Iapa lui Voda

de Mihail Sadoveanu

(argumentare povestire)

Mihail Sadoveanu, scriitor al sec. XX -lea este unul dintre cei mai mari povestitori romani, avand ca predecesori pe Ion Neculce si Ion Creanga. Volumul "Hanu Ancutei" aparut in 1928 reprezinta in opera lui Sadoveanu un moment de rascrucee. Regasim in volum aproape toate elementele povestirilor anterioare: lumea taraneasca, idilicul , legenda, moralitatea, "Hanu Ancutei" este alcatuit din povestiri.

Povestirea este o specie primara, fundamentala a genului epic in care accentul se pune pe nararea faptelor si intamplarilor.

"Iapa lui Voda" este prima povestire din volumul "Hanu Ancutei". Autorul, Mihail Sadoveanu isi exprima ideile, sentimentele in mod indirect prin intermediul personajului povestitor si a celorlalte personaje prezente, inclusiv autorul care devine personaj si care impreuna cu celelalte formeaza rama. Tehnica narativa este aceea a povestirii in rama. Mihail Sadoveanu in calitate de personaj narator si martor creeaza povestirea cadru, in care se incadreaza rand pe rand celelalte povestiri.

Primul povestitor este Ionita comisul de la Draganesti care se intrece la povesti chiar si cu mos Leonte, Ionita comisul in calitate de personaj narator da o explicatei ascultatorilor cu privire la iapa sa, de unde si titlul povestirii "Iapa lui Voda". Povestirea este o specie a genului epic pentru ca faptele si intamplarile sunt prezentate pe momentele subiectului.

Aflat la hanu Ancutei, comisul Ionita ii ameninta pe oamenii aflati acolo cu o povestire din vremea tineretelor lui si din timpul domniei lui Mihai Voda Sturza.

In intriga aflam ca cei de fata il incurajeaza pe comisul Ionita iar acesta hotaraste sa le spuna povestea.

In desfasurarea actiunii naratorului povesteste ca in tinerete se afla tot la hanu Ancuei cu o alta iapa, mama acesteia de acum si ca la un moment dat soseste un boier caruia ii ofera de baut si povesteste cu el despre necazurile sale cu boierii vecini.

Ii    mai spune ca e in drum spre curtea domneasca, ca sa-i ceara lui Voda sa ii faca dreaptate, iar daca nu ii va face sa ii pupe iapa sub coada.

Boierul pleaca iar la putin timp dupa el pleaca si comisul Ionita. La Iasi, Ionita intra cu mare usurinta la Voda, se inchina si recunoaste pe boierul de la han. Ionita ii arata actele si voda ii face dreptate, moment ce constituie    punctul culminamt.

In deznodamant, Voda il intreaba ce s-ar fi intamplat daca nu ii facea dreptate, Ionita raspunde ca el nu-si i-a vorba inapoi, ceea ce il distreaza pe Voda. Domnitorul ii multumeste pentru cinstea facuta la han si trimite un slujbas domnesc pentru a pune in aplicare porunca lui Voda.

Comisul le cere ascultatorilor sa priveasca cu luare aminte iapa care "rancheaza si rade"dezvaluind parca o amintire din alt veac. Astfel cei de fata isi dau seama ce fel de om e comisul Ionita.

"Iapa lui Voda" este o povestire pentru ca are un numar relativ redus de personaje, principale: Ionita, altele secundare:Voda, Mos Leonte, Sadoveanu, Ancuta.Desi accentul nu se pune pe creearea personajului totusi comisul este caracterizat atat direct de autor cat si indirect prin fapte si limbaj. Remarcabil este harul de povestitor al comisului.

Ca in orice opera epica sunt utilizate moduri de expunere, naratiunea, dialogul si putina descriere, predominanta fiind naratiunea.

" Hanu Ancutei" este o povestire intrucat faptele si intamplarile se petrec in timp si spatiu. Descoperim un timp al povestirii "intr-o toamna aurie" "intr-o departata vreme demult" cand scriitorul se afla la Hanu Ancutei " am auzit multe povesti la Hanu Ancutei" si un timp al evocarii comisul Ionita evoca fapte si intamplari din tineretile lui.

Spatiul naratiunii este si el destul de amplu comparabil cu al nivelului si al romanului. Actiunea se petrece la hanul Ancutei dar si la Iasi, la curtea domneasca.

Avand trasaturile caracteristice prezentate mai sus "Iapa lui Voda" este o povestire.