ANTIBIOTICE AMINOGLICOZIDICE CU AGLICON STREPTIDINIC SI DEZOXISTREPTAMINIC

ANTIBIOTICE AMINOGLICOZIDICE CU AGLICON STREPTIDINIC SI DEZOXISTREPTAMINIC

Antibioticele aminoglicozidice se caracterizeaza prin prezenta in molecula lor a aminoozelor legate glicozidic.

Dupa natura agliconului ele se pot clasifica in antibiotice aminoglicozidice cu aglicon bazic: streptidinic (1,3-biguanidino-inozitol) sau 2-dezoxistreptaminic.

A. Reactii generale

1.Reactia de hidroliza

Aminoglicozidele prin hidroliza cu acid clorhidric se scindeaza, punand in libertate aminooza care se evidentiaza pe baza caracterului sau reducator.

Tehnica:

-0,05 g substanta se trateaza cu 3 ml HCl 6N , timp de 5 minute pe baia de apa la fierbere . Solutia se alcalinizeaza si se trateaza cu 1 ml reactiv Fehling I si 1 ml Fehling II. Se incalzeste si se observa un precipitat rosu de oxid de cupru (I).

Observatii: Reactia este data si de macrolide. Tinand cont de faptul ca in constitutia lor se gasesc de obicei 6-dezoxiaminooze , identificarea ozelor se completeaza prin reactia iodoformului .

Streptomicina reduce reactivul Fehling direct in solutia nehidrolizata , datorita gruparilor aldehidice din unitatea streptozica.

Penicilinele reduc ractivul Fehling la incalzire.

B. Reactii caracteristice antibioticelor aminoglicozidice cu aglicon streptidinic ( streptomicina,dihidrostreptomicina)

Aminoglicozidele cu aglicon steptidinic se identifica prin reactia streptidinei , unitate comuna in molecula lor si prin reactii de diferentiere.

a. Reactii datorate streptidinei

1. Reactia Sakaguki

Reactia este specifica tuturor combinatiilor care contin in molecula resturi guanidinice .Ea se executa in mediu alcalin in prezenta hipobromitului de sodiu si a α-naftolului.

α-naftolul , in prezenta hidroxidului de sodiu si a hipobromitului de sodiu, formeaza un derivat de naftochinona , care se condenseaza cu resturile guanidinice ale streptidinei, formand o coloratie violeta.

Tehnica:

-0,2 g substanta se dizolva in 3 ml apa si se trateaza cu 1 ml hidroxid de sodiu 10 %(R ) si 1 ml α-naftol (R ) sol 0,05%,in alcool diluat. Se raceste la 15C, se adauga 0,2 ml hipobromit de sodiu ( R ) ; apare o coloratie violeta.

2. Reactia de descompunere cu alcalii

La incalzire cu alcalii, aminoglicozidele se scindeaza in componente.

In aceste conditii, agliconul streptidinic se descompune, iar din resturile guanidinice ale streptidinei se pune in libertate amoniac.

Tehnica:

-0,05g substanta se dizolva in 2 ml apa .Se adauga 2 ml NaOH 10% ,si se fierbe cateva minute. Solutia se coloreaza in galben, se dezvolta un miros de amoniac, care albastreste hartia de turnesol.

b.Reactii specifice de diferentiere a aminoglicozidelor cu aglicon streptidinic

1. Reactia maltolului specifica Streptomicinei

Prin hidroliza bazica din unitatea streptozica a streptomicinei rezulta maltolul care se identifica cu ionul Fe(III), prin formarea unui complex de culoare violet.

Tehnica:

-solutia obtinuta prin reactia anterioara se raceste , se aciduleaza cu H₂SO₄ 10% ( R) si se trateaza cu 2 picaturi alaun feriamoniacal ( R ). Apare o coloratie violeta.

Observatie: dihidrostreptomicina nu da aceasta reactie.

2. Reactia cu reactivul Nessler

Streptomicina si dihidrostreptomicina precipita cu reactivul Nessler. In cazul streptomicinei , datorita caracterului reducator al gruparii aldehidice se obtine un precipitat cenusiu , iar in cazul dihidrostreptomicinei se formeaza un precipitat alb.

Tehnica:

-0,2 g substanta se dizolva in 1 ml apa , se adauga 1 ml reactiv Nessler. Dupa cateva minute se obtine un precipitat cenusiu in cazul streptomicinei si alb pentru dihidrostreptomicina.

c. Reactii specifice sarurilor de streptomicina si dihidrostreptomicina

Streptomicina si dihidrostreptomicina se pot folosi sub forma de sulfat, care

se pune in evidenta prin reactia de precipitare cu o sare de bariu.

C. Reactii caracteristice aminoglicozidelor cu aglicon dezoxistreptaminic(neomicina, paromomicina, kanamicina, gentamicina)

Antibioticele cu aglicon dezoxistreptaminic se identifica prin reactii generale si reactii specifice.

1. Reactia cu ninhidrina

Antibioticele dezoxistreptaminice reactioneaza cu ninhidrina formand o coloratie violeta .Reactia se executa prin procedeul B de la beta-lactamine)

2. Reactia de formare a furfurolului specifica Neomicinei si Paromomicinei

Neomicina si paromomicina , prin prezenta ribozei in structura lor , formeaza prin tratare cu acid sulfuric(R) furfurol, care se pune in evidenta cu anilina in prezenta acidului acetic glacial.

Tehnica:

-0,05g substanta se trateaza cu 3 picaturi H₂SO₄ ( R ) pe un godeu. Se adauga 2 picaturi acid acetic glacial ( R ) si 2 picaturi anilina. Se obtine o coloratie rosie.

3. Metode de diferentiere intre kanamicina si gentamicina; neomicina si paromomicina

Datorita asemanarii structurale , diferentierea kanamicinei de gentamicina si a neomicinei de paromomicina este dificila prin reactii clasice. In acest scop se folosesc metode spectrofotometrice in UV si cele cromatografice.

4. Reactii specifice anionului

Aminoglicozidele cu aglicon dezoxistreptaminic se folosesc sub forma de sulfat, care se identifica prin reactii de precipitare cu ioni de bariu.

STREPTOMYCINI SULFAS: FRX pag.879

-0,2 ml solutie apoasa se incalzesc la fierbere cu 2 ml hidroxid de sodiu 100g/l.

Solutia se coloreaza in galben-brunsi se degaja vapori de amoniac care albastresc hartia de turnesol rosie.Dupa racire se aciduleaza cu acid sulfuric 100g/l ( R ) si se adauga 0,1 ml sulfat de amoniu-fer( III ) 10g/l ( R ) ; apare o coloratie violeta ( deosebire de dihidrostreptomicina ).

-0,1 ml solutie apoasa se dilueaza cu 4 ml apa si se adauga hidroxid de sodiu 100 g/l ( R ) si 1 ml α-naftol ( R ) 0,5g/l in alcool diluat.Se raceste la aprox.15C si se adauga 0,05ml hipobromit de sodiu-solutie ( R ) ; apare o coloratie rosu-violet.

-0,2ml solutie apoasa se dilueaza cu 3 ml apa, se adauga 0,25 ml acid clorhidric 100g/l ( R ) si 0,5 ml clorura de bariu 50 g/l ( R ) ; se formeaza un precipitat alb.

NEOMYCINI SULFAS : FRX pag.688

-10 mg sulfat de neomicina se dizolva in 5 ml apa , se adauga 0,1 ml piridina( R)

+2ml solutie de ninhidrina ( R ) 1g/l in butanol si se incalzeste in baia de apa la 100C timp de 10 min.; apare o coloratie violeta.

-1 ml solutie apoasa se dilueaza cu 3 ml apa , se adauga 0,25 ml acid clorhiric 100 g/l ( R ) + 0,5 ml clorura de bariu 50g/l ( R ) ; se formeaza un precipitat alb.

ANTIBIOTICE MACROLIDE , GLICOZIDE CUMARINICE , FALSE MACROLIDE

Macrolidele sunt un grup de antibiotice a caror structura este constituita dintr-un macrociclu lactonic substituit cu numerosi radicali si de care se leaga glicozidic diverse oze si aminooze.

Dupa structura chimica a macrociclului , se cunosc macrolide polienice care au actiune antimicotica (Nistatina , Amfotericina B , Natamicina), in timp ce macrolidele nepolienice au actiune antibacteriana.

Dupa numarul atomilor din ciclul lactonic, macrolidele antibacteriene sunt clasificate in :

-Macrolide cu ciclu de 14 atomi: Eritromicina , Oleandomicina , Roxitromicina , Claritromicina

-Macrolide cu ciclu de 15 atomi: Azitromicina

-Macrolide cu ciclu de 16 atomi : Spiramicina , Josamicina

A.     REACTII GENERALE

Macrolidele prin hidroliza pun in libertate 6-dezoxiaminooze, care se identifica pe baza proprietatilor reducatoare.

1.Reactia de hidroliza si de punere in evidenta a 6-dezoxiaminoozelor

Hidroliza se executa dupa tehnica de la hidroliza aminoglicozidelor. Pe langa reactia de reducere se efectueaza si reactia iodoformului.

Tehnica:

-solutia obtinuta dupa hidroliza se alcalinizeaza , se imparte in doua portiuni; intr-o portiune se efectueaza reactia cu reactivul Fehling, iar in cealalta portiune se adauga 2 ml I₂( R ) si se incalzeste. Se dezvolta miros de iodoform.

B.REACTII SPECIFICE

a. Reactii specifice Eritromicinei si derivatilor de eritromicina

1.Reactia cu H₂SO₄

Tehnica:

-0,05g substanta se trateaza pe un godeu cu 2 picaturi H₂SO₄( R ) ; se obtine o coloratie brun-rosiatica.

Observatie: bacitracina si sulfatul de neomicina dau o coloratie galbena.

2.Reactia cu HCl in mediu de acetona

-vezi FRX ; sunt oficinale sarurile etilsuccinat,lactobionat si propionat, pag.401,403,404.

-toate sarurile dau reactia cu acid clorhidric in mediu de acetona

Tehnica:

-0,05 g substanta se trateaza cu 2 ml acetona ( R ) , se adauga 2 ml HCl ( R ) ; apare o coloratie portocalie→rosu→rosu-violet inchis. Se adauga 2 ml cloroform ( R ) si se agita. Stratul cloroformic se coloreaza in violet.

3.Reactia specifica propionatului de eritromicina

Tehnica:

-0,04 g substanta se trateaza cu 2 ml alcool ( R ) , se adauga 1 ml clorhidrat de hidroxilamina( R ) 70g/l si 2 ml NaOH 1N . Dupa 5 minute se adauga 2 ml HCl 100g/l ( R ) si 0,2 ml FeCL₃ 30g/l. Apare o coloratie violeta.

b. Reactii specifice Nistatinei (vezi FRX pag.708)

1. Reactia cu acid clorhidric concentrat

Tehnica:

-2 mg nistatina se trateaza cu 0,1 ml HCl( R ) ; apare o coloratie bruna.

2. Reactia cu molibdofosfowolframatul de sodiu

Tehnica:

-0,03 g substanta se suspenda in apa , apoi se adauga 2 ml molibdofosfowolframat de sodiu solutie(R); rezulta o coloratie verde mai inchisa decat a probei martor.