea latino-americane, metodologie de invatare

Metodica de invatare in dansurile latino are cateva criterii de urmarit:

se fac jocuri muzicale pentru obisnuirea cu muzica;

se exerseaza miscarea de baza din respectivul dans studiat ca exercitiu de acomodare;

se trece la caracteristica dansului: cum miscam picioarele, cum trecem greutatea de pe un picior pe celalalt, maniera de pasire si interpretare a masurii muzicale;

se exerseaza figurile individual pana la insusire;

se fac mici coregrafii de doua, trei figuri pentru memorie motrica si coordonare;

se exerseaza incepand de la invatarea pasilor individual si pe varianta "slow" pentru o realizare mai exacta si mai buna a tehnicii de executie a pasilor si figurilor;

se exerseaza cate o figura in pereche, separat;

se exerseaza figurile in mici coregrafii pentru a consolida invatarea.

Samba - 2/4

Exercitii individuale - stand cu picioarele departate lateral G pe unul din picioare:

trecere de G de pe un picior pe altul cu flexia genunchilor si bataie din palme pe timpul 2 muzical;

trecere de G cu miscarea bazinului si a soldurilor (AB);

pas lat cu D (1);

pas langa cu S AB(&2);

pas lat cu S (1);

pas langa cu D AB(&2);

Pas de baza progresiv - Progressive basic movement

- pas inainte cu D (1);

pas langa cu S (&);

pas pe loc cu D (2);

pas lat cu S (1);

pas langa cu D (&);

pas pe loc cu S (2);

pas inapoi cu S (1);

pas langa cu D (&);

pas pe loc cu S (2);

pas lat cu D (1);

pas langa cu S (&);

pas pe loc cu D (2).

Se pune accent pe miscarea piciorului sa aiba contact progresiv cu laba piciorului, miscarea soldurilor si respectarea muzicii. Dupa ce aceste exercitii au fost invatate si colectivul s-a acomodat cu muzica si miscarea, se invata in functie de progresul realizat figurile urmatoare, individual si apoi in pereche:

Cha-cha - 4/4

Elementele introductive din acest dans sunt miscarile picioarelor si a soldurilor.

Din pozitia stand cu V in exterior si C in interior:

transfer de G de pe un picior pe celalalt pe fiecare patrime din masura muzicala;

transfer de G pe miscarea caracteristica din cha-cha incepand cu timpul 2 din masura muzicala 2,3,4&1.

Exersarea cha-cha-ului (chasse) pe cei 4 timpi 2&3, 4&1;

Exersarea chasse-ului lat spre D si S cu pauza pe 2,3, soldurile se misca scurt si sacadat insotind trecerea de G.

Dupa insusirea mecanismului de baza a miscarii soldurilor si a picioarelor se trece la invatarea pasilor de baza mai intai individual si apoi in pereche.

Rumba - 4/4

Elementele specifice rumbei sunt miscarile rotunde din bazin si din intreg corpul.

Mai intai exersam miscarea soldurilor care trebuie sa execute rotatii din articulatia coxo-femurala in concordanta cu transferul de G.

Din stand departat lateral, trecerea G de pe un picior pe celalalt :

trecere de G pe D, rotatia soldului inainte -I-inapoi (S);

trecere de G pe S, rotatia soldului inainte -I-inapoi (S);     

Acelasi exercitiu din rumba dar cu pasire pe timpii muzicali

trecere de G pe D pe Q (2);

trecere de G pe S pe Q (3);

trecere de G pe D pe S (4&1),

urmatoarea masura muzicala incepe cu piciorul S.

Cucarachas este foarte util pentru obisnuirea cu tempoul, cu transferul de G cu presiune in podea, cu miscarea de baza a rumbei:

pas lat cu D miscare de sold cu trecere de G (Q);

rev pe S cu transfer de G si miscare de sold (Q);

pas langa D cu trecere de G lenta si tensionata (S);

acelasi exercitiu incepand cu piciorul S.

Un exercitiu foarte util in rumba este mersul inainte si inapoi, miscare pe care se bazeaza si pasirea din alcatuirea figurilor.

In mers contactul labei piciorului se face progresiv, cu V spre inafara, se intinde de fiecare data gen piciorului cu G, piciorul fara G este si el intins din gen, corpul realizeaza o miscare rotunda de unduire si presiune in podea.

Pasirea din compunerea figurilor are aceeasi caracteristica.

Dupa ce au fost insusite aceste exercitii se poate trece la invatarea figurilor propriu-zise individual si apoi in pereche.

Paso doble - 2/4

Exercitiile de acomodare cu muzica si tempoul se pot face din mers:

pas pe fiecare patrime C-T, apasat si cu rulare chiar pana la pingea;

un pas pe 2 timpi muzicali.

Pozitia specifica trebuie exersata:

se proiecteaza bazinul spre inainte, barbia usor in jos, bratele rotunjite cu coatele spre exteriorul corpului, centrul de G spre inainte.

Se exerseaza pozitiile de brate care au un caracter aparte fata de celelalte dansuri: bratele rotunjite si tensionate, miscarile sunt ample si cu marirea spatiului personal de dans;

Maniera de dans trebuie sa fie impunatoare, mareata, dominatoare pentru a interpreta caracterul dansului.

Paso doble este un dans cu trairi foarte puternice si de aceea este dificil de inavatat pentru cei care nu inteleg muzica.

Numaratoarea pasilor se face de la 1 la 4 sau de la 1 la 8 deoarece figurile sunt mai lungi, alcatuite din mai multi pasi si astfel se mentine concordanta cu muzica.

Jive - 4/4

Este un dans jucaus si sprinten cu o muzica destul de alerta.

Acomodarea cu tempoul muzical o realizam prin pasi simpli cu tactarea timpilor 2 si 4 din masura muzicala.

pas lateral si pas langa cu bataie din palme (D si S);

pas inainte si pas langa cu bataie din palme (cu D si S);

2 pasi adaugati spre D si 2 spre S;

3 pasi inainte si pas langa, 3 pasi inapoi si pas langa;

Tactam fiecare timp din masura muzicala:

pe pingea, pe loc, ridicarea piciorului si impingere in podea cu intinderea gen si balansul soldurilor;

aceiasi pasi cu deplasare spre inainte 8T si spre inapoi 8T;

pasi adaugati lateral cu miscarea de balans a soldurilor;

combinatii mici din acesti pasi de pe loc si in deplasare.

Chasse- structura de baza a dansului, este o succesiune de 3 pasi laterali, inainte sau inapoi, executati cu sau fara intoarcere pe ritmul Q&Q.

Primii 2 pasi se executa pe P al 3-lea cu CP de V-T si este pasul care realizeaza intoarcerile din figurile de jive.

Pentru invatare se poate lucra la "2 timpi" adica slow, pentru o invatare corecta a tehnicii de executie.

Abordam metoda "slow" pentru o invatare mai rapida, dar si pentru ca acesti pasi se pot dansa si in varianta aceasta si este foarte corect din punct de vedere tehnic cat si muzical.

Pasul de baza pe loc se invata individual pe slow, apoi pe tempo normal si apoi in pereche in PI. Structura figurii este QQQ&QQ&Q (1,2,3&4,5&6).

Observam ca figura se termina la jumatatea masurii muzicale. De aceea la invatare trebuie obisnuiti dansatorii sa numere timpii muzicali si sa fie atenti la concordanta dintre pasi si muzica. Viteza cu care se desfasoara dansul creeaza diverse probleme.

In functie de progresul realizat se trece la invatarea unei noi figuri.

Sectiunea standard, metodologie de invatare

Metodica de invatare a pasilor se diferentiaza de la un dans la altul. Exista totusi cateva elemente comune pe care le putem realiza ca exercitii de baza pentru obisnuirea cu muzica, cu caracteristica de pasire din dansul respectiv.

In conditiile in care spatiul ne permite folosim deplasarea pe sensul de dans cu mers pe o anumita masura muzicala, pe un anumit timp muzical.

Exemple : exercitiu individual

Vals lent -3/4- pas pe fiecare patrime, astfel incat avem 3 pasi pe masura muzicala;

Vals vienez -3/4- pas pe primul timp din masura muzicala, pe ceilalti 2 pauza;

Quick step - 4/4- folosim varianta S;S (slow-slow) - 2 pasi pe masura muzicala;

Slow foxtrot - 4/4- tot varianta S;S - 2 pasi pe masura muzicala;

Tango - 2/4- sau 4/4- S;S - 1 pas pe 2 patrimi executati sacadat si foarte scurt.

Mersul poate sa capete caracteristicile de pasire din dansul respectiv pe masura ce s-a realizat acomodarea cu muzica.

Vals lent - 3 / 4 - primul pas jos pe calcai, urmat de doi pasi cu inaltare si mers pe pingea, final cu coborare;

Vals vienez - 3 / 4 - primul pas mai mare urmat de 2 mai mici si pe varf;

Quick step - 4 /4 - folosim varianta S;S (slow-slow) - 2 pasi pe masura muzicala, contact cu calcaiul;

Slow foxtrot - 4 / 4 - tot varianta S;S - 2 pasi pe masura muzicala, putin mai jos, cu genunchii flexati, deplasarea mai ampla si plutita, contact cu calcaiul;

Tango - 2 / 4 sau 4 / 4 - S;S - 1 pas pe 2 patrimi executati sacadat, cu genunchii flexati, fara ridicari si coborari, executati foarte scurt.

Dupa aceasta acomodare se poate trece la lucrul fata in fata fara prindere in care baiatul se deplaseaza cu fata pe directia sensului de dans, iar fata cu spatele la directia de deplasare. Se vor face aceleasi exercitii in sincronizare cu partenerul (a), cu muzica, tinand cont de caracteristicile de executie a pasilor.

Se schimba sensul de deplasare, baiatul cu spatele in sensul opus sensului de dans, fata cu fata in sensul opus sensului de dans. Se executa aceleasi exercitii fara prindere.

Exercitiu in pereche

Pozitie inchisa (PI), deplasare spre sensul de dans si opus sensului de dans se exerseaza aceleasi structuri de pasi de data aceasta cu pozitia de dans adecvata.

In conditiile exersarii pe loc putem avea cateva exercitii utile pentru formarea bazelor miscarii:

Exersare individuala

- pas lateral cu dreptul, sangul langa - din pozitie de dans;

pas lateral cu stangul, dreptul langa - din pozitie de dans;

pas cu stangul inainte, dreptul langa, pas cu dreptul inapoi si stangul langa;

pas cu dreptul inainte, stangul langa, pas cu stangul inapoi si dreptul langa;

pas cu dreptul inainte, stangul langa si stangul inapoi urmat de dreptul langa fara trecere de greutate, pas lateral cu dreptul, stangul langa, pas lateral cu stangul, dreptul langa fara trecere de greutate;

pas cu stangul inainte, dreptul langa si dreptul inapoi urmat de stangul langa fara trecere de greutate, pas lateral cu stangul, dreptul langa, pas lateral cu dreptul, stangul langa, fara trecere de greutate;

intoarceri mici de 45 de grade cu pasi laterali spre dreapta;

intoarceri mici de 45 de grade cu pasi laterali spre stanga.

Exersare in pereche din PI

Exercitiile individuale repetate in pereche determina pasirea partenerilor in oglinda, urmarind caracteristicile de tehnica corporala, pozitie corecta a corpurilor, pasire corecta, cat si caracteristicile muzicii si maniera de lucru pe muzica.

Exercitiile cu intoarceri mici, chiar mai mici de 45 de grade pentru inceput, trebuie realizate in tempo lent sau slow, deoarece deplasarea perechii pe intoarcere este mai dificila si necesita o acomodare mai buna atat cu partenerul de dans cat si cu miscarea.

Vals lent - 3 / 4 - exercitii de invatare - individual

Exercitii pe loc - fata la Z - individual - pozitie de dans

Lateral

pas lateral cu piciorul D (1), S langa (2-3);

pas lateral piciorul S (1), S langa (2-3);

Pe sensul de dans:

mers cu un pas pe fiecare masura muzicala;

mers cu 3 pasi pe fiecare masura muzicala;

mers cu pasire pe primul timp in flexie mai mare, urmat de inaltare pe urmatorii 2 timpi muzicali si coborare;

deplasare cu spatele in aceeasi maniera;

pas cu D inainte, S lateral, D langa, pas cu S inainte, D lateral, S langa - pe fiecare timp muzical o miscare;

acelasi exercitiu dar cu deplasare cu spatele (SDS - DSD);

Inainte-inapoi

pas inainte cu piciorul D (1), pas cu piciorul S inapoi si langa (2-3);

pas inainte cu piciorul S (1), pas cu piciorul D inapoi si langa (2-3);

Inainte - lateral

pas inainte cu piciorul D (1), pas lateral cu S (2), langa D (3);

pas inapoi cu piciorul S (1), pas cu D lateral (2), S langa (3);

Carre

pas inainte cu D (1), pas cu S lateral (2), D langa (3), trecere de G, pas cu S inapoi (1), D lateral (2), S langa (3), trecere de G.;

Intoarcere spre dreapta

pas lateral cu D (1), S langa (2-3), intoarcere 45 de grade dreapta, fara trecere de G;

pas lateral cu S (1), D langa (2-3), intoarcere 45 de grade dreapta, fara trecere de G;

pas lateral cu D (1), S langa (2-3), intoarcere 45 de grade dreapta, fara trecere de G;

pas lateral cu S (1), D langa (2-3), intoarcere 45 de grade dreapta, fara trecere de G;

pas lateral cu D (1), S langa (2-3), intoarcere 45 de grade dreapta, fara trecere de G;

pas lateral cu S (1), D langa (2-3), intoarcere 45 de grade dreapta, fara trecere de G;

pas lateral cu D (1), S langa (2-3), intoarcere 45 de grade dreapta, fara trecere de G;

pas lateral cu S (1), D langa (2-3), intoarcere 45 de grade dreapta, fara trecere de G;

se repeta intoarcerea cat nu provoaca pierderea orientarii in spatiu.

Intoarcere spre stanga

este identica cu intoarcerea spre dreapta dar in sens invers;

se pleaca cu piciorul S spre stanga;

Intoarcere spre D - sfert de intoarcere (90 grade)

pas cu D inainte, intoarcere spre D, S lateral, D langa cu trecere de G - 3 t muz;

pas cu S inapoi, intoarcere spre D, D lateral, S langa cu trecere de G - 3 t muz;

pas cu D inainte, intoarcere spre D, S lateral, D langa cu trecere de G - 3 t muz;

pas cu S inapoi, intoarcere spre D, D lateral, S langa cu trecere de G - 3 t muz;

Intoarcere spre S - sfert de intoarcere (90 grade)

pas cu S inainte, intoarcere spre S, D lateral, S langa cu trecere de G - 3 t muz;

pas cu D inapoi, intoarcere spre S, S lateral, D langa cu trecere de G - 3 t muz;

pas cu S inainte, intoarcere spre S, D lateral, S langa cu trecere de G - 3 t muz;

pas cu D inapoi, intoarcere spre S, S lateral, D langa cu trecere de G - 3 t muz;

Aceste exercitii cu intoarcere este de preferat sa se exerseze in combinatie cu alt exercitiu care sa nu necesite intoarcere, deoarece se poate produce senzatia de ameteala si pierderea echilibrului.

Dupa o intoarcere dreapta sau stanga de 360 grade se adauga de exemplu exercitiul carre sau pasi laterali fara intoarcere.

Exercitii in pereche - B cu fata spre Z, F cu fata spre C

Fata in fata fara priza - se repeta structurile anterioare de exercitii;

Cu priza neutra - coatele lateral prindere de antebrate la orizontala

Pentru inceput acest mod de prindere le confera putina libertate, cat si pastrarea spatiului personal de dans. Pozitia corpului este dreapta fara inclinatii si asimetrii ale segmentelor corporale.

Se executa aceleasi exercitii pe care le-am descris la individual cu deosebirea ca ele se vor realiza de parteneri in oglinda (B pleaca cu piciorul D lateral, F cu piciorul S).

pozitia corpului care trebuie sa fie dreapta, pozitia de dans cat mai aproape de cea corecta;

sa existe oscilatiile pe verticala (ridicarile si coborarile) care sunt specifice dansului;

pasul inainte sa aiba primul contact cu calcaiul;

succesiunea pasilor si a directiilor acestora sa fie corecta;

sa se respecte rigorile muzicii, adica sa existe si sa se pastreze miscarea pe criteriile muzicale.

Dupa insusirea exercitiilor in priza neutra, se trece la priza propriu-zisa - pozitia inchisa (PI).

Fiecare exercitiu descris se repeta de cel putin o melodie. In functie de progresul realizat de colectiv se trece la urmatorul exercitiu sau se repeta aceiasi structura pe urmatoarea piesa muzicala, nu inainte ca profesorul sa corecteze greselile majore sa dea indicatii de exersare.

Vals vienez - 3 / 4 - exercitii de invatare - individual

Valsul vienez are oscilatii verticale mai mici fata de cele de la valsul lent, datorita vitezei cu care se desfasoara pasii. Are insa sway-uri (inclinari ale trunchiului) executate aproape continuu, corpurile aproape ca nu stau pe verticala. Caracteristica de baza o constituie invartirile, astfel ca perechile in timpul dansului iti creeaza senzatia de carusel.

Exercitii pe loc - cu fata la Z

tactam timpul 1 muzical din fiecare masura printr-un pas pe loc;

pe pingea, tactam fiecare timp muzical cu un pas pe loc;

Pas lateral cu D si cu S

pas lat cu D (1), S langa (2-3), fara trecere de G;

pas lat cu S (1), D langa (2-3), fara trecere de G;

se balanseaza bratele in plan frontal lat-inainte jos-lateral, impreuna cu executia pasilor.

Pas inainte - pas inapoi

pas inainte cu D (1), S langa (2-3) fara trecere de G;

pas inapoi cu S (1), D langa (2-3) fara trecere de G;

se balanseaza bratele in plan sagital inainte-jos-inapoi, impreuna cu executia pasilor.

Se repeta exercitiul si cu piciorul S inainte, D inapoi.

Pas lateral cu D si cu S - pozitie de dans

- pas lat cu D (1), S langa cu trecere de G (2), D langa cu trecere de G (3);

- pas lat cu S (1), D langa cu trecere de G (2), S langa cu trecere de G (3);

Pas inainte- pas inapoi - pozitie de dans

pas inainte cu D (1), S langa cu trecere de G (2), D langa cu trecere de G (3);

pas inapoi cu S (1), D langa cu trecere de G (2), S langa cu trecere de G (3);

se repeta exercitiul si cu piciorul S inainte, D inapoi.

Carre - pozitie de dans

pas inainte cu D (1), pas cu S lateral (2), D langa (3), trecere de G, pas cu S inapoi (1), D lateral (2), S langa (3), trecere de G;

Carre - pozitie de dans

in sensul celalalt (SDS, DSD);

Sfert de intoarcere D si sfert de intoarcere S

se executa ca succesiune de pasi la fel ca la valsul lent cu diferenta ca nu sunt atat de ample miscarile de ridicare si coborare ale corpului si viteza de executie trebuie sa fie mai mare. In conditiile in care tempoul rapid ne creeaza probleme si nu putem tine pasul cu el se recomanda folosirea in lectiile de invatare a structurilor de pasi a unui tempo mai lent care sa permita executia corecta.

Exercitii din deplasare - individual

Mers pe SD - B cu fata la SD, F cu spatele

B - pas inainte cu S pe C-P (1);

pas mic inainte cu D pe P (2);

pas mic inainte cu S pe P (3).

F - pas inapoi cu D pe P-T-P (1);

pas mic inapoi cu S pe P (2);

pas mic inapoi cu D pe P (3).

Se repeta de mai multe ori.

Mers cu oprire

B - pas inainte cu D pe C-P (1);

piciorul S langa pe P (2-3);

pas inainte cu S pe C-P (4);

piciorul D langa pe P (5-6);

se repeta de mai multe ori.

F - pas inapoi cu S pe P-T-P (1);

piciorul D langa pe P (2-3);

pas inapoi cu D pe P-T-P (4);

piciorul S langa pe P (5-6);

se repeta de mai multe ori.

Pas cu tactare

B - pas inainte cu S pe C-P (1);

piciorul D langa pe P cu t de G (2);

piciorul S langa pe P cu t de G (3);

pas inainte D pe C-P (4);

piciorul S langa pe P cu t de G (5);

piciorul D langa pe P cu t de G (6).

F - pas inapoi D pe P-T-P (1);

piciorul S langa pe P cu t de G (2);

piciorul D langa pe P cu t de G (3);

pas inapoi S pe P-T-P (4);

- piciorul D langa pe P cu t de G (5);

piciorul S langa pe P cu t de G (6);

se repeta exercitiul de mai multe ori.

Pas-pas-langa

B - pas inainte cu D pe C-T-P (1);

pas inainte cu S pe P (2);

piciorul D langa pe P (3);

pas inainte cu S pe C-T-P (4);

pas inainte cu D pe P (5);

piciorul S langa pe P (6);

F - pas inapoi cu S pe P-T-P (1);

pas inapoi cu D pe P (2);

piciorul S langa pe P (3);

pas inapoi cu D pe P-T-P (4);

pas inapoi cu S pe P (5);

piciorul D langa pe P (6);

se repeta exercitiul de mai multe ori.

Pasi cu intoarcere spre D

B - pas inainte cu D pe C-T-P (1);

pas lat cu S cu intoarcere D pe P (2);

piciorul D langa pe P cu t de G (3);

pas inapoi cu S pe P-T-P (4);

pas lat cu D cu intoarcere D pe P (5);

piciorul S langa pe P cu t de G (6);

F - pas inapoi cu S pe P-T-P (1);

pas mic lat cu D cu intoarcere D pe P (2);

piciorul S langa pe P cu t de G (3);

pas inainte cu D pe C-T-P (4);

pas lat cu S cu intoarcere D pe P (5);

piciorul D langa pe P cu t de G (6);

se repeta de mai multe ori; oprim colectivul daca se pierde echilibrul sau nu se respecta concordanta cu muzica.

Pasi cu intoarcere spre S

B- pas inainte cu S pe C-T-P (1);

pas lat cu D cu intoarcere S pe P (2);

piciorul S langa pe P cu t de G (3);

pas inapoi cu D pe P-T-P (4);

pas lat cu S cu intoarcere S pe P (5);

piciorul D langa pe P cu t de G (6);

F - pas inapoi cu D pe P-T-P (1);

pas mic lat cu S cu intoarcere S pe P (2);

piciorul D langa pe P cu t de G (3);

pas inainte cu S pe C-T-P (4);

pas lat cu D cu intoarcere S pe P (5);

piciorul S langa pe P cu t de G (6);

se repeta de mai multe ori; oprim colectivul daca se pierde echilibrul sau nu se respecta concordanta cu muzica.

Slow Foxtrot - masura muzicala 4 / 4

Dans lent, elegant, linistit, cu pasi egali ca lungime, cu miscari foarte largi si line in care partenerii plutesc pe suprafata podelei intr-o deplasare continua. Este dansul care caracterizeaza cel mai bine stilul englezesc, destul de dificil de invatat si necesita multa exersare.

Exercitii pe loc - individual - cu fata la Z

Pas lateral cu D si cu S

pas lat cu D (1), S langa, fara trecere de G (2);

pas lat cu S (1), D langa, fara trecere de G (2);

se executa exercitiul de mai multe ori.

Pas inainte - pas inapoi

pas inainte cu D (1), S langa (2) fara trecere de G;

pas inapoi cu S (1), D langa (2) fara trecere de G;

se repeta exercitiul si cu piciorul S inainte, D inapoi;

se executa de mai multe ori.

Pas lateral cu D si cu S - pozitie de dans

pas lat cu D (S), S langa fara trecere de G (S);

pas lat cu S (S), D langa fara trecere de G (S);

se realizeaza pasi mai mari cu alunecare prin impingere ipiciorul care are G.

Pas inainte - pas inapoi - pozitie de dans

pas inainte cu D (S), S langa fara trecere de G (S);

pas inapoi cu S(S), D langa fara trecere de G (S);

se repeta exercitiul si cu piciorul S inainte, D inapoi.

Se realizeaza pasi cu amplitudine impingand in piciorul cu G.

Pas lateral-inainte-inapoi - pozitie de dans

pas lat cu D (S), S langa fara trecere de G (S);

pas lat cu S (S), D langa cu trecere de G (S);

pas inainte cu D (S), S langa fara trecere de G (S);

pas inapoi cu S (S), D langa cu trecere de G (S);

se repeta si cu piciorul S lateral-inainte.

Carre - pozitie de dans

pas inainte cu D (S), pas cu S lateral (Q), D langa (Q), trecere de G, pas cu S inapoi (S), D lateral (Q), S langa (Q), trecere de G;

Carre - pozitie de dans

in sensul celalalt (SDS, DSD);

se executa aceleasi exercitii si fata in fata fara contact, in oglinda.

Exercitii din deplasare - individual

Pe sensul de dans - B cu fata, F cu spatele

Trei pasi si pasi simpli de legatura

B - pas cu D inainte (S);

pas cu S inainte (S);

pas cu D inainte (S);

pas cu D inainte (Q);

pas cu S inainte (Q);

pas cu D inainte (S);

pas cu S inainte (S);

pas cu D inainte (S);

pas cu S inainte (Q);

pas cu D inainte (Q);

pas cu S inainte (S);

se repeta de mai multe ori.

F - pas inapoi cu S (S);

pas inapoi cu D (S);

pas inapoi cu S (Q);

pas inapoi cu D (Q);

pas inapoi cu S (S);

pas inapoi cu D (S);

pas inapoi cu S (S);

pas inapoi cu D (Q);

pas inapoi cu S (Q);

pas inapoi cu D (S);

se repeta de mai multe ori.

Pas pana - B cu fata, F cu spatele

B - pas inainte cu D pe C-T-P (S);

pas inainte diag cu S pe P (Q);

pas inainte cu D pe P (Q);

pas inainte cu S pe C (S);

F - pas inapoi cu S pe P-T-P (S);

pas inapoi cu D pe P (Q);

pas inapoi cu S pe P-T (Q);

pas inapoi cu D pe P-T (S);

se repeta de mai multe ori.

Se lungesc pasii pentru a umple muzica, genunchii trebuie sa fie lejeri pentru a realiza trecerile cursiv si moale. Acesti pasi in timp ce sunt exersati nu respecta fraza muzicala. Inceputul coregrafiei nu este si nu se termina pe finalul frazei muzicale de multe ori ceea ce este specific slow foxtrot-ului.

Zig-zag - individual si in PI

B cu fata, F cu spatele

B - pas lat cu S (S);

pas langa cu D, trecere de G (Q);

pas inapoi cu S (Q);

pas inapoi cu D (S);

pas lat cu S (Q);

pas langa cu D, trecere de G (Q);

pas inainte cu S (S);

pas inainte cu D (S);

F - pas lat cu D (S);

pas langa cu S, trecere de G (Q);

pas inapoi cu D (Q);

pas inapoi cu S (S);

pas lat cu D (Q);

pas langa cu S, trecere de G (Q);

pas inainte cu D (S);

pas inainte cu S (S);

se repeta de mai multe ori pana se insuseste directia de pasire cat si succesiunea pasilor S si Q.

Sfert de intoarcere - individual si in PI

B - pas lat cu S, intoarcere D (S);

pas langa cu D cu trecere de G (Q);

pas inapoi cu S cu intoarcere D (Q);

pas inainte cu D (S);

F - pas mic lat cu D, intoarcere D (S);

pas langa cu S cu trecere de G (Q);

pas inainte cu D cu intoarcere D (Q);

pas inapoi cu S (S);

se repeta de mai multe ori.

Jumatate intoarcere - individual si in PI

B - pas lat cu S, intoarcere D 90 de grade (S);

pas langa cu D cu trecere de G (Q);

pas inapoi cu S cu intoarcere D 90 grade (Q);

pas inainte cu D (S);

F - pas mic lat cu D, intoarcere D 45 de grade (S);

pas langa cu S cu trecere de G (Q);

pas inainte cu D cu intoarcere D 90 de grade (Q);

pas inapoi cu S (S);

se repeta de mai multe ori.

Quick step - masura muzicala 4 /4

Este un dans vesel si jucaus cu un tempo rapid si ritm ascutit. Datorita vitezei in care trebuie realizati pasii inaltarile si coborarile corpului sunt mici realizate din genunchi si glezna, cu o tinuta dreapta si inalta.

Pe loc cu fata la Z - exercitii individuale si in pereche

Lateral - langa

B - pas lat cu S (S);

pas langa cu D (S);

F - pas lat cu D (S);

pas langa cu S (S);

se executa individual si in PI.

Leganat

B - pas inapoi cu S (S);

pas inainte cu D (S);

F - pas inainte cu D (S);

pas inapoi cu S (S);

se exerseaza individual fasa in fata si in PI.

Leganat cu intoarcere

In PI perechea face pasii de la exercitiul precedent cu intoarcere pe loc spre D. Greutatea trece de pe un picior pe celalalt partial, talpile sunt paralele, baiatul conduce fata in intoarcere.

Sferturi de intoarcere - Quarter turns

B cu spatele la SD, DZ; F cu fata la SD, DC

B - pas inainte cu D pe arc de cerc, C-T, intoarcere 45 de grade D (S);

pas lat cu S pe P, intoarcere 90 de grade D (Q);

pas langa cu D pe P (Q);

pas inapoi pe diagonala cu S pe P-T (S):

pas inapoi cu D cu V spre interior pe arc de cerc P-T-P (S);

pas lat cu s cu V spre exterior pe P, intoarcere 45 de grade S (Q);

pas langa cu D pe P-T (Q);

pas inainte cu S pe C-T (S);

F - pas inapoi cu S pe arc de cerc , P-T, intoarcere 45 de grade D (S);

pas mic lat cu D pe P, intoarcere 90 grade D, V spre exterior (Q);

pas langa cu S pe P (Q);

pas inainte diagonal cu D pe P-T, intoarcere 90 de grade (S);

pas inainte cu S cu C-T-P (S);

pas lat cu D cu V spre exterior pe P, intoarcere 45 de grade S (Q);

pas langa cu S pe P-T (Q);

pas inapoi cu D pe P-T (S);

se repeta individual si apoi in pereche in PI.

Exercitii de deplasare

Pe SD - indivdual si in pereche

Deplasare inainte

pas inainte cu S (S);

pas inainte cu D (S);

se repeta de mai multe ori.

Deplasare inapoi

pas inapoi cu S (S);

pas inapoi cu D (S);

se repeta de mai multe ori.

Deplasare inainte si inapoi in pereche PI

deplasarea inainte B cu fata la SD;

deplasarea inapoi B cu spatele la SD;

se repeta exercitiile de mai sus.

Inainte - lateral - langa

B - pas inainte cu S (S);

-pas inainte cu D (S);

-pas inainte cu S (S);

pas inainte cu D, o usoara intoarcere spre D 90 de grade , V piciorului D spre exterior (S);

pas lat cu S spre SD (S);

pas langa cu D (S);

pas lat cu S (S);

pas langa cu D, intoarcere 90 de grade S;

F - pas inapoi cu D (S);

pas inapoi cu S (S);

pas inapoi cu D (S);

pas inapoi cu S, o usoara intoarcere spre D 90 de grade, V piciorului S spre interior (S);

pas lat cu D spre SD (S);

pas langa cu S (S);

pas lat cu D (S);

pas langa cu S, intoarcere 90 de grade S;

se repeta de mai multe ori mai intai individual si apoi in PI.

Inapoi - lateral - langa

B - pas inapoi cu S (S);

pas inapoi cu D (S);

pas inapoi cu S (S);

pas inapoi cu D, o usoara intoarcere spre S 90 de grade, v piciorului D spre interior (S);

pas lat cu S spre SD (S);

pas langa cu D (S);

pas lat cu S (S);

pas langa cu D, intoarcere 90 de grade D, V piciorului D spre exterior (S);

F - pas inainte cu D (S);

pas inainte cu S (S);

pas inainte cu D (S);

pas inainte cu S, o usoara intoarcere spre S 90 de grade , V piciorului S spre exterior (S); pas lat cu D spre SD (S);

pas langa cu S (S);

pas lat cu D (S);

pas langa cu S, intoarcere 90 grade D, V piciorului S spre interior;

se repeta de mai multe ori mai intai individual si apoi in PI.

Mers in zig-zag

B cu DZ la SD , F cu DC la SD

B - pas lat cu S (S);

pas langa cu D (S);

pas inapoi cu S (S);

pas inapoi cu D (S);

pas lat cu S (S);

pas langa D (S);

pas inainte cu S (S);

pas inainte cu D (S);

F - pas lat cu D (S);

pas langa cu S (S);

pas inainte cu D (S);

pas inainte cu S (S);

pas lat cu S (S);

pas langa D (S);

pas inapoi cu S (S);

pas inapoi cu D (S);

se executa individual si spoi in PI.

Tango - masura muzicala 2 / 4 sau 4 / 4

Este un dans dificil de invatat, maniera in care se danseaza fiind diferita de celelalte dansuri standard.

Deplasarea se face fara ridicari si coborari ale corpului in PI si PP. Trecerea dintr-o pozitie in alta se face rupt, brusc, scurt.

Caracteristic tangoului este modul in care se realizeaza miscarile care sunt explozive fara a da impresia de spasm.

Pasul este de marime medie fara participarea corpului, elanul in pas este dat din genunchi. Tangoul se danseaza pe ritmul melodiei nu pe frazare muzicala.

Pe loc cu fata la Z - exercitii individuale si in pereche

Pas lateral

pozitie de dans - pas cu S intarziat (S);

pas cu D langa intarziat (S);

se continua si in sens invers D-S.

Pas inainte - inapoi

pas inainte cu D, corpul rasucit putin S cu talpile (S);

pas langa cu S, usor in spate T (S);

pas inapoi cu S (S):

pas langa cu D (S);

se executa acelasi exercitiu cu piciorul S inainte si D inapoi.

Exercitiile se exerseaza fata in fata fara priza doar in pozitie de dans si apoi in pereche in PI.

Mers inainte si mers inapoi

Corpul in rasucire mica spre S fata de SD, capul pe directia de deplasare:

pas inainte cu S (S);

pas inainte cu D (S);

pas inainte cu S (S);

pas inainte cu D (S);

Se repeta de mai multe ori, cand se schimba directia de deplasare se executa la final pas cu D langa si se pleaca inapoi cu piciorul D.

Se exerseaza deplasarea plecand si cu celalalt picior.

Plimbare - walk - pozitie de dans

B - pas inainte cu S pe exteriorul C-T (1);

pas inainte cu D pe interiorul C-T (2);

F - pas inapoi cu D pe interior P-T (1);

pas inapoi cu S pe exterior pe P-T (2);.

Se poate face si un singur pas deoarece sunt pasi de legatura intre alte figuri.

Se exerseaza individual si apoi in PI.

Pas de baza - Basic step - individual si in pereche pe SD

B - pas inapoi cu S (S);

pas inainte cu D prin balans (Q);

pas lat cu S (Q);

pas langa cu D cu G pe ambele picioare (S).

F - pas inapoi cu S prin balans (Q);

- pas lat cu D (Q);

- pas langa cu S cu G pe ambele picioare (S).

In pauza apropierii picioarelor, G este pe ambele picioare si apoi trece pe unul singur in functie de ce urmeaza.

Pas de promenada - Promenade step

B - pas inainte - diagonal cu S pe T (S);

pas incrucisat - inainte cu D pe C-T (Q);

pas inainte - diagonal cu S pe T (Q);

pas langa cu D (S);

F - pas inainte - diag cu D pe T (S);

pas incrucisat-inainte cu S pe C-T (Q);

pas inainte-diagonal cu D pe T (Q);

pas langa cu S (S).

Atentie la deschiderea in PP sa fie mai mica de 90 de grade.

Promenada cu inchidere - Promenade to closed

Se incepe figura in PP, apoi se trece in PI si la final se ajunge tot in PP.

B - pas inainte-diagonal cu S (S);

pas incrucisat -inainte cu D, se trece in PI prin intoarcerea corpului spre D (Q);

pas lat cu S (Q);

pas langa cu D, pe pauza se trece in PP prin intoarcerea corpului spre S (S);

F - pas inainte-diagonal cu D (S);

pas incrucisat-inainte cu S, se trece in PI prin intoarcerea corpului spre S (Q);

pas lat cu D (Q);

pas langa cu S, pe pauza se trece in PP prin intoarcerea corpului spre D (S).

Se repeta de mai multe ori pentru obisnuirea trecerii din PP in PI si invers.