Apa - Domeniile de utilizare a apei

Apa

Domeniile de utilizare a apei

Apa are un rol esential in intretinerea vietii. Fara apa nu ar putea exista viata. In organism apa intra in compozitia organelor, tesuturilor si lichidelor biologice. Ea dizolva si transporta      substantele asimilate si dezasimilate; mentine constanta concentratia sarurilor in organism si, evaporandu-se pe suprafata corpului, ia parte la reglarea temperaturii.

Apa contribuie la fenomenele osmotice din plante si are o deosebita importanta in procesul de fotosinteza.

Apa Potabila se deosebeste de apa distilata. In conformitate cu STAS 1342-1950, apa potabila trebuie:

Sa fie limpede, incolora, fara miros sau gust deosebit;

Sa aiba temperatura      cuprinsa intre 7⁰ si 15⁰C si sa nu varieze mult in timpul anului;

Sa nu contina materii straine in suspensie sau germeni patogeni;

Sa contina aer si CO₂ in solutie;

Substantele dizolvate raportate la un litru trebuie sa se incadreze intre anumite limite;

Sa nu contina azotiti sau sulfuri, saruri metalice precipitabile cu H₂S sau cu (NH₄)₂S, cu exceptia micilor cantitati de Fe, Al, Mn.;

Sa nu contina NH₃ sau fosfati care pot proveni prin contaminarea apei cu substante organice in prutefactii si nici metan.

Intrebuintarile apei

Apa se intrebuinteaza la:

Prepararea solutiilor, fiind cel mai cunoscut solvent;

Obtinerea oxigenului si hidrogenului prin electroliza;

Prepararea celor mai importanti acizi anorganici;

Producerea energiei electrice;

Spalat, albit, colorat.

Surse de poluare

Poloarea apelor afecteaza calitatea vietii la scara planetara. Apa reprezinta sursa de viata pentru organismele din toate mediile. Fara apa nu poate exista viata. Calitatea ei a inceput din ce in ce mai mult sa se degradeze ca urmare a modificarilor de ordin fizic, chimic si bacteriologic.

Daca toata apa de pe pamant ar fi turnata in 16 pahare cu apa, 15 si jumatate dintre ele ar contine apa sarata a oceanelor si marilor. Din jumatatea de pahar ramasa, mare parte este inglobata fie in gheturile polare, fie este prea poluata pentru a fi folosita drept apa potabila si astfel, ceea ce a mai ramane pentru consumul omenirii reprezinta continutul unei lingurite. Din consumul mondial de apa, 69% este repartizat agricultirii, 23% industriei si numai 8% in domeniul casnic.

Cauzele poluarii apei:

Scurgeri accidentale de reziduuri de la diverse fabrici, dar si deversari deliberate a unor poluanti;

Scurgeri de la rezervoare de depozitare si conducte de transport subterane, mai ales produse petroliere;

Pesticidele si ierbicidele administrate in lucrarile agricole care se deplaseaza prin sol fiind transportate de apa de ploaie sau de la irigatii pana la panza freatica;

Ingrasamintele chimice si scurgerile provenite de la combinatele zootehnice;

Deseurile si reziduurile menajere;

Sarea presarata in timpul iernii pe sosele, care este purtata prin sol de apa de ploaie si zapada topita;

Depunerile de poluanti din atmosfera, ploile acide.

Poluantii apei sunt produsele de orice natura care contin substante in stare solida, lichida sau gazoasa, in conditii si in concentratii ce pot schimba caracteristicile apei, facand-o daunatoare sanatatii.

Tipuri de poluanti

Poluanti de natura fizica:

depunerile radioactive;

ape folosite in uzine atomice;

deseuri radioactive;

ape termale;

lichide calde provenite de la racirea instalatiilor industriale sau a centelor termoelectrice si atomo - electrice.

Poluanti de natura chimica:

Mercurul provenit din:

deseuri industriale;

inhalarea vaporilor ca urmare a unor scapari accidentale determinate de deteriorarea unor termometre sau tuburi fluorescente;

ingerarea accidentala de compusi anorganici;

deversarile unor uzine producatoare de fungicide organomercurice.

Azotatii proveniti din:

ingrasaminte chimice;

detergenti;

pesticide organofosforice.

Cadminiul provenit din:

ape in care sau deversat reziduri de cadminiu;

aerosoli

Plumbul provenit din:

evacuarile uzinelor industriale;

gazele de esapament ale autovehiculelor;

manipularea gresita a tetraetilplumbului folosit ca activ antidetonant la benzina.

Zincul provenit din:

apa sau bauturi cu continut de zinc;

ingerarea acidentala a unor saruri sau oxizi ai acestuia (vopsele);

dizolvarea de catre solutii acide a zincului din vase, din deseuri sau scapari industriale

Hidrocarburile provenite din:

gazele de esapament ale autovehiculelor;

scurgerile de titei;

arderea incompleta a combustibililor fosili (carbuni, petrol si gaze naturale);

arderea incompleta a biomasei (lemnul, tutunul);

fumul de tigara.

Pesticidele, insecticidele, fungicidele provenite din:

apele reziduale de la fabricile de produse antiparazitare;

pulverizarile aeriene;

spalarea stor substante de catre apa de ploaie de pe terenurile agricole tratate;

detergenti

Poluanti de natura biologica:

microorganismele patogene;

substantele organice fermentescibile.

Efectele vaste pe baza unor observati

Consecintele poluarii:

Asupra mediului:

posibilitatea contaminarii sau poluarii chimice a animalelor acvatice;

contaminarea bacteriologica sau poluarea chimica radioactiva a legumelor, fructelor sau a zarzavaturilor;

Distrugerea florei microbiene proprii apei ceea ce determina micsorarea capacitatii de debarasare fata de diversi poluanti prezenti la un moment dat.

Asupra sanatati:

Majoritatea bolilor din organism sunt cauzate de faptul ca oamenii nu beau suficienta apa sau apa bauta nu are cele mai bune calitati.

Asupra calitatii apelor:

In viata colectivitatilor umane, apele sunt utilizate zilnic atat ca aliment cat si in asigurarea igienei personale. In medie, in 24 de ore, un om adult consuma in scopuri alimentare 2-10L de apa.

Mirosul apei provine de la substantele volatile pe care le contine ca rezultat al incarcarii cu substante organice in descompunere, al poluarii cu substante chimice sau ape reziduale. Cu cat apa contine mai multe substante organice, chimice sau ape reziduale cu atat mirosul este mai usor de perceput.

Culoarea apei poate da indicatii asupra modificarii calitatii astfel:

apele de culoare aramie sau bruna provin de la distilarile de carbune amestecate cu ape industriale care contin fier;

apele de culoare brun inchis sunt apele de la fabricile de celuloza;

apele bogate in fier sunt cele provenite de la tabacarii si au culoarea verde inchis sau neagra;

ionii de fier dau apelor o culoare galbena;

ionii de cupru confera apei o culoare albastra;

apele care contin argila coloidala au o culoare galben-bruna.

pasii in vederea tratamentului eficace al scurgerilor industiale sunt:

Ameliorarea proceselor tehnologice care sa se reduca la minimum.

Reexaminarea pierderilor de materiale si a risipei de apa. Evitarea utilizarii substantelor care nu trebuie puse in libertate.

Instalatia de epurare a destinatiei si pentru tratarea apelor reziduale de scurgere de nichel si cromaj.

Tratarea apelor de canalizare domestice din:cartiere,abatoare

ingrasatorii.

Starea de ionizare a cianurii variaza in conformitate cu PH-ul si temperatura apei.

Modificarea PH-ul e deosebit de mare in cazul unei solutii diluate.

Instrumentul de masurare trebuie sa contina un dispozitiv protector pentru a tine PH-ul constant.

Sensibilitatea fata de cianura e rapida,dar timpul de reactie e lung in absenta ei.

Instalatia pentru priza de apa

E alcatuita din un flator deplasabil pe verticala,o sita pentru retinerea impuritatilor,o pompa submersabila fixata la capul unui poilon.O parte din teava de sustinere e construita din 2 tevi telescopice din otel inoxidabil ,proiectate astfel incat sa poaa fi alungite si scurtate fara dificultate.Sita speciala trebuie sa nu se infunde deoarece scade volumul de apa pompat sau

a fixarii pe rotorul pompei a unei rasini vinilice sau a cauciucului.

Pentru tratarea aerobiotica se introduce oxigenul necesar respiratiei microflorei aeroba.In prezent exista tehnici noi de prevenire a mirosurilor grele emanate de fluvii datorita microflorei care vara devine anaeroba.

Gunoaiele-trebuie incinerate nu depuse pe malul marii.

Uzinele de incinerare in Tokio cuprind:

-cuptoare standardizate;

-adaptarea sistemului cu buncar si macara;

-controlul emisiilor si afluentilor;

-bazinele de titei plasate subteran.

Concluzie

Resursele mediului scad.

Cresterea punerii in libertate a agentilor e o amenintare sporita pentru natura.

Chestionar-In prezent se face o ancheta prin metoda Delphi pentru a schimba mentalitatea natiunii privind mediul.

Multe grupari militeaza pentru un mediu mai curat si mai sanatos.Daca incepem prin a recicla deseurile menajere si a refuza alimentele supraimpachetate,am putea reduce deseurile.

Cercetatorii trebuie sa gaseasca moduri de a evita compusii daunatori care nu se descompun in elemente inofensive.

Contributia elevilor la protejarea mediului

Elevi pot contribui la protejarea mediului astfel:

-adunand hartiile aruncate la voia intamplari din parcuri

-plantand diferite flori prin parcuri

Efectele poluari in zona sscoli noastre

Din cauza apei poluate elevi se pot imbonlavi de diferite boli cum sunt:

I. Boli infectioase:

boli microbiene: febra tifoida, dizenteria, holeria;

boli virotive: poliomielita, hepatita epidemica;

boli parazitare:dizenteria, giardiaza.

II. Boli neinfectioase:

determinate de contaminarea apei cu substante chimice cu potential toxic:

Intoxicatia cu plumb (saturnism), se manifesta prin:

oboseala nejustificata;

afecteaza globulele rosii, vasele sanguine;

afecteaza sistemul nervis central, provocand ecefalopatia saturnina si cel perifieric cu dereglari motorii.

Intoxicatia cu mercur:

dureri de cap, ameteli, insomnie, oboseala;

tulburari vizuale;

afectiuni ale sistemului nervos;

afectiuni ale rinichilor;

malformatii congenitale ale fatului in cazul femeilor insarcinate.

Intoxicatia cu zinc:

dureri epigastrice, diaree, tremuraturi, pareze;

afectiuni ale sistemului nervos central, muschilor si sistemului cardiovascular.

Intoxicatia cu cadminiu:

cefalee;

scaderea tensiuni arteriale;

afectiuni hepato-renale.

Intoxicatia cu azotati si fosfati:

invinetirea buzelor, narilor, fetei;

agitatia pana la convulsii;

cefalee, greata.

Intoxicatia cu pesticide:

alterarea functiilor ficatului pana la formarea hepatitei cronice;

encefalopatii;

malformatii congenitale.

Bibliografie:

Chimie Experiente si principii - Paul R. O'Connor, Joseph E. Davis, Jr., Edward L. Haenisch, W. Keith MacNab, A.L. McClellan; Ed. Stiintifica si Enciclopedica, 1983

Chimie Generala - C.D. Nenitescu; Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti

Enciclopedia de Chimie Vol. I - Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1983

Gheorghe I. Manea - Resursele marilor si oceanelor (Editura Politica)

Silviu Negut - Geografie manual clasa a X-a (Editura Humanitas)

Cristian Tache, Luminita Ursea - Chimie manual clasa a IX-a (Editura Humanitas)