Ilustreaza conceptul operational de "povestire", prin referire la o opera literara studiata

Ilustreaza conceptul operational de "povestire", prin referire la o opera literara studiata

Povestirea este o specie a genului epic relatand faptele din punctul de vedere al unui narator care este martor sau participant la evenimentul povestit.

Ca intindere, povestirea are dimensiuni mai reduse decat ale nuvelei, dar este mai intinsa decat schita.

Desi se aseamana cu nuvela, naratorul dintr-o povestire este cu mult mai implicat personal.

Povestirea se limiteaza la relatarea unui singur fapt, interesul concentrandu-se mai mult asupra situatiei si mai putin asupra personajului.

Relatia dintre narator si cititor este mai directa si mai stransa decat in alte specii. Aceasta relatie se realizeaza prin folosirea persoanei a II-a, oralitate si prin crearea unei atmosfere de suspans.

Timpul faptelor relatate este situat in trecut.

Din punct de vedere al formei, povestirea poate fi in versuri sau in proza. O alta clasificare diferentiaza povestiri satirice, fantastice, romantice, filozofice si pentru copii.

"Iapa lui voda" din ciclul sadovenian "Hanu Ancutei" este o povestire anecdotico-satirica. Naratorul, comisul Ionita, este si personaj, deci participant la evenimentul prezentat.

Firul epic prezinta un singur fapt, si anume incercarea comisului de a-si gasi dreptatea la noul domnitor pentru o pricina legata de pamant. Naratiunea este axata mai ales pe episoadele prezentate: intalnirea lui Ionita cu un boier caruia i se confeseaza despre nedreptatile suferite, ideea nastrusnica despre ce trebuie sa faca domnitorul daca nu ii acorda petitionarului castig de cauza, dialogul dintre comis si domnitor, care nu era altul decat boierul din ziua precedenta. In ceea ce priveste personajele, acestea se afla in plan secund. Este evident ca povestitorul este interesat de intamplari, nu de actanti.

Pentru ca prezinta o intamplare in care a fost implicat, relatia dintre narator si beneficiarul comunicarii este directa si mai stransa decat in alte specii. Aceasta relatie se realizeaza prin oralitate si prin crearea unei atmosfere de suspans. Oralitatea rezulta din limbajul popular, folosirea dialogului, a exclamatiilor etc.