VASILE ALECSANDRI - INFORMATII BIO - BIBLIOGRAFICE

Fiul medelnicerului Vasile Alecsandri si al Elenei (nascuta Cozoni), viitorul poet, prozator si dramaturg supranumit "bardul de la Mircesti", s-a nascut la Bacau la 14 iunie 1918. A urmat primele studii in casa parinteasca, dupa obiceiul timpului, cu calugarul maramuresean Gherman Vida, apoi, la Iasi, in pensionul francez a lui Quenim. Incearca sa urmeze la Paris medicina, dreptul si ingineria dar sfarseste prin a se dedica literaturii. Revenit in Moldova dupa o calatorie prin Italia, este un timp codirector la Teatrul National ( cu C. Negruzzi si M. Kogalniceanu), colaboreaza la "Dacia literara", "Propasirea" si conduce "Romania literara". Ia parte la miscarea revolutionara din Moldova din 1848 redactand documentul programatic "Protestatie in numele Moldovei, a omeniei si a lui Dumnezeu", petrece un an de exil la Paris si se intoarce la Iasi pentru a lua parte la luptele pentru Unirea Principatelor. Este unul din devotatii lui Cuza si face parte din guvernul sau ca ministru si ambasador la Paris intre 1885-1890.

Debuteaza cu nuvela "Buchetiera de la Florenta" in "Dacia literara" (1840) iar ca dramaturg cu "Farmazonul din Harlau". Ca poet apare prima oara in "Calendarul pentru poporul romanesc" (1843). Scrie poezie lirica ("Margaritarele" ), poezie ocazionala :"Hora Unirii", "Ostasii nostri", culegeri si prelucrari folclorice "Poezii poporale. Balade (Cantece batranesti) adunate si indreptate de domnul Bazil Alecsandri", "Doine si lacramioare", canticele comice ("Iorgu de la Sadagura", "Piatra din casa") si monoloage, comedii : "Chirita in provincie", Chirita la Iasi sau doua fete si-o neneaca", Chirita in voiaj", Chirita in balon", drama " Despot Voda", Fantana Blanduziei", "Ovidiu", "Legende", "Pasteluri", memorii, proza memorialistica si de fictiune prin opera sa domina etapa patruzecioptista a literaturii romanesti.

Moare la 22 august 1890, in conacul sau de la Mircesti.