COMPUNEREA

COMPUNEREA

Compunerea este mijlocul intern de imbogatire a vocabularului pe baza unor cuvinte intregi, a unor fragmente de cuvinte, a unor elemente de compunere, prin urmatoarele procedee (conform DOOM² si Dictionarului de stiinte ale limbii, 2001, 2005):

A. Compunerea prin alaturare [parataxa sau juxtapunere):

- substantiv + substantiv [ambele cu forma de nominativ]: pusca-mitraliera, mobila-tip, artist-cetatean, nava-satelit, situatie-tip, plan-cadru, zi-munca, bloc-turn, cal-putere, caine-lup, contabil-sef, formular-tip, nord-est, sud-vest, mama-soacra, situatie-limita, zi-lumina etc.;

- adjectiv + adjectiv [scrise cu cratima], de tipul: anglo-american, romano-englez, romano-ruso-turc etc.;

- toponime/ nume de locuri [scrise cu cratima, al doilea termen aparand cu forma de nominativ], de tipul: Targu-Jiu, Targu-Ocna, Sangeorz-Bai, Bolintin-Deal, Bolintin-Vale etc.;

- compusele cu particule de compunere, de tipul: cestalalt, celalalt, altceva, fiecare, fistecine, orice, orisicui, oarecare, oaresicare, dansul, dansa, dumneata, dumnealui, dumneavoastra, insumi, insuti, insusi, vreun, vreo. etc.

B. Compunerea prin subordonare presupune:

- subordonarea atributiva:

a) substantiv + adjectiv; botgros,    coate-goale, vorba-lunga, acid clorhidric, Almasul-Mare s.a.;

b) adjectiv + substantiv (in unele formatii mai vechi): buna-credinta, buna-cuviinta, bunavointa, rea-credinta, rea-vointa etc.;

c) substantiv + substantiv in genitiv: Calea Laptelui, ciubotica cucului, gura-leului, floarea-soarelui, ochiul-boului, Gura Ocnitei, Neagra Sarului [.], Delta Dunarii s.a.;

d) substantiv + substantiv cu prepozitie: apa de plumb, bou de balta, floare-de-colt, Rosiori de Vede,    Baia de Arama etc.;

- subordonare completiva (rezultatul unor izolari): fluiera-vant, incurca-lume, pierde-vara, zgarie-branza, duca-se pe pustii;

- subordonare fata de un adjectiv, avand ca rezultat un alt adjectiv:

a) adjectiv nume de culoare combinat cu determinantii deschis, inchis: rosu-inchis/deschis;

b.]doua adjective nume de culoare: galben-portocaliu, galben-verzui;

c) adjectiv verbal precedat de un circumstantial: bine-credincios, bine-venit, clar-vazator; - subordonarea eterogena prin care se formeaza numeralele:

a) subordonarea circumstantiala de la 11 la 19: doisprezece (doi "peste" zece);

b] subordonarea atributiva de la 20 la 90, unde numerele ca 2, 3, 4 sunt atributele lui zece (22, 23, 24 etc.). (cf. art. Compunere, semnat de Angela Bidu-Vranceanu, in Dictionar de stiinte ale limbii, Editura Nemira, 2001, p. 124-125)

Asemenea cuvinte compuse pot fi scrise prin:

a. alaturare cu cratima (liniuta de unire):

- substantive: caine-lup, redactor-sef, zi-lumina, an-lumina, nord-est, buna-credinta, rea-vointa, argint-viu, triplu-salt, prim-ministru, prim-procuror, prim-plan, june-prim, prim-solist, floarea-soarelui, ochiul-boului, cal-de-mare, drum-de-fier, du-te-vino, casca-gura/ gura-casca, nu-ma-uita, papa-lapte, Bicaz-Tulghes, Bistrita-Nasaud, Caras-Severin, Cluj.Napoca, Popesti-Leordeni, Baia-Sprie, Ocna-Sugatag, Ana-Maria, Micu-Clain, Niculescu-Buzau, Radulescu-Motru, Verde-Imparat, Mircea-Voda, Baba-Cloanta, Baba-Harca, Paunasul-Codrilor, Zana-Zorilor, Harap-Alb, Fat-Frumos, Ileana-Cosanzeana, Stramba-Lemne, Sfarma-Piatra, Mos-Ajun;

- adjective: chimico-farmaceutica, economico-organizatorice, ruso-roman, rus-roman (dictionare), anglo-francez, nord-american, sud-african, asa-numit, asa-zis, drept-credincios, liber-cugetator, nou-nascut, propriu-zis, sus-numit..;

- adverbe si locutiuni adverbiale: asta-vara, asta-seara, asta-noapte, intr-adins, dintr-adins, intr-adevar, dupa-masa, dupa-amiaza, dupa-pranz, de-adevarat, dis-de-dimineata, calea-valea, caine-caineste, trea-.ca-mearga, vrand-nevrand, talmes-balmes, hodoronc-tronc, harcea-parcea, nitam-nisam..;

prepozitia compusa de-a, in locutiuni adverbiale + in numele de jocuri: de-a berbeleacul, de-a dura, de-a rostogolul, de-a curmezisul, de-a dreptul, de-a lungul, de-a gata, de-a pururi+ de-a v-ati ascunselea, de-a uliul si porumbeii, de-a hotii si vardistii, de-a baba-oarba, de-a mijoarca;

interjectii: haida-de, haide-hai, hop-asa, tic-tac, tura-vura;

b. alaturare fara cratima:

- substantive: binefacere, blocnotes, bunastare, bunavointa, dreptunghi, lungmetraj, scurtcircuit, untdelemn, demancare, faradelege, deimpartit, deinmultit, descazut, sinucigas, preaplin, acupunctura, anotimp, neurologie, pomicultura, primavara, Campulung; America de Nord, Bolintinul din Vale, Bulevardul Eroilor, Campia Burnas, Padurea Andronache,Balta Brailei, Calea Victoriei, Delta Dunarii, Dealul Macinului, Gura Teghii, Hasmasul Mare,.Lacul Morii, Lacul Rosu, Muntele Mic, Muntii Apuseni, Muntii Macinului, Parcul Tineretului, Piata Muncii, Piata Unirii, Pestera Muierii, Piscul Cainelui, Piatra Arsa, Raul Alb, Raul Mare, Strada Mare, Streiul Repede, Trei Brazi, Timisul de Sus, Ucea de Jos, Mihai Viteazul, Stefan cel Mare, Mircea cel Batran, Stan Patitul, Pop de Basesti;

- adjective: binecuvantat, clarvazator, binefacator, raufacator, atotbiruitor, atotstiitor, cuminte, cumsecade, aurifer, neolitic, balneoclimateric, electromecanic, aeronaval, surdomut, dacoroman, maglenoroman, istroroman, antonpannesc, camilpetrescian;

pronume: acelasi, aceeasi, Domnia ta, Domnia lui, ceea ce., niciunul/ niciun, niciuna/ nicio;

- numerale: unsprezece, paisprezece, cincisprezece, saisprezece,optsprezece, cincizeci, saizeci, amandoi, tustrei, catesipatru, dintai, intaiasi; douazeci si unu, al douazeci si unulea, o suta, un milion, o data, de doua ori, cate unu, cate doi;

- verbe: binecuvanta, binevoi, binemerita, autoapara, teleghida, nemaivazut, nemaivazand;

- adverbe: deasupra, decat, degeaba, deplin, desigur, dinadins, dinauntru, inadins, indeaproape, indelung, astazi, bunaoara, bineinteles, deseori, rareori, acasa, aseara, degraba, departe, devale, candva, cumva, oricum, oricand, oricat, alaltaieri, laolalta, zigzag, valvartej;

locutiuni adverbiale: de abia, de altfel, de asemenea, de fapt, din cale afara, in curand, in fine, in sfarsit, pe alocuri, pe de rost;

prepozitii si locutiuni prepozitionale: despre, dinspre, dintre, dintru, printre, printru; de la, de pe, de prin, de pe la, de sub, inainte de , aproape de, dincolo de, dincoace de, fata de, impreuna cu, in fata, in dreptul, in susul, de jur imprejurul, din stanga;

conjunctii si locutiuni conjunctionale: asadar, desi, deoarece, fiindca, intrucat, precum, vasazica; ca sa, ci si, chit ca, cu toate ca, de vreme ce, din moment ce, pentru ca, ori de cate ori;

interjectii: heirup, iacata, tralala;

C. Abreviere (prescurtare): a. c.= anul curent, etc. = et cetera, id. = idem, nr. = numarul, dr. = doctor, cca = circa, d-ta = dumneata, D-sa = Domnia sa, Cl = clor, n ) numar imtreg, cm = centimetru, Kg = kilogram, C.E.C. sau CEC = Casa de Economii si Consemnatiuni