DESCRIEREA IN PROZǍ (teste complexe - literatura si limba)

DESCRIEREA IN PROZǍ (teste complexe - literatura si limba)

Citeste textul de mai jos si raspunde cerintelor:

De la Campulung plecam la Rucar pe frumoasa panglica a soselei care s-asterne ca o prispa neteda pe varful Mateiasului, de unde-n largi serpuiri taraganate se lasa-n valea Dambovicioarei, asculta suierul apelor si zgomotul morilor si joagarelor de la Dragoslavele si Rucar. Dupa doua ceasuri de mers intins intram in Rucar

Toate te-nveselesc aici: aerul curat, freamatul padurii, suierul apelor, casele albe presarate printre copaci, infatisarea mandra a gospodarilor, chipul rumen si luminos al rucarencelor. In jurul acestui cuib fericit, muntii isi desfasoara podoabele lor de o maretie salbatica, tancuri ascutite ies vinete din intunecimile padurilor de brazi si stau insirate, ca nistre straji de veci, pe granitele zarii, in inganarea pamantului cu cerul. Deasupra tuturora, in fund, spre miazanoapte, isi ridica Papusa crestetu-i inalt, rotund ca o turla de biserica. De-acolo izbucneste Rausorul, suvoiul puternic care sparge meterezele de stanci ce i se ivesc in cale, soarbe izvoarele codrilor

si-n goana-i nebuna striga, se cearta si se bate cu gramezile de bolovani ce vor sa-i astupe calea. Involburat si alb de spuma, mai mult obosit, soseste-n Rucar.

(dupa Alexandru Vlahuta - Romania pitoreasca

INTELEGEREA TEXTULUI.

Transcrie toponimele din textul dat si arata rolul lor in contextul descrierii;

Transcrie constructiile referitoare la infatisarea si ocupatiile locuitorilor din spatiul descris;

Identifica si numeste trei figuri de stil diferite din textul de mai sus

Arata care este semnificatia stilistica a verbelor din primul alineat.

Intr-un enunt arata care este semnificatia propozitie: (i)n lungi serpuiri taraganate se lasa-n valea Dambovicioarei.

Analizeaza fragmentul descriptiv din al doilea alineat respectand urmatoarele repere:

universul descris;

identificare cuvintelor din campul semantic respectiv;

perspectiva descrierii;

realizare artistica (imagini artistice, figuri de stil);

LIMBA ROMANǍ

Transcrie cate un cuvant pentru fiecare procedeu de compunere lexicala intalnit in text.

Da cate un sinonim contextual pentru fiecare cuvant din seria: serpuiri; se lasa; intins; presarate; infatisarea; (isi) desfasoara; (in) inganarea; crestet; goana;

In enunturi proprii evidentiaza polisemia cuvintelor: a se lasa; cuib; a izbucni.

Alcatuieste propozitii in care cuvintele unde (de unde-n largi serpuiri); de mers; curat (aerul curat); de (de o maretie); ies (ies vinete) sa aiba o valoare gramaticala diferita de cea din text.

Indica partea de vorbire a cuvintelor din propozitia: Dupa doua ceasuri de mers intins intram in Rucar

Arata functia sintactica a cuvintelor din propozitie: In jurul acestui cuib fericit, muntii isi desfasoara podoabele lor de o maretie salbatica.

Transcrie pronumele nepersoanle, indica felul lor si functia sintactica a fiecaruia.

Transcrie ultima fraza din text: "De-acolo izbucneste .sa-i astupe calea" si rezolva cerintele urmatoare

a)      motiveaza folosirea cratimei in contextul de-acolo si mentioneaza doua consecinte ale folosirii ei.

b)     indica functia sintactica a cuvantului suvoiul;

c)      transcrie si indica felul propozitiilor subordonate din fraza data;

d)     arata rolul primelor doua virgule din fraza;

e)      stabileste functia cuvantului -n goana si fa expansiunea in subordonata corespunzatoare;

f)        contrage o propozitie subordonata din fraza.

Testul nr. 2

I Citeste cu atentie textul de mai jos pentru a raspunde cerintelor formulate:

In aer si pe pamant staruia linistea adanca a padurii; de jur imprejur, pe mari departari, cerul inalt, fara pata, batea in verde, oglindind in el padurea intreaga. Nisipurile pareau acoperite cu un abur verde, reflectand sclipitor zidul inalt al stejarilor subtiati spre varfurile lor ca niste sulite uriase. De undeva, de pe uscat, padurea aceasta se putea zari ca un tarm indepartat, impadurit, asezat de cealalta parte a marii; putea fi asemuita cu crestele inalte ale valurilor de marmura de pe nesfarsita intindere a apelor.

Stejari inalti, seculari, frasini si plopi uriasi, carora nu li putea zari varful din pricina altor stajari, artari, carpeni si frasini, la fel de uriasi, se indulceau cu stropii albastri ai diminetii. Liane uriase, carpeni de tot felul si vita de vie se catarau, se impleteau pe arbori, se aruncau somnoros dintr-unul intr-altul si urcau pana se pierdeau in boltile de deasupra, unde ochiului nostru ii era imposibil sa patrunda in liniste si singur.

Fiecare copac, padurea intreaga avea o infatiare neobisnuit de intortocheata, de rasucita.

(Traian Cosovei - Padurea Letea)

A. Intelegerea textului ( 48 p.)

Transcrie din text constructiile care fixeaza, pe rand, spatiul si momentul descrierii; (4 p.)

Identifica cel putin doua planuri - cadru ale tabloului descris si transcrie cuvinte care

contureaza universul fiecareia, in parte. (4 p.) Transcrie din text un epitet al unui verb, o comparatie si o metafora; (3 p.)

Evidentiaza efectele stilistice obtinute prin folosirea enumeratiei in text; (2 p.)

Transcrie si apoi arata care este rolul stilistic al verbelor in contextul descrierii; (5 p.)

Mentioneaza si exemplifica argumentele care demonstreaza ca textul este o descriere. (30 p.)

Pe langa sugestiile raspunsurilor date la cerintele anterioare, in redactare vei avea in vedere:

- cadrul natural descris si conturarea universului acestuia (elementele descrise);

- incadrarea cadrului natural descris intr-un spatiu mai amplu;

- perspectiva descrierii;

- imagini artistice si figurile de stil folosite pentru realizarea lor;

- exemplificarea afirmatiilor prin elemente de continut;

- respectarea normelor ortografice si de punctuatie;

- registrul stilistic folosit in argumentare.

- evidentierea sentimentului/sentimentelor generat/e de aceasta descriere.

B. Limba romana (34 p.)

Identifica in textul dat un cuvant cu hiat, altul cu diftong si unul cu triftong, apoi indica

structura fiecaruia in parte. (3 p.)

Desparte in silabe cuvantul nesfarsita si explica regulile aplicate. (2 p.)

Transcrie din text cate un cuvant format prin derivare, prin compunere si prin conversiune

si explica mecanismul de formare a ficaruia; (3p.)

Stabileste valoarea gramaticala in contextul dat a cuvintelor deasupra (boltile de deasupra)

si ai (stropii albastri ai diminetii) si exemplifica in propozitii cate o alta valoare

a fiecaruia in parte. (6 p.)

Indica partea de vorbire a fiecarui cuvant subliniat in contextul "un abur verde reflectand

sclipitor zidul inalt al stejarilor subtiati spre varfurile lor ca niste uriase sulite". (5 p.)

Rescrie fraza: "Liane uriase, carpeni de tot felul si vita de vie se catarau, se impleteau

pe arbori, se aruncau somnoros dintr-unul intr-altul pana se pierdeau in boltile

de deasupra, unde ochiului nostru ii era imposibil sa patrunda in liniste si singur",

apoi rezolva pe textul acesteia, pe rand, urmatoarele cerinte:

a)      transcrie si indica felul subiectului primei propozitii.     (2 p.)

b)      transcrie un predicat nominal din aceasta fraza. (2 p.)

c)      arata functia sintactica a cuvintelor : uriase, somnoros, pe arbori, de deasupra (4 p.)

d)      caracterizeaza dupa criteriile cunoscute prima propozitie din fraza.    (3 p.)

e)      transcrie propozitiile subordonate si indica felul lor.     (3 p.)

f)       explica rolul primelor doua virgule. (4 p.)

g)      contrage o subordonata (la alegere) din cele indentificate anterior (la pct. e). (1 p.)

pune regenta potrivita in asa fel incat subordonata sa patrunda in liniste si singur

sa devina, pe rand CD, PR, AT, CI (4 p.)

Nota Se alcatuieste pentru fiecare subordonata cate o fraza formata din regenta potrivita si subordonata indicata.

Testul nr. 3

Citeste cu atentie textul pentru a putea raspunde cerintelor:

Soarele scapata spre asfintit, departe peste trestii. Inainte de fiorul amurgului, balta tacea solemna, oglindind in limpezimile ei un cer inalt, fara pata. Caldura scazuse. Ne alaturasem cu barca de un tarm umbrit de salcii batrane, pletoase in singuratatile unui brat vechi al Dunarii.

Taceam si eu si tovarasul meu; ascultam o infiorare abia simtita in frunzisul cenusiu de deasupra noastra. Pe luciul apei, pe care pluteau gaze felurite, sagetau din cand in cand randunele, brazdand un val fin, abia o parere. Cei doi pescari care ne adusesera acolo cu luntrea incremenisera la locurile lor, cu fata spre noi, ca niste stane. Lasasera lopetile din mana si bratele vanjoase se odihneau: obrazurile, cucerite cu totul de barbi salbatice, erau arse de soare si de vanturi si ochii luceau albastri, micsorati, ca in apropierea somnului.

O zbatere de aripi, un tipat ascutit, mirat parca - tipatul lisitei - ne facura sa rasarim din lenea ce ne amortise. O fasaire aspra de aripi se auzi in acelasi timp deasupra noastra. O cioara cenusie facu repede un ocol si se lasa in tufisuri. Priveam de la locurile noastre printre draperiile moi ale salciilor. Strigatul pasarei de balta sfredeli mai puternic aerul; cioara carai scurt; aripi bateau in trestii si-n unde.

(Mihail Sadoveanu - Taine)

INTELEGEREA TEXTULUI

Transcrie din text cuvintele /constructiile care fixeaza timpul si spatiul descrierii.

Selecteaza din text cuvintele din campul semantic al spatiul descris.

Arata semnificatia propozitiei: balta tacea solemna, oglindind in limpezimile ei un cer inalt, fara pata.

Comenteaza rolul stilistic al timpurilor verbale din cele doua secvente ale descrierii.

Denumeste procedeul artistic constituit de fiecare dintre urmatoarele expresii:

- "balta tacea solemna";

- "cer inalt, fara pata";

"ascultam o infiorare abia simtita";

"brazdand un val fin, abia o parere";

- "ochii luceau albastri, micsorati, ca in apropierea somnului"

Argumenteaza pe baza continutului ca textul de mai sus este o descriere.

Pe langa sugestiile raspunsurilor date la cerintele anterioare, in redactare vei avea in vedere:

- cadrul natural descris si conturarea universului acestuia (elementele descrise);

- secventele descrierii;

- imagini artistice si figurile de stil folosite pentru realizarea lor;

- evidentierea relatiei om-natura;

- exemplificarea afirmatiilor prin elemente de continut;

- respectarea normelor ortografice si de punctuatie;

- registrul stilistic folosit in argumentare.

- evidentierea sentimentului/sentimentelor generat/e de aceasta descriere.

LIMBA ROMANǍ

1. Indica forma literara a cuvintelor: (ne) alaturasem, obrazurile, pasarei.

2. Desparte in silabe cuvintele fiorul, deasupra, vanjoase si explica regulile aplicate.

3. Marcheaza prin subliniere cuvintele derivate din seria: asfintit, pletoase, infiorare, vanjoase, departe, zbatere, cenusie, sfredeli, puternic, carai, bateau, singuratate,

4. Da cate un sinonim contextual si cate un antonim pentru fiecare cuvant din seria: cer, scapata, asfintit, caldura, lasasera, in apropierea, sa rasarim, lenea, repede, se lasa.

5. Selecteaza din text doua substantive colective si arata cum s-a format.

6. Indica un adjectiv din familia lexicala a fiecarui cuvant din seria: limpezime, singuratate, luciu, odihna, barba, soare, timp, pasare, (a) sfredeli, Dunare.

7. Exemplifica in propozitii polisemia cuvintelor: asfintit, val, fata, a arde, a rasari, moale.

8. Indica partea de vorbire, in contextul dat, a cuvintelor: solemna (balta tacea solemna), si (taceam si eu si tovarasul meu), cei (cei doi pescari), din cand in cand, albastri (ochii luceau albastri).

9. Identifica pronumele din ultimul alineat, arata felul lor si functia/rolul fiecaruia.

10. Exemplifica in propozitii doua valori gramaticale diferite de cea din text a verbului a fi.

11. Pornind de la fraza "O zbatere de aripi, un tipat ascutit - tipatul lisitei - ne facura sa rasarim din lenea ce ne amortise", rezolva urmatoarele cerinte:

a) imparte fraza in propozitii, stabileste felul lor si raporturile dintre ele

b) explica /motiveaza folosirea virgulei.

c) rescrie fraza facand contragerea ultimei propozitii subordonate.

12. Stabileste functia sintactica a cuvanului de la locurile (priveam de la locurile noastre) si fa transformarea in propozitia subordonata corespunzatoare.

Testul nr. 4

Citeste cu atentie textul pentru a putea raspunde cerintelor:

Pe culmea cea mai inalta a muntilor Carpati, se intinde o tara mandra si binecuvantata intre toate tarile semanate de Domnul pre pamant. Ea seamana a fi un maret si intins palat, cap d-opera de arhitectura, unde sunt adunate si asezate cu maiestrie toate frumusetile naturale ce impodobesc celelalte tinuturi ale Europei, pe care ea cu placere ni le aduce aminte. Un brau de munti ocoleste, precum zidul o cetate, toata acesta tara, si dintr-insul, ici-colea, se desfac, intinzandu-se pana in centrul ei, ca niste valuri proptitoare, mai multe siruri de dealuri ′nalte si frumoase, marete pedestaluri inverzite, care varsa urnele lor de zapada peste vai si peste lunci. Mai presus de acel brau muntos, se inalta doua piramide mari de munti, cu crestetele incununate de o vecinica diadema de ninsoare, care, ca doi uriasi, stau la ambele capete ale tarii, catand unul in fata altuia. Paduri stufoase, in care ursul se plimba in voie, ca un domn stapanitor, umbresc culmea acelor munti. Si nu departe de aceste locuri, care-ti aduc aminte de natura tarilor de miazanoapte, dai, ca la portile Romei, peste campii arse si varuite, unde bivolul dormiteaza alene

(Nicolae Balcescu - Ardealul)

INTELEGEREA TEXTULUI

Selecteaza din text cuvintele care denumesc formele de relief .

Arata care este semnificatia primei fraze in contextul descrierii.

Argumenteaza prin elemente lexicale ca textul a fost scris intr-o epoca mai veche.

Transcrie din text 5 cuvinte cu sens figurat.

Explica efectul folosirii verbului la persoana a II-a singular in ultima fraza din text.

Transcrie din text trei epitete, trei comparatii si cate doua personificari, antiteze si hiperbole.

Explica intelesul urmatoarelor constructii:

marete pedestaluri inverzite;

crestetele incununate de o vecinica diadema de ninsoare;

campii arse si varuite

Argumenteaza in 15-20 de randuri ca textul de mai sus este o descriere in proza.

Pe langa sugestiile raspunsurilor date la cerintele anterioare, in redactare vei avea in vedere:

- cadrul natural descris si conturarea universului acestuia (elementele descrise);

- perspectiva descrierii si argumentarea ei;

- imagini artistice si figurile de stil folosite pentru realizarea lor;

- exemplificarea afirmatiilor prin elemente de continut;

- respectarea normelor ortografice si de punctuatie;

- registrul stilistic folosit in argumentare.

- evidentierea sentimentului/sentimentelor generat/e de aceasta descriere.

LIMBA ROMANǍ

Numeste mijloacele interne de imbogatire a vocabularului si transcrie cate trei cuvinte pentru fiecare.

Desparte in silabe cuvantul maiestrie si explica regulile aplicate.

Motiveaza folosirea semnelor de punctuatie si de ortografie in contextul "mai multe siruri de dealuri ′nalte si frumoase, marete pedestaluri inverzite, care varsa urnele lor de zapada peste vai si peste lunci."

Exemplifica doua situatii diferite de cele de la pct. 3) in care virgula se foloseste in mod obligatoriu si cel putin patru cand este interzisa folosirea ei.

Stabileste prefixele, sufixele si termenii de la care s-au format cuvintele: calaret, incantator, prapastios, impodobi, stralucitor, incununat, stufoase.

Da cate un sinonim fiecarui cuvant: culme, (sunt) adunate, maiestrie, vecinica, tinuturi, brau.

Indica antonimul fiecarui cuvant: binecuvantata, frumusete, placere, adunate, limpede, uriasi, se inalta, stufoase.

Exemplifica in propozitii omonimia fiecarui cuvant: cea, seamana, unde (unde sunt adunate), capete, sa aiba;

Evidentiaza in propozitii/fraze polisemia cuvintelor: intins, a varsa, valuri, a umbri.

Arata ce sunt ca parte de vorbire cuvintele: cea (cea mai ׳nalta), a (a fi un maret si intins palat), lor (urnele lor de zapada), ambele (ambele capete), alene.

Extrage din text si indica sinonimul pentru cate o locutiune verbala si alta adverbiala.

Scrie functia cuvintelor subliniate: se inalta doua piramide mari de munti care, ca doi uriasi, stau la ambele capete ale tarii , catand unul in fata altuia.

Imparte fraza a doua din text in propozitii, arta felul si raporturile dintre ele. Contrage ultima propozitie.

Testul nr. 5 - imbinarea modurilor de expunere

Citeste cu atentie textul de mai jos pentru a putea raspunde cerintelor:

Trei zile batusera vanturi sunatoare de la miazazi, pamantul se zbicise, si-n dumbravioara din marginea satului, la malul Siretului, incepusera sa infloreasca galben cornii. Baiatul cel mai mititel al lui Dumitru Onisor iesise cu sase oi la mugurul prospat al primaverii.

Era un copilas palid si maruntel si tara pe pamantul ravan niste cuibote grele ale unui frate mai mare. Ridica spre mine ochi tristi, invaluiti ca-ntr-o umbra cenusie si-si scoase cu anevoie palarioara veche, pleostita ca o ciuperca. Imi dadu buna-ziua cu un glas moale in care parca suna o suferinta timpurie; apoi, acoperindu-se, ridica deasupra oilor toiegelul, indemnandu-le spre crang.

Ce mai faci tu, mai flacaule? il intrebai eu. Ai iesit cu oile la pascut?

M-a trimis tatuca sa le mai port ! raspunse el serios, cu glasu-i subtirel si peltic

Oile se oprira si ele si intoarsera capetele spre calauzul lor asteptand indemnul de a porni mai departe.

- Dar esti tu vrednic sa porti un card de oi?, adaugai eu curios.

He, sunt eu vrednic; da' acuma n-am ce purta, sunt suparat, zise el cu gandul dus

- Cum se poate? Si de ce, ma rog?

- De ce? ma intreba el ridicand spre mine fruntea pe care sta zimtuit in neregula paru-i buhos, pentru ca in primavara asta tot ne-au cazut din oi, s-acuma am ramas numai cu acestea sase.

Desi "flacaul" cu care vorbeam era maruntel, numai de-o schioapa, desi intrase in a opta primavara a vietii lui, nacazul lui era adanc, iar zambetul meu pieri pe data.

(Mihail Sadoveanu - Un om nacajit

INTELEGEREA TEXTULUI

Transcrie secventele care sugereaza timpul si fixeaza locul desfasurarii intamplarilor.

Indica si argumenteaza momentul subiectului operei literare constituit de fragmentul de mai sus.

Numeste modurile de expunere din text si precizeaza rolul fiecaruia.

Arata de ce crezi ca in ultimul alineat cuvantul "flacaul" este pus intre ghilimele.

Selecteaza si apoi comenteaza valoarea stilistica a diminutivelor din textul dat.

In 10-15 randuri caracterizeaza-l pe baiatul cel mai mic al lui Dumitru Onisor, indicand mijloacele folosite pentru aceasta.

Transforma vorbirea directa in vorbire indirecta si arata patru modificari intervenite.

LIMBA ROMANǍ

Transcrie cuvinte din text pentru doi diftongi diferiti si un triftong.

Identifica in text doua cuvinte compuse si trei formate prin derivare.

Exemplifica in propozitii trei sensuri diferite de plural ale verbului a purta.

Alcatuieste familia lexicala a cuvantului ochi (5 derivate)

Da cate un sinonim contextul pentru fiecare cuvant din seria: batusera anevoie; moale; vrednic, (sa le mai) port

Da cate un antonim pentru cuvintele: (de la) marginea; palid; (in) neregula; vrednic

Transcrie din text verbele la modurile nepersonale.

Stabileste partea de vorbire si functia sintactica a cuvintelor subliniate