Scrie un eseu in care sa evidentiezi particularitatile de realizare a personajului principal dintr-un roman de tip obiectiv studiat

Scrie un eseu in care sa evidentiezi particularitatile de realizare a personajului principal dintr-un roman de tip obiectiv studiat. in redactarea eseului, vei avea in vedere urmatoarele repere:

prezentarea caracteristicilor operei selectate, prin referire la:
perspectiva narativa, naratiune, planuri narative;

statutul social si psihologic al personajului principal in relatie cu tema operei;

relevarea trasaturilor personajului ales prin raportare la conflict (conflicte);

exemplificare, prin secvente narative sau prin citate comentate, a trei modalitati/ procedee de caracterizare a personajului respectiv;

prezentarea evolutiei raporturilor dintre personajul principal si alte personaje, prin referire la textul selectat.

. Personajul este eroul, cel care ia parte la actiunea unei opere literare. Personajul este categoria literara principala a unei opere epice, alaturi de actiune, narator, timp si spatiu.

Modalitatile de caracterizare a unui personaj sunt atat directe: caracterizarea facuta de autor, de catre alte personaje si autocaracterizarea, cat si indirecte: comportamentul, felul de a gandi si de a simti al personajului, vestimentatia, mediul in care el traieste si limbajul.

Romanul Morometii a aparut in doua volume, primul in 1955, al doilea, in 1967. Este un roman de inspiratie rurala, cu caracter monografic, prezentand imaginea satului din Campia Dunarii inaintea celui de-Al Doilea Razboi Mondial.

Perspectiva narativa este obiectiva. Naratiunea e la persoana a IlI-a. in carte apar doua planuri: unui urmareste destinul familiei Moromete; celalalt are in vedere comunitatea satului surprinsa in contextul unor evenimente istorice, marcante pentru realitatea acelor timpuri.

Romanul se inscrie in proza de observatie sociala, in linia lui Ion (1920), . opera lui Liviu Rebreanu, dar aduce o perspectiva inedita asupra temei prezentate.

Tema romanului o constituie impactul istoriei asupra omului.

Cel mai interesant personaj este Ilie Moromete, figura reprezentativa pentru momentul social-politic ilustrat de roman.

improprietarit prin reforma agrara de dupa Primul Razboi Mondial, Moromete nu mai are, ca Ion, personajul lui Rebreanu, obsesia castigarii pamantului. Singura problema e pentru el mentinerea integritatii lui, capacitatea de a nu-l instraina, egala cu pastrarea independentei sociale, de aceea Ilie Moromete are o structura sufleteasca deosebita de a lui Ion al Glanetasului.

Descris prin mijloace indirecte, Moromete e inteligent, ironic, sociabil, preferand discutiile cu prietenii. Uneori devine contemplativ si insingurat, dar ramane atent la spectacolul lumii.

Comportamentul sau autoritar mentine, pana la un punct unitatea familiei. Taierea salcamului marcheaza, insa, momentul in care incepe dezbinarea ei. Traind o bogata viata interioara, Moromete avea darul de a patrunde dincolo de semnificatia aparenta a lucrurilor.

Plecat sa vanda porumb la munte cu Tudor Balosu, Moromete isi verifica vecinul interesat doar de castig. Povestind la intoarcere despre calatorie, faptele devin interesante, extraordinare si starnesc admiratia celor prezenti.

Luat intr-o calatorie asemanatoare, mai tarziu, Niculae, fiul cel mic, ramane dezamagit. Nu se intampla nimic extraordinar. " Tatal - precizeaza naratorul - avea ciudatul dar de a vedea lucruri care lor le scapau, pe care ei nu le vedeau. ',

Moromete are capacitatea de a-si ascunde gandurile, de a se disimula ca un adevarat actor. Amintim scena discutiei cu Tudor Balosu despre vanzarea salcamului sau plata fonciirei, in care eroul mimeaza, pe rand, naivitatea, ironia sau furia.

in timpul liber, Ilie Moromete citeste ziarul, se intalneste cu prietenii sau asculta cu placere povestile citite de Niculae.

Desi isi iubeste copiii si le vrea binele, el isi cenzureaza orice sentimentalism fata de ei. Cand Niculae ia premiul intai, Moromete e emotionat si parca speriat, induiosat de drama copilului care tocmai avea o criza de friguri.

Destramarea familiei se petrece si din cauza ca Moromete traieste intr-o permanenta iluzie. Copiii sunt mai realisti si parasesc familia, scapand de sub tutela tatalui.

Dupa plecarea baietilor si mutarea Catrinei la fiica ei, echilibrul interior al eroului se prabuseste. Glasul ii devine ,, tulbure si insingurat' semn ca in el s-a schimbat ceva. Scena in care, la marginea lotului sau de pamant, Moromete judeca lumea care i-a distrus tihna e plina de dramatism.

Disparitia eroului, la sfarsitul volumului doi, sugereaza sfarsitul unei lumi.

in capitolul al XII-lea al volumului I, naratorul noteaza: " Moromete avea uneori obiceiul () de a se retrage pe undeva prin gradina sau prin spatele casei si de a vorbi singur '.

Fragmentul precizeaza, prin descriere, una dintre trasaturile personajului, si anume, capacitatea lui de interiorizare.

Alteori monologul interior, ca procedeu artistic e folosit de narator pentru a sugera complexitatea framantarilor personajului. ,,Cat a fost anul trecut dublul de grau?!' se informa. Apoi isi porunci: "Ei, ia inmulteste doua sute de duble cu cincizeci Scapi de daravela? Cinci mii ar fi rata la banca, plus dobanda, plus fonciirea pe doi ani. '.

O scena antologica a romanului il prezinta pe Moromete cu familia la seceris. Vazand cate un spic ramas in urma baietilor, Moromete chibzuia: "Ce e cu spicul? A da! Cine a secerat pe-aici? Nila! Ba, Nila! vezi, ma cand trece vreo barza pe-acilea, spune-i sa-ti ajute sa aduni spicele astea '

Limbajul eroului evidentiaza ironia, ca trasatura a superioritatii sale.

Existenta celorlalti membri ai familiei depinde de initiativele lui Ilie Moromete. Intriga romanului este determinata, de fapt, de relatiile dintre tata si fiii lui. Familia se dezmembreaza atunci cand aceste relatii se deterioreaza.

Copiii se vor indeparta de modelul de viata al tatalui. Mai intii, Achim pleaca cu oile la Bucuresti. il vor urma in toamna, dupa seceris, Paraschiv si Nila, care fug cu caii, dupa ce sparg lada de zestre a fetelor. Niculae, mezinul, are si el intentia de a pleca de acasa, deoarece voia sa mearga la scoala.

Fara a mai fi interesat de proprietatea pamantului, dornici sa aiba bani, copiii lui Moromete au o alta psihologie si actioneaza - asa cum s-a observat - in spiritul veacului.

Drama lui Moromete este drama modului de viata patriarhal. El insusi pricepe, in cele din urma, ca se naste o alta lume: "S-au luat [baietii] dupa lume, nu s-au luat dupa mine! Si daca e asa cum zic si nu e asa cum zic eu, ce mai ramane de facut⁹ N-au decat sa se scufunde! intai lumea si pe urma si ei cu ea!'.