Nomenclatura compusilor macromoleculari

Nomenclatura compusilor macromoleculari

Denumirea compusilor macromoleculari se face in structura acestora. Denumirea polimerilor se face in conformitate cu sistemul de nomenclatura propus in 1972 de catre IUPAC (Uniunea Internationala pentru Chimie Pura si Aplicata). Conform sistemului IUPAC trebuiesc parcurse urmatoarele reguli: se identifica unitatea structurala, iar denumirea se face prin asezarea prefixului poli in fata numelui acestei unitati. Unitatile structurale se denumesc folosind regulile din nomenclatura compusilor organici.

Pentru polimerii uzuali identificarea unitatii structurale se face usor. In cazul structurilor mai complexe este necesar sa se scrie un segment din catena pentru a identifica grupele atomice ce se repeta periodic in catena. De exemplu, in polimerul:

~ O - CH - CH₂ - O - CH - CH₂ - O - CH - CH₂ ~

׀ ׀

F F F

sunt posibile urmatoarele unitati structurale:

~ O - CH - CH₂ - ; - CH - CH₂ - O ~ ; - CH₂ - O - CH - ;

׀ ׀

F F F

- CH₂ - CH - O - ; - O - CH₂ - CH - ; - CH - O -CH₂ -

׀ ׀

F F F

Pentru a putea identifica unitatile structurale de baza se aplica urmatoarele reguli:

unitatea structurala preferata va incepe cu heteroatomul de oxigen;

urmatoarea subunitate este - CH₂ - CH₂ - care se va orienta astfel incat substituentul sa fie numerotat in definire cu cifra cea mai mica.

Deci unitatea structurala preferata va fi: ~ O - CH - CH₂ - .

F

Numele unitatii structurale se formeaza asezand in ordine denumirile subunitatilor celor mai mari din cadrul unitatii structurale. Unitatea structurala prezentata ca exemplu se va numi oxi(1-floretilena), iar polimerul poli[oxi-1-floretilena].

O alta modalitate de denumire a polimerului a fost propusa de "American Chemical Society" (ACS), are la baza utilizarea denumirilor bazate pe sursa si poate fi folosita atunci cand ele sunt clare si nu creeaza confuzii. Conform acestui sistem polimerii se denumesc prin adaugarea prefixului "poli" la numele monomerului: polistiren, polietilena, polibutadiena, poliacrilonitril etc.

Daca monomerul are numele compus din doua sau mai multe cuvinte, prefixarea cu particula poli se va face in fata unei paranteze in care se inscrie numele monomerului. De exemplu: poli (metacrilat de metil), poli (acetat de vinil) etc.

In cazul copolimerilor se va introduce sufixul "co" in fata numelui celui de al doilea monomer: poli (butadiena-co-stiren).

In industrie, laboratoare sau comert se folosesc denumiri comerciale ale polimerilor. Cel mai elocvent exemplu este al sistemului nylon. Polimerii respectivi sunt denumiti prin cuvantul nylon urmat de doua cifre, prima reprezentand numarul de atomi de carbon din diamina, iar cea de a doua din componenta acida.

O nomenclatura bazata pe denumirea comerciala nu da nici un fel de informatii despre structura chimica a polimerului.

Pentru a simplifica modul de exprimare al denumirii polimerilor s-au introdus denumiri prescurtate. De exemplu: PET - polietilen tereftalat. In tabelul 1.2. sunt prezentate cateva exemple de monomeri cu denumirile lor uzuale, cele propuse de catre IUPAC si prescurtarile folosite.