Teza cu subiect unic la disciplina limba si literatura romana

Teza cu subiect unic la disciplina limba si literatura romana

Clasa a VII-a , semestrul al II-lea -

. Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu.

. Timpul efectiv de lucru este de 50 de minute.

PARTEA I

Citeste cu atentie textul de mai jos si raspunde la fiecare dintre cerinte:

Imparecheri ciudate de sloveo, cuvinte !
Ce farmec se desteapta cand va rosteste gura
De n-ati fi fost voi oare, atunci cu ce vesminte
S-ar fi-mbracat pe lume si dragostea si ura ?

Ce-ar fi facut un suflet cu tot ce-aduna-ntr-insul,
Si oare bratul volnic, si buza ce saruta,
Si ochii, luminosii, ce au cu dansii plansul,
Ar fi putut sa spuie ce tace-o gura muta ?
.............
Cuvinte, juvaere, ecouri departate
Al altor suferinte si bucurii - cuvinte,
Cu voi traiesc trecutul si clipa care bate,
Si viata care-ncepe dincolo de morminte.
    (Imn - de Dimitrie Anghel)

A. Intelegerea textului (20 p)

1. Numeste o figura de stil folosita in al doilea vers al textului dat. 4p

2. Scrie doua constructii / sintagme care contin antiteze din poezia de mai sus. 4p

3. Transcrie doua versuri din text care sugereaza cui ii dedica poetul acest elogiu . 4p

4. Scrie doua argumente prin care sa justifici ca versurile date fac parte din genul liric. 4p

5. Comenteaza in cel mult patru randuri versurile : "De n-ati fi fost voi oare, atunci cu ce vesminte/ S-ar fi-mbracat pe lume si dragostea si ura ? 4p

B. Limba romana(20 p)

6. Transcrie din text doua cuvinte care contin diftongi. 4p

7. Indica sinonimele cuvintelor: ciudate, slove, vesminte, clipa 4p

8. Indica valoarea morfologica a cuvintelor: Ce (vesminte), ce (saruta), dansii, muta . 4p

9. Transforma in enunt afirmativ versurile: "De n-ati fi fost voi oare, atunci cu ce vesminte/ S-ar fi-mbracat pe lume si dragostea si ura ?". 4p

10. Identifica si rescrie o propozitie principala si o propozitie subordonata, la alegere, din textul dat. 4p

PARTEA a II-a(10 p)

Scrie o compunere de maxim 10-15 randuri in care sa exprimi o singura idee desprinsa din textul de la

partea I.

PARTEA a III-a(40 p)

Argumenteaza, intr-o compunere de o pagina- doua, ca o poezie studiata de tine este un imn.

RASPUNSURI:

A. Intelegerea textului (20 p)

1. O figura de stil folosita in al doilea vers al textului dat: personificarea.

2. Doua constructii / sintagme care contin antiteze din poezie: dragostea si ura, sa spuie ce tace;

3. Doua versuri din text care sugereaza cui ii dedica poetul acest elogiu: "Cuvinte, juvaere, ecouri departate/
Al altor suferinte si bucurii - cuvinte

Versurile date fac parte din genul liric intrucat exprima un sentiment de admiratie fata de forta sugestiva a cuvantului si pentru ca valorifica mijloace de expresivitate artistica specifice: exclamatia retorica, epitete, enumeratii, metafore s.a.

5. Versurile : "De n-ati fi fost voi oare, atunci cu ce vesminte/ S-ar fi-mbracat pe lume si dragostea si ura ?" se constituie intr-o interogatie retorica prin care discursul liric capata un caracter reflexiv. Ideea poetica nuantata de versurile date este ca cele mai intense dintre sentimentele umane pot fi exprimate numai prin forta de sugestie a cuvintelor.

B. Limba romana(20 p)

6. Doua cuvinte care contin diftongi: voi , oare

7. Sinonimele cuvintelor: ciudate=stranii, slove =litere, vesminte=haine, clipa=momentul;
8. Ce= adjectiv pronominal relativ; ce= pronume relativ; dansii= pronume personal; muta=adjectiv calificativ;

9. De ati fi fost voi, atunci s-ar fi-mbracat cu vesminte pe lume si dragostea si ura.

o propozitie principala= Ce farmec se desteapta

si o propozitie subordonata= De n-ati fi fost voi oare.

PARTEA a II-a(10 p)

In textul de la partea I este valorificata ideea poetica a elogiului cuvintelor prin care se pot exprima deopotriva bucuria si tristetea, dragostea si ura, trecutul si prezentul, viata si moartea.

PARTEA a III-a(40 p) Imnul - ,,Desteapta-te, romane!

Ca specie lirica, imnul se defineste a fi ,,poezie sau cantec solemn", compus pentru preamarirea unei idei, a unui eveniment, a unui erou etc. Din punct de vedere istoric, evolutia imnului a fost controversata : initial el s-a constituit ca un cantec religios de slava a divinitatii (psalmii), apoi ca un cantec de preamarire izvorat din admiratie pentru o personalitate, natura, iubire, divinitate (oda). Cu timpul, s-a delimitat de celelalte doua specii lirice mentionate, capatand un caracter solemn si intruchipand un ideal comun al colectivitatii ce l-a creat, avand caracter de adresare, incepand, de obicei, cu o invocatie retorica si nuantandu-se alteori, prin asociere cu muzica, intr-o creatie artistica oficiala, echivalenta cu imnul national, adica simbolul unui popor pe plan international, deci dobandind implicit un caracter solemn. Initial, titlul dat textului de autorul sau, Andrei Muresanu, a fost "Un rasunet" si a fost destinat sa anime pe revolutionarii pasoptisti, fiind raspandit pe foi volante printre acestia.

Conform caracteristicilor speciei, textul debuteaza cu o adresare, prin vocativul "romane", poetul simbolizand pe toti cei care au suflet romanesc, fie ca se situeaza in interiorul sau in exteriorul granitelor noastre istorice . Crezul poetului este ca romanii de pretutindeni trebuie sa lupte impotriva celor care au afectat devenirea istorica a neamului nostru, insufland puternice idealuri patriotice. El invoca simboluri celebre din onomastica luptei pentru eliberarea si suveranitatea acestui popor: "Mihai, Stefan, Corvine". Originea nobila a romanilor este ilustrata cu aceeasi mandrie ca si a cronicarilor moldoveni in poezie: "pastram cu fala-un nume /Triumfator in lupte, un nume de Traian". Vitregiile istorice care au incercat mereu acest neam sunt motive importante pentru a mobiliza fortele prezentului: "iataganul barbarei Semilune", "despotismul cu-ntreaga lui orbire", nedreapta impartire a provinciilor istorice romanesti ( "si oarba nemurire la Milcov si Carpati") toate au menirea de a trezi "din somnul cel de moarte" pe toti romanii " din patru unghiuri" . Ceea ce ii anima este dorinta de eliberare nationala: "Dar noi patrunsi la suflet de santa libertate " si dragostea de tara : "Murim mai bine-n lupta, cu glorie deplina", renegarea tradatorilor si vanzatorilor de neam si tara (pentru cei din urma, versurile au tonalitatea unei imprecatii).

Solemnitatea acestui text este data de sentimentul patriotic ce a animat sufletul tuturor luptatorilor pentru obtinerea unor idealuri nationale, in slujba carora sunt animate cele mai alese virtuti si sentimente: "Cand patria sau mama, cu inima duioasa, /Va cere ca sa trecem prin sabie si foc !". Dedicarea tuturor in slujba unor valori spirituale nationale este totala: "Acum se-ncearca cruzii, in oarba lor trufie,/ Sa ne rapeasca limba, dar morti numai o dam."

Acest text liric a devenit marsul revolutionarilor romani din Transilvania, fiind numit "Marseilleza romanilor" de catre Nicolae Balcescu. De asemenea, referindu-se la tonalitatea sobra, solemna a versurilor puse pe muzica lui Anton Pann, G Calinescu afirma ca "versurile de deschidere pline de strigate.au ramas intiparite in memoria generatiilor".

Varianta 2

Teza cu subiect unic la limba si literatura romana

Clasa a VII-a , semestrul al II-lea - 2006/2007

. Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu.

. Timpul efectiv de lucru este de 50 de minute.

PARTEA I

Citeste cu atentie textul de mai jos si raspunde la fiecare dintre cerinte:

Jos, sub nucul urias,    2. Palosu-i atarna-n cui, 3. "Scoala, Gruio, drag copil,
Gruia adormise - Aninat de-o craca; Scoala, Gruio draga!
Doarme ca un copilas Murgul paste-n voia lui, Au nu vezi cum vin tiptil
Leganat de vise. De urat sa-i treaca. Turcii si te leaga?

4. Turcii vin si-aduc cu ei 5. Bate vantul catinel, 6. Bate vantul mai avan,
Funii de matase, Pletele-i mangaie - Pletele-i zburleste;
Funii rasucite-n trei Turcii se-ngrozesc de el, Turcii plang: "Aman! Aman!"
Si-mpletite-n sase" Strang de capataie. Gruia se trezeste.

7. - Mai, dar greu ce-am fost dormit, 8. Ia sa misc putin din mani, 9. Sar franghiile in trei

Zice si se mira. Poate m-oi desface - Si plesnesc in sase,
Ori paiangeni au venit Alelei, pui de pagani, Turcii fug ca vai de ei,
Si ma invelira? Nu veniti incoace? Fug cu moartea-n oase.

10. Salta Gruia si - hai-hui! - 11. Tropota copitele, 12. Surpa Gruia schelele,

Sus pe cal s-arunca, Pulberea si-o scurma - Coborand la vale -

Clocota pe urma lui Turcii-si pierd saritele, Turcii-si pierd giubelele

Sapte vai si-o lunca. Alungati din urma. Si papucii-n cale.

13. Dunarii fac turcii vad,
Trasnet este Gruia.
Sapte popi la Tarigrad
Canta: "Aleluia!"

(Gruia - Balada din popor de St. O. Iosif)

A. Intelegerea textului (20 p)

1. Identifica si transcrie o comparatie din textul dat. 4p
2. Scrie doua constructii / sintagme care contin imagini vizuale dinamice. 4p
3. Mentioneaza, referindu-te la textul dat, doua trasaturi de caracter ale turcilor. 4p
4. Precizeaza ce procedeu artistic poti surprinde in strofa a treia?    4p
5. Demonstreaza prin prezentarea a doua argumente ca in textul dat este valorificat genul epic in versuri.    

4p

B. Limba romana(20 p)

Identifica, in text, patru cuvinte derivate . 4p

7. Gaseste antonime pentru urmatoarele cuvinte:adormise,pierd,coborand,pagani. 4p

8. Precizeaza timpul urmatoarelor forme verbale: adormise,ma invelira,m-oi desface, au venit . 4 p

9. Transcrie, din text, un pronume personal si un pronume reflexiv. 4 p

10. Rescrie din textul dat o propozitie principala si una subordonata acesteia. 4 p

PARTEA a II-a(10 p)

Formuleaza o singura idee desprinsa din lectura textului de la partea I.

PARTEA a III-a(40 p)

Argumenteaza, intr-o compunere de cel mult 15 randuri, ca versurile de mai sus fac parte dintr-o balada

RASPUNSURI:

1. Intelegerea textului (20 p)

1. o comparatie: Doarme ca un copilas;
2. doua constructii / sintagme care contin imagini vizuale dinamice: "Tropota copitele","Sus pe cal

s-arunca";

3. doua trasaturi de caracter ale turcilor: lasitatea, lipsa de vitejie, frica etc.

4 . procedeu artistic din strofa a treia: repetitia: "Scoala, Gruio./ Scoala, Gruio draga."

5. Apartenenta textului dat la genul epic in versuri poate fi dovedita prin prezenta unor elemente specifice: personajele si actiunea, succesiunea pe momente a scenariului narativ;

B. Limba romana(20 p)

patru cuvinte derivate: copilas, rasucite, invelira, desface;

7. antonime: adormise= (se) trezise, pierd=castiga, coborand=urcand, pagani=crestini;

8. adormise = mai mult ca perfect, ma invelira = perfect simplu, m-oi desface= viitor simplu popular, au venit= perfect compus;

9. pronume personal = ei pronume reflexiv= si (o scurma);

10. o propozitie principala= Au nu vezi si una subordonata acesteia: cum vin tiptil /Turcii .

PARTEA a II-a(10 p)

In Balada din popor , poetul St. O. Iosif evidentiaza in contrast trasaturi de carcter ale lui Gruia, erou popular, si pe cele ale turcilor care sunt lipsiti de curaj si procedeaza cu lasitate pentru a-l face prizonierul lor.

PARTEA a III-a(40 p)

Balada este specie a genului epic, in versuri, specifica atat literaturii populare, cat si literaturii culte, in care

se evoca aspecte esentiale din trecutul unui popor. In specia epica numita balada se imbina elemente ale obisnuitului cu supranaturalul, eroii sunt pusi in antiteza, alterneaza modurile de expunere si se ilustreaza sentimentul comuniunii omului cu natura.

Apartenenta versurilor de mai sus la o balada se justifica in primul rand prin relevarea unuia dintre motivele literare fundamentale romanesti : eroismul deosebit al exponenentilor umani ce au trait pe acest pamant. Totodata, se evidentiaza un aspect esential din trecutul nostru evocand un episod al unei epoci de cotropire otomana cand eroi precum Gruia se revoltau impotriva unor nedreptati umane, dovedind curaj si spirit de sacrificiu. Partea epica a baladei surprinde incercarea turcilor de a-l lega pe Gruia, aparatorul romanilor, actiunea avand si un reper spatial, Dunarea, careia ii "fac turcii vad" cand "Surpa Gruia schelele/ Coborand la vale".

In orice balada, eroii sunt pusi in antiteza, fiind ilustrate si aici ipostazele contradictorii ale personajelor. Lasitatea turcilor (multi la numar) intra in contrast cu vitejia lui Gruia (singur). Este ilustrat deopotriva, ca in orice balada, sentimentul comuniunii omului cu natura: "Bate vantul catinel, / Pletele-i mangaie/./ Bate vantul mai avan,/ Pletele-i zburleste". Natura il trezeste pe Gruia ca acesta sa nu cada prizonier turcilor infricosati de vitejia acestuia.

Modurile de expunere alterneaza: naratiunea, descrierea, dialogul si monologul, rezultand o creatie epica in versuri de o forta artistica remarcabila. Procedeele artistice precum enumeratia, repetitia, interogatia retorica sunt prezente, figurile stilistice precum: epitetul, comparatia, metafora, inversiunea sunt, de asemenea , bine ilustrate in acest text epic in versuri.

Acestei balade ii lipseste insa caracterul anonim, fiind scrisa de poetul St. O. Iosif, ceea ce demonstreaza ca este o balada culta prin care poetul a intentionat sa resusciteze spiritul eroic al poporului roman.

Varianta 3

Teza cu subiect unic la limba si literatura romana

Clasa a VII-a , semestrul al II-lea - 2006/2007

. Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu.

. Timpul efectiv de lucru este de 50 de minute.

PARTEA I

Citeste cu atentie textul de mai jos si raspunde la fiecare dintre cerinte:

"Avea un cap ca de ied, cu par blond, nepieptanat si talpile murdare. Intinse picioarele si racoarea apei ii patrunse placut trupul. Cel mai mult i-ar fi placut sa puna mana pe vreo ochisoara cu guler de solzi albastrii.

N-avu noroc. Sezu neclintit, langa izvor, timp de un sfert de ora, dar nu-i pica nimic. Pestii, obositi pesemne, dormeau, tavaliti in namol ca purceii".

(Fanus Neagu)

A.     Intelegerea textului (20 p)

1. Scrie ce ocupatie are personajul din textul dat. 4 p
2. Transcrie doua figuri de stil din textul dat, precizand felul acestora. 4 p
3. Mentioneaza un argument prin care sa justifici prezenta descrierii in textul de mai sus.    4 p
4. Comenteaza in 2-4 randuri afirmatia: "Pestii, obositi pesemne, dormeau, tavaliti in namol ca purceii".

4 p

5. Identifica doua cuvinte/sintagme care exprima indici spatiali in textul epic dat. 4 p

B.     Limba romana(20 p)

6. Transcrie cate un cuvant din textul dat care sa contina un diftong si un hiat. 4 p
7. Mentioneaza cate litere si sunete contine cuvantul "purceii". 4 p
8. Identifica un cuvant derivat cu sufix si cu prefix (parasintetic) si un cuvant compus din textul dat . 4 p
9. Rescrie din textul dat un verb la modul conditional-optativ si unul la indicativ perfect simplu. 4 p
10. Analizeaza sintactic si morfologic    cuvintele subliniate din textul dat. 4 p

PARTEA a II-a(10 p)

Formuleaza o singura idee desprinsa din lectura textului de la partea I.

PARTEA a III-a(40 p)

Argumenteaza, intr-o compunere de cel mult 15 randuri, ca textul de mai sus apartine genului epic.

RASPUNSURI:

1. Intelegerea textului (20 p)

1. ocupatia personajului din textul dat: pescuitul;
2. doua figuri de stil: comparatia - cap ca de ied; epitet cromatic - solzi albastrii;
3. prezenta descrierii se justifica prin intentia de realizare a unui portret fizic, utilizarea alternativa a imaginilor vizuale    si a figurilor de stil specifice : epitete cromatice, comparatii;
4. nemiscarea, amorteala locului este exprimata printr-o compara tie plastica. Lipsa de noroc a pescarului are o justificare: pestii dorm si ei aidoma purceilor, si nu in apa cum ar fi firesc, ci " tavaliti in namol".
5. doua cuvinte/sintagme care exprima indici spatiali: langa izvor; in namol;

2. Limba romana(20 p)

6. cuvinte din textul dat care sa contina un diftong = ied si un hiat:= pur-ce-ii;
7. Sapte litere si sase sunete;
8. cuvant derivat cu sufix si cu prefix (parasintetic): neclintit un cuvant compus: pesemne;
9. un verb la modul conditional-optativ: ar fi placut; indicativ perfect simplu: sezu;
10. Cel mai mult = complement circumstantial de mod exprimat prin adverb de mod, grad superlativ

relativ; vreo = atribut adjectival exprimat prin adjectiv pronominal nehotarat, gen feminin, nr. singular, caz acuzativ.

PARTEA a II-a(10 p)

Personajului i-ar placea sa prinda macar un singur peste, oricat de neinsemnat ar fi acesta.

PARTEA a III-a(40 p)

Textul de mai sus apartine genului epic intrucat valorifica marci specifice acestuia: prezenta reperelor spatio-temporale, a actiunii si a personajelor.

Din punct de vedere spatial, cititorul poate intui imaginea unui decor acvatic ce are in prim-plan ca reper izvorul, langa care asteapta personajul portretizat de catre autorul Fanus Neagu. Totodata, acesta isi propune sa pescuiasca, deci imaginea vizuala se completeaza cu acest aspect. Imaginea vizuala este statica, dominata de incremenire caci nu e tulburata de nimic, pana si pestii "obositi pesemne, dormeau, tavaliti in namol ca purceii". Temporal, ar putea fi prefigurat ca anotimp al actiunii, vara, caci personajul este descult, iar cand "intinse picioarele", " racoarea apei ii patrunse placut trupul".

Actiunea este simpla, personajul are o ocupatie oarecare, neindeplinindu-si dorinta de a pescui: "sa puna mana pe vreo ochisoara cu guler de solzi albastrii".

Personajul pare un copil care incearca sa isi omoare timpul cu diverse activitati; el este succint portretizat de autor, doar din punct de vedere fizionomic: "Avea un cap ca de ied, cu par blond, nepieptanat si talpile murdare". Pare a avea o viata dusa in deplina libertate si in comuniune cu natura, neingrijit de nimeni, lipsit de preocupari estetice in privinta propriei persoane. El nu are noroc, iar naratorul noteaza un gand al personajului : "Pestii, obositi pesemne, dormeau, tavaliti in namol ca purceii".

Modul de expunere este naratiunea, iar registrul de comunicare este obiectiv,bazat pe omniscienta si omniprezenta din partea autorului, fiind intercalata si o constructie incidenta, cu nuanta subiectiva, ca un gand exprimat sumar de catre protagonist: "Pestii, obositi pesemne, dormeau, tavaliti in namol ca purceii".

Toate aceste aspecte pot sustine apartenenta textului la genul epic.

Varianta 4

Teza cu subiect unic la limba si literatura romana

Clasa a VII-a , semestrul al II-lea - 2006/2007

. Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu.

. Timpul efectiv de lucru este de 50 de minute.

PARTEA I

Citeste cu atentie textul de mai jos si raspunde la fiecare dintre cerinte:

"De-acum tu. cat va cuprinde
Mantaua, deasupra-mi o-ntinde
Si-apoi cu picioarele-mi sapa
Mormantul pe margini de apa,
Si-n urma cu dintii ma prinde
Si-arunca-ma-n groapa.

Jeleasca-ma apele Cernii!
Sa-mi bubuie crivatul iernii,
Ca-n taberi al cailor tropot;
Iar vesnicul apelor sopot
Sa-mi para ca-n ceasul vecernii
O ruga de clopot.[.]

El zice, si mana si-o strange
Pe pieptul cel umed de sange -
Iar calul sta singur de paza
Lui Gelu, si trist el asaza
La pieptul stapanului capul
Si astfel vegheaza. "
( George Cosbuc - Moartea lui Gelu )

A. Intelegerea textului (20 p)

1. Precizeaza masura ultimului vers din poezie. 4 p
2. Transcrie un vers care sa sugereze ce experienta traieste eroul din textul dat. 4 p
3. Numeste figura de stil din versul: "Jeleasca-ma apele Cernii!" 4 p
4. Mentioneaza carui gen apartine textul dat. 4 p
5. Explica, pe scurt, sentimentul trait de eroul din textul dat. 4 p

B.Limba romana (20 p)

6. Transcrie din text patru cuvinte monosilabice. 4 p
7. Scrie cate un sinonim pentru cuvintele din text: margini, prinde, sopot, singur. 4 p
8. Mentioneaza doi termeni din familia lexicala a substantivului stapan. 4 p
9. Scrie un enunt in care substantivul crivat sa aiba functia sintactica de nume predicativ. 4 p
10. Precizeaza valoarea morfologica a cuvintelor subliniate din textul dat. 4 p

PARTEA a II-a (10 p)

Formuleaza doua idei desprinse din lectura textului de la partea I.

PARTEA a III-a (40 p)

Scrie un rezumat in care sa surprinzi sintetic secventele epice dintr-o nuvela studiata.

RASPUNSURI:

I. A. Intelegerea textului (20 p)

masura ultimului vers: 6 silabe;

experienta traita de erou este cea a mortii;

figura de stil: personificarea

genul epic versuri;

sentimentul trait de eroul din textul dat este de jale , traindu-si alaturi de animalul sau credincios, calul, ultimele clipe ale vietii.

B.Limba romana (20 p)

6. patru cuvinte monosilabice: el, la, si, iar;

sinonime pentru cuvintele din text: margini = limite, prinde= apuca, sopot= vuiet, singur=solitar;

doi termeni din familia lexicala a substantivului stapan: stapanitor, stapanire;

9. Acesta era un crivat ca niciunul de pana atunci

10. deasupra = adverb; mi= pronume personal; vesnicul=adjectiv; cel =articol nehotarat;

PARTEA a II-a (10 p)

Gelu isi doreste o inmormantare in sanul naturii. Natura isi va plange eroul, acesta aflandu-se in comuniune cu acesta.

PARTEA A III-a

Nuvela este opera epica in proza, cu un singur fir epic, cu un conflict concentrat, cu o intriga riguros construita, cu putine personaje si punand accentul pe erou in defavoarae actiunii, dovedind o mare doza de verosimilitate..

In primul numar al ,,Daciei Literare" a aparut si cea dintai nuvela istorica: Alexandru Lapusneanul de Costache Negruzzi.

Nuvela prezinta un episod din istoria Moldovei, in fragmente simetrice cei 5 ani ai celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanul. In centrul nuvelei, scriitorul il aseaza pe Domnul Moldovei, toate celelalte personaje, ca si actiunile prezentate fiind orientate spre reliefarea caracterului acestuia.

Fiind tradat de boieri, in prima sa domnie, Lapusneanul se intoarce in tara cu ajutor turcesc. Solia celor patru boieri: Veverita, Motoc, Spancioc si Stroici, incearca sa-l convinga sa renunte la scaunul domnesc, ,,narodul nu te vrea, nici nu te iubeste si Maria Ta sa te intorci inapoi" Dar hotarat si neinduplecat el zice:,,Daca voi nu ma vreti, eu va vreu, daca voi nu ma iubiti, eu va iubesc pre voi si voi merge cu voia sau fara voia dumneavoastra", ,,Sa ma intorc? Mai degraba-si intoarce Dunarea cursul indarat".

Cand ocupa tronul este tiranic si despotic cu boierii, pe care-i pedepseste cu asprime. Cuvintele de avertisment: ,,Ai sa dai sama, Doamna" sunt spuse de sotia unui boier ucis doamnei Ruxandra, de aceea ea intervine In fata crudului domn crezand ca-l va indupleca sa renunte la crime, care ii promite si ei un leac de frica, dar totul este in zadar. Boierii sunt atrasi intr-o capcana, fiinca Lapusneanul cere impacarea si in biserica tine o cuvantare. La ospatul de la Curtea domneasca, 47 de boieri sunt ucisi din porunca lui Lapusneanul. In acest timp, poporul adunat in fata palatului cere pe Motoc: "Capul lui Motoc vrem", si acesta moare ucis de multime.

Dupa cativa ani, Lapusneanul, bolnav, roaga sa fie calugarit, dar cand isi revine din lesin si vazandu-se imbracat in rasa de calugar, este cuprins de furie si striga ,,De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu". Ingrozita de atitudinea lui Lapusneanul, doamna Ruxandra, la indemnul boierilor Spancioc si Stroici, il otraveste.

Varianta 5

Teza cu subiect unic la limba si literatura romana

Clasa a VII-a , semestrul al II-lea - 2006/2007

. Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu.

. Timpul efectiv de lucru este de 50 de minute.

PARTEA I

Citeste cu atentie textul de mai jos si raspunde la fiecare dintre cerinte:

"Fata Kivului e cum arar se mai afla sub soare. Chipul ei parc-ar fi zugravit:alb si cu doua rasuri pe obraji. Ochi negri ca mura, frumosi de pica, dar cand ii incrunta - te sperie ca-ntunericul. Parul lins, cu unde albastrui. Se poarta cu tample. Asa a apucat de la ma-sa, si ma-sa de la ma-sa, obicei adus de pe obarsia Ialomitei, unde nu se stia de creturi si coltisori.

Sultanichii ii este draga curatenia ca lumina ochilor, ca chiar de n-ar avea sprancenele trase ca din condei si buze rumene ca bobocul de trandafir, tot n-ar da cu foita si cu muc de lumanare.

Cand merge, salta putin si se mladie. Trup de n-ar fi, s-ar frange.

In hora, fura toate privirile, si ea s-aprinde de-ai crede ca se topeste.

Si ce valnic,si ce naframa, si ce camasa de borangic, ca spicul si subtire ca panza paianjenului![.]

Sultanica e leita poleita raposatului. Cand se aprinde, nu te poti apropia cale de-o posta. Cand vrea ceva, vrea, nu se-ncurca. De manie, nu mai vede inaintea ochilor.[.]

De harnica, harnica, n-are cum mai poate fi. Unde pune mana, Dumnezeu cu mila."

(B. St. Delavrancea, Sultanica)

A. Intelegerea textului (20 p)

1. Desparte in silabe cuvintele: zugravit, albastrui, paianjenului, inaintea. 4 p

2. Scrie doua enunturi cu sensuri diferite ale verbului subliniat in text. 4 p

Rescrie doua cuvinte derivate din textul dat. 4 p

4. Mentioneaza doua argumente prin care sa justifici prezenta descrierii in textul de mai sus. 4 p

5. Precizeaza ce ii este draga "ca lumina ochilor" Sultanicai? 4 p

B. Limba romana (20 p

Mentioneaza cate litere si sunete contine cuvantul "borangic". 4 p

7. Transcrie din text patru cuvinte bisilabice. 4 p

8. Scrie cate un sinonim pentru cuvintele din text: fata, sperie, condei, (se) mladie.4 p

9. Rescrie adjectivul pronominal din propozitia: "In hora, fura toate privirile." si precizeaza-i felul. 4 p

10. Alcatuieste un enunt in care substantivul camasa sa aiba functia sintactica de nume predicativ. 4 p

PARTEA a II-a (10 p)

Demonstreaza , prin precizarea a doua argumente, ca textul de la partea I este un portret.

PARTEA a III-a (40 p)

Scrie o compunere in care sa motivezi faptul ca o opera literara dintre cele studiate de tine in acest semestru

este un imn. . In redactarea compunerii, vei avea in vedere:

precizarea a doua caracteristici ale imnului, ca specie literara;

exemplificarea acestor caracteristici , pe baza operei alese;

sublinierea rolului mijloacelor artistice in exprimarea ideilor poetice;

exprimarea unei opinii despre semnificatiile/ despre mesajul textului.

RASPUNSURI:

I. A. Intelegerea textului (20 p)

1. zu-gra-vit, al-bas-trui, pa-ian-je-nu-lui, i-na-in-tea;

2. Ea se poarta urat cu parintii.

Ea se poarta cu haine noi tot timpul.

3. curatenia, poleita;
4. descrierea in textul de mai sus este prezenta prin alternarea imaginilor vizuale care au ca scop prezentarea unui portret fizic, dar si prin multitudinea de substantive si adjective care contribuie la definitivarea imaginii Sultanicai.
5. curatenia    ii este draga ca lumina ochilor Sultanicai.

B. Limba romana (20 p)

6. 8 litere si 7 sunete;
7. patru cuvinte bisilabice: Fa-ta; ho-ra, fu-ra ,toa-te ;
8. sinonime: fata= fiica, sperie= inspaimanta, condei= stilet, (se) mladie= (se) onduleaza;
9. adjectivul pronominal din propozitial: toate;
10. Aceasta este o camasa noua.

PARTEA a II-a (10 p)

Textul de la partea I este un portret intrucat alterneaza imagini vizuale ce o infatiseaza pe fata Kivului, un

portret ce surprinde deopotriva trasaturi fizice, dar si caracteristici comportamentale sau atitudini ale acesteia.

PARTEA a III-a (40 p)

Imnul - ,,Desteapta-te, romane!"

Ca specie lirica, imnul se defineste a fi ,,poezie sau cantec solemn", compus pentru preamarirea unei idei, a unui eveniment, a unui erou etc. Din punct de vedere istoric, evolutia imnului a fost controversata : initial el s-a constituit ca un cantec religios de slava a divinitatii (psalmii), apoi ca un cantec de preamarire izvorat din admiratie pentru o personalitate, natura, iubire, divinitate (oda). Cu timpul, s-a delimitat de celelalte doua specii lirice mentionate, capatand un caracter solemn si intruchipand un ideal comun al colectivitatii ce l-a creat, avand caracter de adresare, incepand, de obicei, cu o invocatie retorica si nuantandu-se alteori, prin asociere cu muzica, intr-o creatie artistica oficiala, echivalenta cu imnul national, adica simbolul unui popor pe plan international, deci dobandind implicit un caracter solemn.

"Desteapta-te, romane !" este imnul nostru national, adoptat oficial in aceasta calitate, dupa Revolutia din 1989. Initial, titlul dat textului de autorul sau, Andrei Muresanu, a fost "Un rasunet" si a fost destinat sa anime pe revolutionarii pasoptisti, fiind raspandit pe foi volante printre acestia.

Conform caracteristicilor speciei, textul debuteaza cu o adresare, prin vocativul "romane", poetul simbolizand pe toti cei care au suflet romanesc, fie ca se situeaza in interiorul sau in exteriorul granitelor noastre istorice . Crezul poetului este ca romanii de pretutindeni trebuie sa lupte impotriva celor care au afectat devenirea istorica a neamului nostru, insufland puternice idealuri patriotice. El invoca simboluri celebre din onomastica luptei pentru eliberarea si suveranitatea acestui popor: "Mihai, Stefan, Corvine". Originea nobila a romanilor este ilustrata cu aceeasi mandrie ca si a cronicarilor moldoveni in poezie: "pastram cu fala-un nume /Triumfator in lupte, un nume de Traian". Vitregiile istorice care au incercat mereu acest neam sunt motive importante pentru a mobiliza fortele prezentului: "iataganul barbarei Semilune", "despotismul cu-ntreaga lui orbire", nedreapta impartire a provinciilor istorice romanesti ( "si oarba nemurire la Milcov si Carpati") toate au menirea de a trezi "din somnul cel de moarte" pe toti romanii " din patru unghiuri" . Ceea ce ii anima este dorinta de eliberare nationala: "Dar noi patrunsi la suflet de santa libertate " si dragostea de tara : "Murim mai bine-n lupta, cu glorie deplina", renegarea tradatorilor si vanzatorilor de neam si tara (pentru cei din urma, versurile au tonalitatea unei imprecatii).

Solemnitatea acestui text este data de sentimentul patriotic ce a animat sufletul tuturor luptatorilor pentru obtinerea unor idealuri nationale, in slujba carora sunt animate cele mai alese virtuti si sentimente: "Cand patria sau mama, cu inima duioasa, /Va cere ca sa trecem prin sabie si foc !". Dedicarea tuturor in slujba unor valori spirituale nationale este totala: "Acum se-ncearca cruzii, in oarba lor trufie,/ Sa ne rapeasca limba, dar morti numai o dam."

Acest text liric a devenit marsul revolutionarilor romani din Transilvania, fiind numit "Marseilleza romanilor" de catre Nicolae Balcescu. De asemenea, referindu-se la tonalitatea sobra, solemna a versurilor puse pe muzica lui Anton Pann, G Calinescu afirma ca "versurile de deschidere pline de strigate.au ramas intiparite in memoria generatiilor".