ZODIA CANCERULUI (SAU VREMEA DUCAI VODA) de Mihail Sadoveanu - comentariu

ZODIA CANCERULUI (SAU VREMEA DUCAI VODA)

de Mihail Sadoveanu

Mihail Sadoveanu a fost unul dintre cei mai mari prozatori ai literaturii romane, romanele, nuvelele si povestirile sale dominand perioada interbelica si reusind sa reziste chiar si dupa instalarea regimului comunist.

Singurul compromis pe care acest mare autor l-a facut cu puterea a fost romanul "Mitrea Cocor", in care este descrisa actiunea de colectivizare a satelor.

Intr-o perioada dominata de modernism si de romane cu subiect citadin, Sadoveanu reuseste sa mentina vie imaginea satului romanesc in ceea ce are el traditional si specific.

Ceea ce caracterizeaza prozele lui Sadoveanu, indiferent de tematica abordata, este un extraordinar har al povestirii si un farmec al limbajului, pastrand armoniile limbajului moldovenesc.

In afara povestirii in care principalul subiect este povestea insasi, in afara romanelor despre ucigas de plictisitoarele targuri moldovenesti ("Orasul unde nu s-a intamplat nimic"), Sadoveanu a abordat cu succes proza cu subiect istoric.

Daca Costache Negruzzi a fost initiatorul prozei istorice romanesti, Sadoveanu a ridicat-o la inalte cote, lui datorandu-i-se cele mai importante romane pe aceasta tema.

Pentru a putea reconstitui epoci istorice indepartate, autorul se documenteaza indelung, citind cronicile vremii si fiind cel mai mare creator de "culoare locala".

Aceasta este constituita din nume reale de localitati, de personaje istorice de prim-plan sau de plan secundar, de evenimente care s-au petrecut intr-adevar, cu datele lor corecte, mergand pana la detalii privind structura localitatilor, arhitectura caselor, forma si culoarea hainelor, alimentele epociii.

Perioadele istorice abordate de Sadoveanu coboara pana in indepartatul secol al XV^-lea, in vremea domniei lui Stefan cel Mare, marele idol sadovenian ("Fratii Jderi"), dar trateaza si epoci mai apropiate, in care istoria zbuciumata vede urcandu-se pe tronul Moldovei domnitori succesivi care raman doar pentru cateva luni, unii revenind de mai multe ori ("Neamul Soimarestilor").

Dar nu numai figurile luminoase ale istoriei isi gasesc loc in romanele sale, ci si domnitori blestemati care au lasat o amintire tragica in memoria poporului. Este cazul romanului "Zodia Cancerului" (sau "Vremea Ducai Voda").

Grigorie Duca a domnit intr-o Moldova tulbure, in care linistea si prosperitatea din vremea lui Stefan cel Mare ramasesera doar amintiri.

In afara prezentarii riguroase a unei epoci, cu aspectele ei sociale si istorice, romanul are si alte doua teme importante.

Pentru a face mai usor ingurgitabila o proza cu numeroase detalii de epoca care ar putea sa nu mai intereseze cititorul,Sadoveau are grija ca in fiecare dintre romanele de acest tip sa integreze o poveste de dragoste.

Cuplul Alecu Russet si domnita Ruxandra reprezinta o transpunere romaneasca a iubirii imposibile shakespeariene dintre Romeo si Julieta.

A doua tema care face interesul romanului este motivul "strainului".

Intrat in literatura lumii odata cu romanul "Scrisorile persane" al lui Montesquieu in care societatea pariziana a secolului al XVIII^-lea era privita prin ochii uimiti ai unui print arab, motivul strainului devine o tehnica literara prin care caracteristicile unei societati sunt puse in evidenta cu mai multa pregnanta daca sunt privite cu un ochi din afara.

Personajul care are aceasta misiune in "Zodia cancerului" este abatele de Morenne, plecat cu scrisori secrete de la regele Frantei catre Poarta Otomana. In drumul sau dinspre Vest spre Est, el trebuie sa treaca prin Moldova si pentru a fi ferit de atacurile razlete ale tatarilor sau ale localnicilor saraci, Grigorie Duca Voda, domnitorul din acel timp, ii ofera un grup de tineri boieri ca paza.

Firul narativ principal este constituit de calatoria abatelui de Morenne, care trece si pe la cetatea domneasca de la Iasi pentru a-l saluta pe domnitor.

Din garda sa de corp face parte si Alecu Russet, fiul fostului domnitor mazilit (mazilit inseamna exilat) pe care actualul il tolereaza in tara cu conditia sa nu se apropie de cetatea de scaun.

Diferentele enorme dintre Orasul - Lumina si modul in care era administrata Franta si tara de la capatul pamantului pe care este obligat sa o strabata nu sfarsesc sa il uimeasca pe calugar.

Primul lucru pe care il remarca este absenta drumurilor. Cate o cararuie ratacita se pierde in mijlocul campiei, iar explicatia pe care o primeste este ca localnicii nu aveau nici un interes sa-i conduca pe invadatori catre satele si orasele lor.

Aceasta este o realitate istorica, deoarece zbuciumatul secol al XVII^-lea nu cunoaste numai succesiunile numeroase ale domnitorilor, ci si foarte dese incursiuni ale tatarilor si polonezilor, precum si o haiducie infloritoare.

Alte lucruri care il mira pe francez sunt ca localitatea Targu-Frumos este de o uratenie inspaimantatoare, iar in localitatea Podu-Inalt nu exista nici un pod.

Surprins de o ploaie torentiala care umfla apele, abatele si insotitorii sai sunt obligati sa poposeasca in casa caminarului care-i insotea.

Jupaneasa acestuia ii intampina cu sarmale si mamaliguta, dar si cu vin de Cotnari, ceea ce-l obliga pe musafir sa admita ca exista si lucruri minunate prin partea locului.

In satul in care se opresc, imaginea este terifianta, deoarece taranii locuiesc in bordeie subpamantene, de unde ies ca niste fantome cu parul si barbile crescute peste masura.

Odata ajunsi la Iasi, imaginea de dezordine si murdarie se accentueaza, deoarece Capitala este alandala: casele nu sunt amplasate de-a lungul unei strazi, ci la intamplare, iar prin maldarele enorme de gunoaie, cainii si porcii salbaticiti se bateau pentru resturile de mancare.

Singurul loc civilizat este curtea domneasca, unde exista lux si protocol regal, iar boierii sunt organizati pe ranguri: logofeti, vel-logofeti, ispravnici, spatari, paharnici etc.

La Iasi abatele afla ca Moldova nu este o tara uitata de lume, ci o placa turnanta a drumurilor comerciale care leaga Nordul de Sud si Rasaritul de Apus.

Orasul este plin de carute venite cu marfuri din Orient sau ce pornesc intr-acolo.

Nivelul erotic al romanului consta in faptul ca Alecu Russet o intalneste pe domnita Ruxandra la o slujba la Mitropolie si cei doi se indragostesc unul de celalalt. Iubirea lor este imposibila din cauza urii dintre familia Russet si cea a domnitorului, tatal Ruxandrei.

In ciuda interdictiilor, tinerii tin legatura prin scrisori pe care le duce dadaca tiganca a domnitei si reusesc chiar sa se intalneasca la casa domneasca de la tara.

Cum tanara nu putea dispune de propriul ei destin, casatoria ei este o chestiune de politica si de aliante. De aceea, domnitrul hotaraste sa o dea dupa un tanar polonez de os domnesc, iar in ziua nuntii Alecu risca sa se apropie de palat si sa o rapeasca pe mireasa. El este prins de garzile domnesti, adus in curtea palatului si ucis cu buzduganul de insusi Duca Voda sub ochii ingroziti ai fetei.

Romanul se termina cu imaginea Ruxandrei prabusita, plangand printre dantelele rochiei de mireasa si silita sa-si urmeze destinul.

Unul dintre cele mai importante aspecte, cel istoric propriu-zis, aduce in fata cititorului o epoca revoluta (revoluta inseamna disparuta, trecuta), colorata de detaliile reale ale Moldovei si ale domniei, in care se evidentiaza si relatiile internationale (complotul din Polonia), deoarece sortii scaunului Moldovei se jucau in acea vreme fie in Polonia, fie in marile imperii Rus sau Otoman.

La aceasta dimensiune istorica se adauga una legendara, caracterul epopeic al romanelor istorice sadoveniene derivand din faptul ca Divinitatea intervine in viata muritorilor.

Grigorie Duca Voda a fost un domnitor urat de popor, domnia sa aflandu-se sub "zodia cancerului", iar Moldova regresand, asa cum racul merge inapoi.

Ca orice domnitor moldovean, si el construieste cateva biserici si manastiri, dar pacatele sale sunt prea mari: ridica birurile la niveluri insuportabile, nu se ocupa de soarta tarii si comploteaza cu turcii pentru a se mentine la putere.

De aceea, poporul percepe orice cataclism natural ca pe un semn al maniei divine.

Sadoveanu dedica un capitol special acestor semne care au cutremurat timpul respectiv: lumea este distrusa de molime si razboaie, se declanseaza o ninsoare ingrozitoare in plina vara, se produce o eclipsa, pe cer trece o cometa, iar icoana Maicii Domnului izvoraste lacrimi.

Sfarsitul lui Grigorie Duca Voda este semnalat si de aparitia unei pasari fermecate, cu ochii de foc, iar domnitorul este silit sa fuga si i se pierde urma in lume.

Legenda spune ca sarac si flamand, trage la casa unei batrane careia ii cere o cana de lapte. Aceasta ii raspunde ca nu mai are lapte pentru ca nu mai are vaci deoarece i le-a luat "blestematul de Duca Voda".

Prin complexitatea tematica si prin arta narativa de un inalt nivel estetic, romanul "Zodia Cancerului" (sau "Vremea Ducai Voda") este unul dintre cele mai importante romane istorice romanesti. In egala masura reconstituire detaliata a unei epoci, dar si fictiune fermecatoare, el demonstreaza talentul de evocator al lui Mihail Sadoveanu.