BARBU STEFANESCU DELAVRANCEA - INFORMATII BIO - BIBLIOGRAFICE

BARBU    STEFANESCU DELAVRANCEA - INFORMATII    BIO - BIBLIOGRAFICE

Barbu Stefanescu ( pseudonim, Delavrancea), nascut la 12 aprilie 1858 , al zecelea copil al carutasului Stefan san Tudor, provenit din Vrancea si al Ioanei, fiica vaduvei Stana din Postovari. Incepe sa invete cu dascalul Ion Pestreanu de la biserica Sfantul Gheorghe cel Nou, apoi urmeaza cursurile scolii de baieti nr.4 din culoarea de Negru dupa absolvirea careia se inscrie la liceul "Sfantul Sava" ca bursier (1870-1877). Imagini ale acestor ani vor fi transpuse literar in nuvela de mai tarziu, "Bursierul" Din aceasta perioada dateaza inceputurile sale literare cu versuri publicate in "Romania literara" si placheta de versuri "Poiana - lunga" (1878) semnata Barbu. Inscris la facultatea de drept, tine prelegeri la pensionul particular al Elenei Miller-Verghi cu ajutorul careia, dupa obtinerea licentei, pleaca la Paris pentru desavarsirea studiilor. In 1885 publica volumul de nuvele "Sultanica". Este redactor la "Romania libera" si editor al revistei "Lupta literara", lucreaza in redactia "Revistei noi" a lui Hasdeu si sustine o campanie liberala in ziarele "Democratia" si "Vointa nationala". Este deputat liberal si primar al capitalei (1899). Publica volumele de nuvele "Trubadurul", "Parazitii", Intre vis si viata", "Hagi Tudose". Se remarca prin discursurile sale si, mai ales, prin pledoaria in procesul intentat de Caragiale lui Caion ca urmare a invinuirii dramaturgului de catre ziaristul C.A.Ionescu ca drama "Napasta" este un plagiat (1902). In 1909-1910 revine la activitatea literara publicand trilogia "Apus de soare", "Viforul" si "Luceafarul" si dramatizeaza "Hagi Tudose" si "Irinel". Este ministru al lucrarilor publice (1910-1911) si, din 1912, Membru al Academiei Romane rostind discursul de receptie "Din estetica poeziei populare". Pledeaza cauza intrarii Romaniei in razboi alaturi de puterile Antantei (1914-1916).

Moare la Iasi, in refugiu, la 29 aprilie 1918 doborat sufleteste pentru faptul ca o parte a tarii se afla sub ocupatie.