Junimea si Revista "Convorbiri Literare"

Junimea si Revista "Convorbiri Literare"

Soc.lit Junimea,a fost infiintata la iasi1863,de ktre un gr.de tineri entuziasti,reintorsi de la studii din strainatate.Prin-tre intemeietorii Junimii se afla:Iacob N;Petre Car;V.Pogor;Theodor Rosetti;&mentorul spiritual Titu M.

Activ a constant intr-o serie de conferinte publice,cunsocute sub=de prelectiuni popul.pe teme lit,ist,lingvistice,filo-zofice,psihologice.O alta active.a grupului consta in lecture cunsocute de traduceri/de creatii originale.Membrii societatii isi stabilesc prin ambele discutii,principiile kre vor klauzi active lor culturale.Incep cu probl.lb&ortografiei,combatand tendinta latinizanta,promov.principiul fonetic,cerand inlocuirea alfabetului chirilic cu c.latin.Junimistii isi propun sa alc.o antologie cu c.m.val.poezii de la poetii Vakresti pana la V.Alexandri.

Trasaturile:1)spiritual filozof:junimistii sutn intelectuali,doctorate in filozofie obt la Univ.din Occident;

2)spiritual oratoric:oratoria junimista porneste de la combaterea modului de a vb in public,a generatiei anteriaore kre a contribuit la creearea unei frazeologii demagogice insuportabile.Ei isi bazeaza vb.publik,pe un control sever al exprimarii;

3)spiritual classic:Junimea&convorb.lit.incurajeaza lit.clasik in sensul valoric(naturalismul&simbo-lusmul-curente la moda in epok nu sunt pe placul junimistilor);

4)spiritual critic:ironia a dezvol.spiritul critic.Titu M. in art."In contradictoriei de astazi in cultura rom",sublinieaza k dezvol.t.n.s-a realiz.prin imprumutarea de la alte civilizatii cur.,a unor forme=institutii sociale/culturale, kre nu coresp formelor fontului autohton,adik spiritului tradit.rom.Aceasta teorie se=Teoria formelor fara font-ea intra-n con-tradictie cu teoria lui Eugen Lovinescu despre sincronizarea lit.rom.cu lit.altor popoare.

La 1martie 1867,Iasi,se infiinteaza rev Conv.lit.,in kre se vor public studiile critice ale lui Titu M.&lucrarile scriito-rilor Junimsiti.Rev.Conv.lit. a avut o per.de aparitie indelungata pana-n 1944&a cunsocut m.m.etape:

a)prima etapa(1867-1874):se intituleaza "Directia 9",deoarece rev.presupune s aimprime o 9 directie lit.,cult&lb rom;

b)a 2 etapa(1874-1885):"Marii clasici"-deoarece sunt publikte lucrarile val.ale lui Creanga,Slavici, Mihai E.,I.L.C;

c)a 3 etapa(1885-1944):Etapa Akdemik-deoarece se publik studii akdemice(universitare despre arheologie,lingvistik,folclor).

Rev.Conv.lit&Junimea:import.majora in epok,deoarece au contribuit la dezvol.lit.originale cu specific nat.

Contributia lui Titu M. la dezvol.criticii&cult.rom.

In afara meritelor exceptionale,pe kre Titu M. le-a avut k indrumator&om politic,il are&pe acela de a fi creat la noi critik lit.propriu-zisa.Art.critice chiar de teoria criticii au aparut ink din 1840,prin intermed.rev.Dacia lit.&orin prez facute de I.H.R.,unor tineri scriitori de la incep.sec.19,insa niciunul din acestia nu poate fi socotit critic lit.Titu M. introduce critic este-tica acordand prioritate    criticului estetic asupra criticului lit.Manifesta deschidere spre idelie&culturile curente.

Activ sa poate fi imp.in 2 etape:

a)1867-1873:cuprinde studiile kre formuleaza principiile teoretice&delanseaza kmpanii polemice.Fac parte studiile:"Despre scrierea lb.rom 1866","o cercetare critic asupra poeziei rom.de la 1867","asupra poeziei popul.1868","in contradictie de astazi in cult.rom","Directia 9,in poezia&proza rom".Studiul,o cercetare critic asupra poeziei rom,dezvol probl.val.operei lit.Titu M. isi imparte studiul in 2parti:conditiunea materiala a poezieie&cea ideala a poeziei.El incerk sa diferentieze poezia de stiinta,precizand k spre deosebire de stiinta al krui obiect de studio e adev.,poezia expr.frumosul;asadar poezia contine idei kre cu ajutorul cuv.kre expr.latura materiala;conditiunea ideala e data de ideile pe kre poetul le expr.de un sentiment/o pasiune'astfe; idea poetic apare k o emotie,traire,simtire.

Titu M. deosebeste el insusi dom.poeziei de c.al stiintei,af.k "Iubirea,ura,tristetea,mania",sunt obieccte poetice in timp ce invataura,preceptele morale,politik sunt obiecte ale stiintei,niciodata ale artelor.El considera o poezie reusita,dak indeplineste urmat.3conditii:produce o incordare,o exagerare a emotiei;conduce spre culminare,pasiunea;

b)1873-1907:cup.studii ce n.m.trateaza proble.generale,in opera particulare.Sunt dedikte scriitorilor V.Alex.,ILC, Mihai E.In studiul comediile d-lui Caragiale pblikte in 1885,Titu M. realiz.o polemic.respingand comediile,considerandu-le imorale.Tot el teoretizeaza asupra proble.moralitatii in arta,subliniindk piesele dramaturgului duc in scena kteva tipuri din viata de societatii contemporana scriitorului-nici burghezi,mahalagii,negustori,politicieni,in kre imitarea civiliz.occidentale a condos la krkturizarea ideilor&a lb.Remarkm vechea ide,a formelor fara font.ILC critik,tocmai astfel de forme goale,apa-rente de cultura "Spoieli de civilizatie".Titu M. af.k aceste comedii reprez un moment de seara al lt.nat.prin umorul&sarcas-mul cu kre dezvaluie moravurile unor ktegorii sociale.El distincte moravul demoralizator sustinand k o opera de arta isi atinge scopul,dak prduce "h.impersonala"(ktarsisul din epok lui Aristotel),fakndu-ne sa uitam interesele egoiste cotidiene transf in lumea fictiunii ideal.Lui Titu ii revine meritul de al fi=pe Eminescu "Om al timpului modern,poet,in toata puterea cuv.,af.necontrasiza nici in zilele noastre".