Basmul

Basmul

Basmul (slava veche basni "nascocire", "scornire") este o naratiune populara sau culta, de obicei in proza, cu intimplari si personaje fabuloase. Morala basmului ilustreaza o etica generala: binele invinge raul, cel bun trebuie rasplatit, cel rau, pedepsit in mod exemplar. Eroul este, de obicei, fiu de imparat, de origine umila, orfan si impresioneaza nu prin bogatia vietii spirituale, ci prin faptele extraordinare. Toate personajele din basme intruchipeaza cite o singura calitate. Adversarii pe care ii infrunta eroul sint fantastici (zmei, balauri, diavoli, Moartea, Muma-Padurii) sau umani (mama vitrega, imparatul cel rau, spinul). In opinia lui George Calinescu, "caracteristica basmului este ca personajele nu sint numai oameni, ci si anume fiinte himerice, animale. Si fabulele vorbesc de animale, dar acestea sint simple masti pentru felurite tipuri de indivizi. Fiintele neomenesti din basm au psihologia lor misterioasa. Ele comunica cu omul, dar nu sint oameni. Cind dintr-o naratiune lipsesc aceste personaje himerice, n-avem de-a face cu un basm".

Referiri critice despre basm:

"Basmul e un gen vast depasind mult romanul, fiind mitologie, etica, stiinta, observare morala."

(G.Calinescu, "Estetica basmului")