Reduplicarea

Reduplicarea

I. Introducere

In limba romana termenul reduplicare provine din limba latina: reduplicare 'dublare'. Reduplicarea este procesul de repetare / dublare a unuia sau mai multor foneme din radacina unui cuvint, proces ce are drept rezultat schimbarea valorii morfologice sau stilistice a cuvintului sau formarea unui cuvint nou.

Reduplicarea comporta valori gramaticale in majoritatea limbilor lumii. Lucrarea de fata urmareste sa prezinte caracteristicile formale si functionale ale reduplicarii in limbile chineza si japoneza. In aceste doua limbi forme reduplicate se gasesc la verbe, substantive, adjective, adverbe, clasificatori, pronume, numerale, interjectii si onomatopee. Pentru fiecare categorie reduplicarea exprima o valoare specifica de: iteratie, continuitate, intensificare, specificare, ameliorare (usurinta), timp scurt, varietate, pluralitate, enumerare. In conformitate cu studiul lui Kajitani (2005: 100) atit in limba chineza cit si in limba japoneza reduplicarea are valoare semantica de Augmentare (sporire / intensificare cantitativa) si de Intensificare (sporire / intensificare a gradului).

Reduplicarea poate fi totala sau partiala.

Reduplicarea totala presupune reduplicarea / repetarea intregului cuvint, ca in (1):.

(1) Japoneza : tabi > tabitabi 'frecvent' / 'des'

Reduplicarea partiala permite reduplicarea / repetarea unei singure parti a cuvintului (o silaba, o litera), ca in (2):

(2) Chineza : kular > kular kilir 'cling-cling' (reda un sunet de clopot)

II. Reduplicarea in limba chineza

Reduplicarea este un procedeu cu statut controversat situat in zona de tranzitie dintre morfologie si sintaxa, ceea ce ii determina pe unii cercetatori sa nu-l considere un procedeu al schimbarii formei gramaticale a cuvintului (Visan,1997). Se remarca reduplicarea morfologica (ce exprima o valoare gramaticala) si repetarea cuvintului (cu valoare retorica). In limba chineza se pot reduplica substantivele (preponderent cele monosilabice), clasificatorii, verbele si adjectivele (monosilabice si bisilabice). Adverbele se reduplica mai rar. Pentru fiecare categorie reduplicarea confera o valoare specifica: specificare sau totalizare (substantive si clasificatori), timp scurt, testare, tatonare, usurinta (verbe), accentuarea gradului sau a expresivitatii (adjective si adverbe).

Se disting patru formule de reduplicare a cuvintelor bisilabice:

AA BB. Se mai numeste si reduplicarea morfemelor si este specifica adjectivelor bisilabice:

(3) ganjing 'curat' > gangan jingjing 'foarte curat'

O alta formula dupa care se pot reduplica adjectivele bisilabice este A BB si indica o accentuare a expresivitatii:

(4) bai mangmang 'alb dezolant'

AB AB. Se mai numeste si reduplicarea totala si este specifica verbelor bisilabice. Reda ideea de scurtime, testare si usurinta in abordare:

(5) Lai taolun taolun.

a veni a discuta R

'Vino sa discutam putin!'

A li AB. Se mai numeste si reduplicarea cu insertie intrucit se obtine prin insertia silabei li sau bu 'nu'. Aceasta metoda este specifica adjectivelor si indica accentuarea expresivitatii (cel mai frecvent ideea de lucru neplacut):

luo li luo suo 'ingalat'/ 'prolix'

2. Reduplicarea substantivului

Acest procedeu gramatical se aplica pentru o mica parte din substantive - preponderent monosilabice, exprimind ele insele valoare de unitati de masura - si reda sensul de specificare distributiva, de totalizare sau de generalizare, precum in (7):

(7) a. ren ren 'fiecare om'/ 'om cu om'

b. shi shi 'fiecare problema in parte'

c. shi shi 'clipa de clipa'

d. chu chu 'in orice loc'

In aspectul scris al limbii se folosesc rar substantive bisilabice reduplicate:

(8) a. sheshe duidui 'fiecare grup social'

b. shishi daidai 'epoca de epoca'

c. zizi sunsun 'toti fii si nepotii'

d. cuncun zhuangzhuang 'tot satul'

Prin valoarea de totalizare reduplicarea substantivului are efectul de a realiza pluralul, prin corelare cu adverbul dou 'tot', dupa cum reiese din (9):

(9) Ren ren dou lai le.

om R tot a veni PART-actiune incheiata.

'Toti oamenii au venit.'

Substantivele cu trasatura [+ persoana] pot fi reduplicate cu sufixul plural men:

(10) renrenmen 'toti oamenii'

O folosire speciala a reduplicarii este semnalata de lingvistul Zhao Yuanren in limbajul adultilor cind acestia se adreseaza copiilor (Visan, 1997), precum in (11):

Substantivele monosilabice reduplicate primesc deseori sufixul de retroflexizare er:

(12) a. tiantianer 'zi de zi'

b. shishier 'fiecare lucru'

Substantivele bisilabice rezultate din compunerea prin reduplicare reprezinta o repetare a morfemului radacina:

(13) a. ma > mama 'mama'

b. ba > baba 'tata'

3. Reduplicarea numeralului

Doar o parte din numerale au capacitatea de a se reduplica. Numeralul yi 'unu' are valoare adverbiala de 'unul cite unul':

(14) Bu yi yi lieju.

NEG unu R a insira(probleme)

'Nu insira problemele una cite una!'

Numeralul wan 'zece mii' primeste prin reduplicare sensul de 'deloc'/ 'absolut':   

(15) Wan wan bu wing.

Zece mii R NEG a merge

'Nu merge cu nici un chip.'

4. Reduplicarea clasificatorilor

Clasificatorul se poate reduplica independent de numeral. In fraza corelat cu adverbul dou 'tot' reda sensul de totalizare, de parcurs totalizat asa cum arata Visan (1997: 93) :

a. Ben ben shu dou you ta de mingzi.

CL R carte tot a fi/avea el G nume.

'Pe toate cartile este numele sau.'

b. Tiao tiao lu dou tong xiang Luoma.

CL R drum tot Roma.

'Toate drumurile duc la Roma.'

Reduplicarea clasificatorului este posibila doar cind sintagma nominala la care se refera acesta se afla in pozitia de subiect si nu de obiect. Originea acestei forme gramaticale se afla in sintagmele de cuantificare prin reluare post substantivala (repetare apozitiva) din limba veche. Reduplicarea clasificatorului in sintagma Nr + CL + CL are sensul de 'fiecare fara exceptie'. Cind clasificatorul reduplicat pastreaza in fata numeralul yi 'unu', sensul reduplicarii este de iteratie, fara totalizare, cum se poate observa in (17). In acest caz este posibila si folosirea sintagmei in pozitia obiect.

(17) Cha le yi tiaotiao hangxian.

a controla PART-act incheiata unu CL R linie maritima

'A controlat liniile maritime una cite una.'

O metoda mai complexa a formei reduplicate care exprima sensul de lucruri numeroase, variate, de ordine a enumerarii este sintagma Nr + CL + Nr + CL (de) + N

(18) Jiedao liang pang shi yi zuo yi zuo de lou fang.

Strada doi parte a fi/exista unu CL unu CL G casa.

'Pe cele doua parti ale strazii sunt casele una dupa alta.'

Sintagma Nr + CL poate avea si rolul de circumstantial de mod marcat cu particula de. Ea se poate reduplica pentru a indica ordinea unitatilor prin care se cuantifica actiunea (cu sensul de 'pe rind').

(19) Ta yi jian de ba yi fu fang jin le xiangzi.

'A pus in valiza una cite una.' (Visan, 1997:94)

Clasificatorii nedefiniti yi xie, yi dianer nu pot fi reduplicati. Nu pot fi reduplicate nici unitatile de masura standard (in special imprumuturile si calcurile fonetice precum mi 'metru', ke 'gram' cu exceptia situatiei cind exprima maniera precum in (20):

(20) Ta yi jin yi jin de ba li cheng le yibian.

El unu 500g unu 500g G PART a cintarii PART-act incheiata

'El a cintarit perele cite o jumatate de kilogram.'

5. Reduplicarea verbului

"Reduplicarea verbelor apare in secolul al X-lea (exemplele de verbe reluate din chineza veche sunt doar folosiri retorice, simple repetari) pe fundalul folosirii Verb + Complement, si al constituirii unui sistem aspectual, pentru a exprima timp scurt, cantitate mica, inscriindu-se deci ca marca a categoriei aspectual - temporale." (Visan, 2005: 105). Din acest punct de vedere, reduplicarea verbelor exprima delimitarea si testarea sau semelfactivul (implinire o singura data).

Considerat de gramatica chineza drept procedeu de schimbare a formei, reduplicarea verbelor se remarca prin tipuri structurale si sensuri specifice. Pe linga formula simpla A A cu tonul zero pe silaba repetata la fel ca in (21), reduplicarea verbelor monosilabice se mai realizeaza si prin intercalarea intre cele doua silabe a morfemului yi 'unu' sau a sufixului le (particula ce marcheaza o actiune incheiata) la fel ca in (22):

(21) Ni kan kan.

tu a privi R

'Uita-te putin!' / 'Ia uita-te putin!' / 'Ia vezi!'

(22) Ta shuo le shuo.

el a spune PART-act incheiata spune

'A spus el cite ceva.' / 'A incercat el sa spuna cite ceva.'

Verbele bisilabice se reduplica conform formulei AB AB, cu accentul pe silabele 1 si 3, precum in (23):

(23) taolun taolun 'a discuta'/ 'a dezbate'

Aspectul delimitativ este redat prin reduplicarea verbelor de activitate, care au punct final natural si subiect volitiv:

(24) Ta shuo shuo, jiu ting le.

el a spune R, imediat opri PART-act incheiata

'Vorbi el ce vorbi (putin/ o vreme) si se opri.'

In cele mai multe cazuri reduplicarea verbului exprima aspectul continuu:

In cazul actiunilor care nu s-au produs inca, reduplicarea are sensul de testare ( cu sau fara posibilitatea continuarii), precum in (26):

(26) Zhe ge shouyinji wo xiu bu hao, ni lai xiu xiu.

acest CL radiou eu a repara NEG bine, tu a veni repara R

'N-am putut sa repar acest radiou, vino tu sa incerci sa-l repari.'

Verbul reduplicat este marcat printr-o modalitate de atenuare, actiunea este prezentata ca relaxata, intr-un context familiar fata de verbul nereduplicat care are nuanta de 'fortare', de 'inflexibilitate'. Reduplicarea verbelor are capacitatea de a indica acest sens de 'usurinta' cind verbele exprima actiuni al caror caracter este permanent sau prezentat ca neimportant in precizarea temporala, cum exemplifica Visan (2005) in (27):

(27) Daihui yijing kaiwan le, zhe ji tian ta kankan dianying maimai dongxi, jiu dengzhe hui jia le.

'Odata plenara incheiata, zilele acestea in care astepta sa se intoarca acasa, el a mai facut ceva cumparaturi, a mai vazut filme.'

Intrucit reduplicarea presupune un control temporal si cuantificare, verbele cu aspect continuu, care exprima actiunea in curs de desfasurare, sau cele al caror sens nu permite cuantificarea, nu pot fi reduplicate. De asemenea nu pot fi reduplicate verbele modale (decit in cazuri speciale).

Negatia verbelor reduplicate este posibila doar in fraze ipotetice in care se realizeaza cu adverbul bu (fu din limba japoneza), dupa cum exemplifica Visan (2005) in (28) sau in fraze interogative retorice in care se realizeaza cu mei, precum in (29):

(28) Zhe ge wenti bu diaochadiaocha, jiu nong bu qingchu.

Aceasta CL problema NEG a cerceta R,

'Daca problema aceasta nu mai e cercetata putin, nu va putea fi clarificata.'

Ni zenmo mei dengdeng wo

Tu de ce NEG a astepta R eu

'De ce nu m-ai asteptat putin?'

Aspectul de nemultumire a vorbitorului reiese din negatia verbelor reduplicate.

In cazul actiunilor petrecute in trecut sensul redat de verbele reduplicate este de 'timp scurt' sau 'incheiere a actiunii dintr-o singura data' la fel ca in (30), formula reduplicarii fiind A le A.:

(30) Ta shuo le shuo jiu zou le.

el a spune PART-act incheiata a spune a pleca PART-act incheiata

'A spus (ce a avut de spus) si a plecat.'

Reduplicarea verbala poate fi substituita, cu aceeasi valoare de sens (scurtime), printr-o structura in care verbul este urmat de cuantificatorii yi xia 'o data' sau yi huier 'o clipa', precum in (31):

(31) Kan yi xiaer! 'Privste o clipa!'

Aceasta echivalare a valorii reduplicarii cu o structura de cuantificare, precum si sensul redat de reduplicare ii determina pe unii gramaticieni chinezi sa considere procedeul reduplicarii drept marca a unei categorii gramaticale a cuantificarii care exprima unitatea, partea, delimitativul fata de valoarea de totalitate, de perspectiva procesului ca un intreg. Altii considera reduplicarea drept un mijloc de exprimare a doua tipuri de valori aspectuale: semelfactiv si testativ sau atenuativ. Visan (2005: 135) este de parere ca "procesul reduplicarii reprezinta un amalgam de valori de tip cuantificare + aspect + modalitate".

6. Reduplicarea adjectivului

Exprimarea gradului adjectivului se realizeaza prin schimbarea formei cuvintului. Astfel, gradul forte este exprimat prin reduplicarea silabei adjectivului (ex. honghong 'rosu aprins') si/sau prin reduplicarea unei silabe cu valoare de sufix(ex. qingxuxu 'verde intens'). Gradul atenuat este exprimat prin adaugarea sufixului er la adjectivele reduplicate (ex. honghonger 'putin rosu').

Reduplicarea adjectivului este un procedeu al schimbarii de forma si se manifesta in functie de structura adjectivului. Astfel:

Adjectivele monosilabice se reduplica dupa formula A A si exprima intensificarea gradului, la fel ca in (32):

(32) hong 'rosu' > honghong 'foarte rosu'/ 'rosu aprins'

In aspectul oral a limbii, silaba reduplicata pierde tonul accentuat si ramine cu tonul zero, iar la sfirsit primeste sufixul er, cu sensul de intensitate atenuata, ca in (33):

(33) honghonger 'rosu nu foarte puternic'/ 'putin rosu'

Adjectivele bisilabice se reduplica dupa formula AA BB in care prima silaba ramine accentuata, iar a doua are tonul zero, la fel ca in (34); aceasta silaba are rolul de a exprima starea.

(34) piaoliang 'frumos' > piaopiao liangliang 'foarte frumos'

In aspectul oral, a doua silaba se pronunta cu tonul zero, iar silabele 3 si 4 cu tonul unu (deci nu cu tonul lor originar), iar la sfirsit primeste sufixul er:

(35) piaopiao lianglianger 'foarte frumos'

Se pot reduplica si adjectivele formate prin compunere (N+Adj) dar in formula AB AB, precum in (36):

(36) xuebei xuebei de lian 'fata alba alba ca neaua'

Cind celelalte adjective adopta formula de reduplicare AB AB (specifica verbelor) se considera ca este vorba de schimbarea categoriei gramaticale din adjectiv in verb, precum in (37):

(37) gaogao xingxing 'foarte vesel' > gaoxing gaoxing 'a fi foarte vesel'

Sensul dinamic conferit de reduplicare adjectivului determina transformarea valorii reduplicarii de la exprimarea calitatii la exprimarea starii. In consecinta exista o mare disponibilitate a folosirii lor cu rol nu doar de determinant nominal ci si de determinant verbal (complement circumstantial de mod sau element complementar).

Adjectivele bisilabice pot avea si o forma de reduplicare partiala de tip A BB, precum in (38) sau de tip A li AB cu intersectarea silabei (parazita) li cu sens depreciativ, precum in (39):

(38) a. bai mangmang 'vast intins'

b. leng qingqing 'parasit'/ 'pustiit'

c. liang jingjing 'transparent'/ 'cristalin'

d. hong tongtong 'rosu patrunzator'

(39) a. ma li ma hu 'superficial'

b. luo li luo suo 'prolix'

Acest tip de reduplicare confera adjectivului o valoare intensiva care determina neacceptarea unui adverb de grad si chiar a adverbului de negatie bu.

Uneori aceeasi unitate poate avea diverse variante pentru cea de-a doua silaba reduplicata. Astfel, adjectivul luan 'lipsit de ordine'/ 'haotic' are variantele din (40):

(40) a. luan honghong 'galagios'

b. luan fenfen sau luan zaozao 'haotic'

c. luan tengteng 'tulburat'/ 'zdruncinat'

Adjectivele reduplicate pot indeplini functia de determinant nominal marcat obligatoriu cu particula de, functia de predicat sau pe aceea de complement circumstantial de maniera marcat cu particula structurala de.

7. Reduplicarea adverbului

Adverbul nu inscrie reduplicarea ca procedeu al schimbarii formei gramaticale. Cele citeva variante bisilabice compuse prin reduplicare reprezinta forme lexicalizate consemnate ca atare de dictionar si exprima frecventa, repetarea sau continuitatea neintrerupta a producerii actiunii:

(41) a. changchang 'frecvent'/ 'des'

b. ganggang 'de curind'

c. jianjian 'treptat'

d. lianlian 'intr-una'

Frecvent, formele reduplicate ale unor adjective monosilabice sunt folosite ca adverbe. O parte dintre ele, datorita frecventei in uzaj, sunt consemnate in dictionare ca adverbe:

(42) a. anan provenit din adj > an

'pe ascuns'/'in taina' 'intunecat'

b. mingming provenit din adj > ming

'clar'/ 'limpede'/ 'vadit' 'clar'/ 'stralucitor'

8. Reduplicarea onomatopeelor

Onomatopeele reproduc moduri de manifestare sonora din natura; cele mai numeroase sunt cele care redau sunete emise de animale, ca in (43). Ele sunt formate preponderent prin reduplicarea silabelor. Onomatopeele reduplicate partial, precum cele din (44) sunt mai des numeroase decit cele reduplicate total, precum in (45).

(43) a. wang-wang: sunetul emis de ciine

b. hu-lu / lu-lu: sunetul emis de porc

c. guo guo: sunetul emis de broasca

(44) a. kular kilir sau kanggir kinggir 'sunetul clopotului'

b. ketek katak 'galopul cailor'

(45) a. langlang 'bang bang (sunetul metalului lovit)

b. congcong 'pic pic' (sunetul apei)

c. xiaoxiao 'vij vij' (suierul vintului)

d. huahua 'curgerea apei, clipocitul, susurul'

e. honghong 'huruitul motorului'

III. Reduplicarea in limba japoneza

In limba japoneza predomina reduplicarea totala. Formele reduplicate redau sunetele si miscarile repetate, continue. Exista forme reduplicate atit de la baze CV cit si de la baze CVCV. Repetarea sunetelor marcheaza lungime in cazul vocalelor sau intensificare in cazul consoanelor. Cele mai numeroase forme reduplicate sunt cele ale cuvintelor bisilabice (46), putine cuvinte monosilabice (47) avind forme reduplicate.

(46) a. yumeyume 'niciodata'

b. tabitabi 'frecvent', 'des', 'de multe ori'

c. perapera 'fluent', 'cursiv'

(47) a. hōhō 'metoda', 'procedeu'

b. mōmō 'nori de praf'

Dubla reduplicare se realizeaza in cazul in care cuvintul este format din doua seme independente care se reduplica:

(48) a. kenkengōgō 'zgomotos', 'turbulent'

b. shishisonson 'posteritate', 'descendenti'

Rendaku (sonorizarea secventiala) reprezinta inlocuirea obstruentei surde initiale din radacina unui element precedat de un sufix sau care este al doilea membru al unei forme rezultate din reduplicare sau al unui compus (Avram, 2005):

(49) [kuni] + [kuni] [kuniguni]

'tara' tara 'tari'

Sonorizarea secventiala determina urmatoarele inlocuiri: [k] [g], [s] [z], [shi] [ji], [t] [d], [h] [b]. Cea mai mare parte a cuvintelor reduplicate in limba japoneza opereaza aceste inlocuiri, dupa cum reiese din (50):

(50) a. komagoma 'in detaliu', minutios'

b. samazama 'variat', 'diferit'

c. tokidoki 'uneori', 'din cind in cind'

d. hōbō ' pretutindeni', 'in toate directiile'

In cazul mimeticelor nu se realizeaza deloc sonorizarea secventiala ceea ce se explica prin faptul ca reduplicarea radacinii are valoare iconica, intrucit o parte din sensul acestor mimetice este de repetitie sau continuare (Avram, 2005).

A doua consoana a unei baze CVCV poate fi geminata, exprimind intensificarea. In limba japoneza sunt numeroase exemple de reduplicare a consoanei, precum cele din (51). Consoanele care se reduplica se afla intre doua vocale (sunt intervocalice).

(51) a. bikkuri 'uimit', ' mirat', 'surprins'

b. pakkuri 'miscarea de a deschide gura mare'

c. makkura 'intuneric complet'

d. minna 'toti', 'toata lumea'

e. yatto 'in sfirsit'

Limba japoneza permite anumitor cuvinte sa realizeze forme reduplicate atit pentru consoana cit si pentru sem, cu o usoara diferenta semantica:

(52) a. battari 'cu o pocnitura' -- bata-bata 'cu o bubuitura'

b. hissori 'linistit'/ 'ascuns' -- hiso-hiso 'secretos'

c. nikkori 'zimbind' -- niko-niko 'zimbind'

Rolul reduplicarii este de Augmentare (sporire a canititatii, pluralitate), precum in (53) si de Intensificare (crestere a gradului), precum in (54).

(53) hito 'om' > hitobito 'oameni'

(54) naga 'lung' > naganaga 'foarte lung'

"Reduplicarea in limba japoneza este iconica intrucit este folosita pentru a se referi la evenimentele repetate" este de parere Kimenyi care a descoperit o relatie biunivoca intre semnul lingvistic si referentul sau.

Unitatile lexicale care se refera la miscari si sunete sunt cele mai productive. In aceasta categorie intra adverbele, verbele, adjectivele si expresiile mimetice. Neproductive sunt substantivele, pronumele, numerale.

Reduplicarea adverbelor se realizeaza mai ales prin sonorizare secventiala si provin din mai multe surse:

(55) de la o radacina nominala:

a. toki + toki tokidoki

'timp' 'uneori'

b. tokoro + tokoro tokorodokoro

'loc' 'in diferite locuri'

(56) de la radacina unui adjectiv nominal:

a. sama + sama samazama

'variat' 'variat', 'diferit'

b. suki + suki sukizuki

'placut' 'gusturi', 'chestiune de gust'

(57) de la o radacina adjectivala sau o parte a acesteia:

a. haya + haya hayabaya

'devreme' 'devreme'

b.      taka + taka takadaka

'scump' 'cel mult', 'maximum'

(58) de la o radacina verbala:

a. kasane + kasane kasanegasane

'a repeta' 'in mod repetat'

b. kawaru + kawaru kawarugawaru

'a schimba' 'schimbator'

(59) de la un demonstrativ:

sore + sore sorezore

'acela' 'fiecare', 'respectiv'

Reduplicarea verbelor

Reduplicarea totala a formei renyōkei a verbului este folosita pentru descrierea unei actiuni desfasurate simultan cu cea exprimata de verbul principal (Avram, 2005:91):

(60) Fumiko wa utaiutai detta.

Fumiko TEMǍ a cinta R a iesi-TRECUT

'Fumiko a iesit cintind.'

In cazul in care forma renyōkei a verbului baza este bimoraica sau mai lunga, reduplicarea totala are loc indiferent de numarul de more (Avram, 2005:91), asa cum se poate observa in (61):

In cazul in care forma renyōkei a verbului baza consta dintr-o singura mora, reduplicarea totala este insotita de lungimea vocalei atit in verbul de baza cit si in REDUPLICANT (Avram, 2005:91-92), precum in (62):

O categorie aparte de verbe cu forme reduplicate o constituie mimeticele insotite de o serie de verbe,astfel:

mimetice + suru 'a face' (predominant): a. niko-niko suru 'a zimbi' b. peko-peko suru 'a fi infometat', 'a chiorai matele de foame' c. betabeta suru 'a fi lipicios', 'a fi cleios' d. bikkuri suru ' a se mira'

mimetice + naru 'a deveni' a. yoboyobo ni naru 'a-si pierde mintile' b. yoreyore ni naru 'a deveni uzat',

mimetice + hikaru 'a straluci'

a.       kirakira to hikaru 'a straluci (continuu / metalic)'

b.      giragira to hikaru 'a straluci (orbitor)'

c.       teratera hikaru 'a fi lucios'

Reduplicarea adjectivelor. Formele reduplicate ale adj(i) fac referire, in cea mai mare parte, la indivizii care au probleme fizice, psihice sau cu personalitate atipica:

(66) a. uiuishii 'inocent', 'naiv'

b.      yowayowashii 'fragil', 'plapind', 'subred'

c.       takedakeshii 'aprig', 'impetuos'

d.      karugarushii 'usuratic', 'frivol'

e.       zūzūushii 'nerusinat', 'obraznic'

f.        sōzoshii 'zgomotos', 'galagios'

Reduplicarea mimeticelor. Limba japoneza contine un numar foarte mare de expresii mimetice formate prin reduplicarea silabei. Mimeticele includ nu doar onomatopee ci si cuvinte / expresii ce fac referire in general la expresii faciale, senzati tactile, senzatii luminoase, stari fiziologice, sentimente.

Din punct de vedere al structurii mimeticele au baza alcatuita intotdeauna din doua more. Cele doua more pot apartine unei singure silabe, ca in (67a.) sau pot fi distribuite in doua silabe, ca in (67b.) (Avram, 2005).

(67) a. /ka.:/ [ka.:ka.;] 'croncanitul corbului, ciorii'

/pu.N/ [punpuN] 'miros neplacut' / 'miros urit'

b.      /po.ta/ [potapota] 'picurat cu picaturi mici'

/ki.ra/ [kirakira] 'stralucire continua'

Avram (2005:111) afirma ca "variantele emfatice ale mimeticelor formate prin reduplicare de la baza CVCV se obtin prin geminarea unei consoane." In functie de care consoana este geminata mimeticele formate prin reduplicare se pot diviza in doua grupe. In cazul in care consoana din a doua silaba este surda ea va fi geminata ca in (68):

(68) a. /be.ta/ + /be.ta/ [bet.ta.be.ta] 'lipicios'

b. /ni.ko/ + /ni.ko/ [nik.ko.niko] 'zimbitor'

In cazul in care consoana din a doua silaba este sonora va fi geminata consoana din a treia silaba a formei reduplicate, ca in (69):

(69) /ke.ba/ + /ke.ba/ [ke.bak.ke.ba] 'tipator' (Avram, 2005)

In cazul in care consoanele din ambele silabe sunt sonore va fi geminata consoana din a doua silaba, la fel ca in (70):

(70) /ga.bw/ + /ga.bw/ [gab.bw] 'a bea / a sorbi pe nerasuflate'

In cazul mimeticelor nu se realizeaza deloc sonorizarea secventiala

In mod similar onomatopeelor din limba chineza, cele mai numeroase onomatopee japoneze sunt cele formate prin reduplicarea silabelor. Insa, spre deosebire de limba chineza, in limba japoneza predomina onomatopeele cu reduplicare totala.

Onomatopeele japoneze cu forme reduplicate prezinta urmatoarele caracteristici: repetarea semnalului acustic sau actiunii, sunet sau actiune cu mai multe faze, sunet sau miscare de intensitate mare, sunet produs prin implicarea unui numar mare de persoane, sunete / miscari produse in doi timpi (Focseneanu, 2006)

Cele mai multe onomatopee (expresii mimetice) cu forme reduplicate redau:

(71) sunete emise de animale:

a. ciine: wanwan

b. porc: būbū

c. broasca: kerokero

(72) sunete produse de inghititul apei: gokugoku

(73) zgomote produse de fierberea apei: bukubuku

(74) zgomotul ploii: zaza

De asemenea au forme reduplicate onomatopeele care se refera la:

(75) miscari in doi timpi (implicind repetabilitate):

(76) miscari de rotire (implicind o anumita continuitate):

a. kurukuru

b. guruguru

c. guruigurui

Exista si citeva onomatopee cu forme reduplicate partial; ele redau:

(77) sunetele clopotului: gongon gangan

(78) sunetele produse de mers si tunetului: karakoro karankoron

Vocalele lungi arata ca durata sunetului sau miscarii este lunga sau ca distanta pe care se efectueaza miscarea este lunga ca in (79):

(79) a. kaka = croncaitul corbului, ciorii

b. hyūhyū = vijiitul vintului

Focseneanu (2006:37) considera ca "exista perechi de onomatopee cu alternanta consonantica. Cele mai numeroase sunt cele care difera numai prin sonoritatea consoanei initiale", ca in (80).

(80) kirakira 'stralucire'

Focseneanu (2006: 160) prezinta distributia reduplicarii totale si partiale a onomatopeelor in limbile japoneza si chineza, rezultind o diferenta foarte mare, cum se poate observa in (81).

Reduplicarea substantivelor este un mijloc neproductiv. Este probabil cel mai vechi mod de formare a pluralului aplicabil si la unele substantive [- animat], ca in (82):

(82) shimajima 'insule'

Este posibil ca un numar foarte mic de substantive din limba contemporana sa fi fost la origine forme de plural prin reduplicare, precum exemplul (83):

(83) mimi 'ureche' < se poate sa fi fost la origine mi

In prezent exista un numar extrem de mic de substantive cu forme reduplicate; cele existente se realizeaza preponderent prin sonorizare secventiala, ca in (84):

(84) a. [hito] + [hito] [hitobito]

'om'    'oameni'

b.      [hana] + [hana] [hanabana]

'floare'    'flori'

c.       [kami] + [kami] [kamigami]

'zeu'    'zei'

d.      [kuni] + [kuni] [kuniguni]

'tara'    'tari'

e.       [shima] + [shima] [shimajima]

'insula'    'insule'

Reduplicarea pronumelor. Cea mai cunoscuta valoare a reduplicarii pronumelui este aceea de exprimare a formei de plural, ca in (85):

(85) wareware 'noi' - forma de singular ware a iesit din uz.

IV. Concluzii

Din studiul efectuat se poate observa ca in limbile chineza si japoneza se realizeaza procesul de reduplicare, atit cea totala cit si cea partiala. Reduplicarea totala predominind in limba japoneza, spre deosebire de limba chineza unde formele de reduplicare partiala sunt mai numeroase.

In ambele limbi reduplicarea comporta valori de augmentare si de intensificare.

Diferentele manifestate in procesul de reduplicare intre cele doua limbi se regasesc in (86):

Lista abrevierilor

Adj(i) = adjectiv de tip -i

C = consoana

CL = clasificator

Ex. = exemplu

G = genitiv / particula de genitiv

N = substantiv

NEG = negatie

Nr. = numeral

PART-act incheiata = Particula ce marcheaza incheierea / finalizarea unei actiuni (le).

R = REDUPLICANT (elementul / secventa reduplicat/a)

V = vocala

Vb = verb

Bibliografie

Avram, A. A. 2005. Fonologia limbii japoneze contemporane, Bucuresti, Editura Universitatii din Bucuresti.

Focseneanu, A. 2006. Onomatopeele limbii japoneze in perspectiva tipologica, Bucuresti, Editura Universitatii din Bucuresti.

Kajitani, M. Semantic Properties of Reduplication among the World's Languages, < https://ling.wisc.edu/lso/wpl/5.1/LSOWP5.1-08-kajitani.pdf >

Kimenyi, A. The Bantu-Japanese Connection: Iconicity of Reduplication in Japanese and Kinyarwanda. Alexandre Kimenyi's Website < https://kimenyi.com/reduplication-in-japanese.php >

Visan, F. 1997. Gramatica limbii chineze. Volumul I (Morfologia), Bucuresti, Editura Universitatii din Bucuresti

Visan, F. si Balan, L. 2005. Lingvistica chineza, Bucuresti, Editura Universitatii din Bucuresti

Tsutsui, M. & Makino, S. 1997. A dictionary of basic Japanese grammer, Tokyo, Japan Times.