LUCIAN BLAGA

LUCIAN BLAGA

"Cultura minora, cultura majora'

In Trilogia culturii Blaga deosebeste cultura minora (populara, rurala) de cultura majora (urbana, istorica). Anumite particularitati calitative si structurale explica aceasta delimitare si, in plus, fiecare tip de cultura circumscrie un tip de spatiu (satul/orasul).

Ideile filosofului sunt conservatoare, moderat-traditionaliste, iar perspectiva lui - anistorica, mitizanta. El sustine ca satul se gaseste in centrul lumii si are " un destin cosmic', iar a trai la sat inseamna a trai in "zaristea cosmica', in timp ce orasul este privit ca un univers ostil, strain, lipsit de confortul sigurantei ("copilul se pierde aici parasit de orice siguranta').

Blaga isi exprima, ca si gandiristii, aversiunea fata de civilizatia citadina, moderna, atribuie, ca si acestia, etnicului rolul de factor determinant pentru sensibilitatea unei culturi, dar se singularizeaza printr-o viziune inedita, printr-un traditionalism metafizic.

"Spatiul mioritic'

Pentru Blaga a crea inseamna a fi. Creatia are un statut ontologic, creatorul depasindu-si, prin ea, orizontul empiric. Fiecare creator poate crea insa doar in interiorul unor categorii stilistice din inlantuirea carora rezulta matricea stilistica innascuta. Matricea stilistica influenteaza si dicteaza profilul oricarei culturi, conferindu-i totodata acesteia originalitate. Ea se constituie prin coexistenta, actiunea si organizarea mai multor factori ce tin de subconstient: orizontul spatial, orizontul temporal, atitudinea fata de destin, ,, nazuinta de formare a unor valori', felul in care se pun ,, accentele axiologice'.

Astfel, orizontul nostru sufletesc spatial apare ondulat (deal-vale), timpul se prezinta ca o succesiune de urcusuri si coborasuri, iar atitudinea noastra in fata destinului este echilibrata, "nici pesimista, nici optimista'.

"Revolta fondului nostru nelatin'

in acest articol din tinerete, publicat in "Gandirea' (numarul 10), Blaga se declara exponentul "revoltei fondului nostru nelatin'. Pentru el traditia inseamna insa mai putin valori autohtone cat o anume determinare cosmica si ereditara. Noi ii mostenim pe stramosii nostri latini, dar conservam si un bogat "fond slavo-trac'. Spiritualitatea romaneasca se caracterizeaza prin armonie, simetrie, ratiune, deci printr-o dominanta latina, dar si printr-o coordonata barbara, vitalista, irationala.

Autorul Trilogiei culturii, fara a nega importanta unui patrimoniu latin, apara totusi actiunea modelatoare, formativa a unui ferment irational, asupra sufletului romanesc, acestuia datorandu-i-se obscuritatea, nelinistea existentiala, vitalitatea exuberanta, primitivismul.

Textul contine asadar un elogiu al dualitatii funciare a fiintei noastre spirituale si culturale, inlaturand totodata exclusivismul latin.

Receptare critica

.Traditionalismul nu e convertirea samanatorismului, traditionalismul e un stil, o formula inventata de poeti moderni, iesiti adesea din scoala simbolismului. [] Traditionalismul este mai degraba un program decat o sensibilitate reala; sensibilitatea este una singura, poezia insasi nu este altfel decat moderna;s unii poeti, insa, cu buna stiinta se opun schimbarii cultivand o atitudine ostila fata de nou, redescoperind traditia. Daca modernismul e un mod de a simti, traditionalismul e aproape in intregime un stil. Aici trebuie cautata deosebirea fata de samanatorism'.

(Nicolae Manolescu, Metamorfozele poeziei) (E.C.)