Logica si argumentatie

Logica si argumentatie

Introducere

Logica este un instrument prin care analizam gandirea, formele acesteia, limbajul prin care este exprimata gandirea, adica propozitii, rationamente, teorii incat sa putem constata in mod just daca acestea sunt adevarate sau false, valide sau nevalide.

De asemenea, constatam ca legea este o stiinta intrucat opereaza cu principii, reguli si concepte, iar teoriile elaborate pot fi demonstrate.

Logica, desi studiaza gandirea, nu se confunda cu alte discipline care au acelasi obiect de studiu, respectiv, psihologia si teoria cunoasterii.

De ce?

Intrucat:

1. Psihologia - are ca domeniu de studiu activitatea psihica si formele de manifestare ale acesteia printre care si gandirea. In cazul psihologiei, gandirea este studiata in raport de individual uman si de contextual in care se afla. In acest sens vorbim de gandirea copilului, gandirea tanarului, gandirea omului matur, etc.

Jean Piaget constata ca in evolutia omului, de la stadiul de copil la adult cunoaste 3 stadii (faze) respectiv:

inteligenta senzorio-motorie (0-2-3 ani)

inteligenta de tip imaginativ-afectiv (2-3-7-8 ani)

inteligenta de tip logico-matematic (dupa 9 ani, in jurul varstei de 15 ani, cand invatam sa operam (lucram) cu abstractii,

Psihologia studiaza gandirea in raport de varsta, in raport de profesie, in raport de mediul cultural, etc.

Nota

Logica nu are in vedere gandirea legata de individ si nici nu vizeaza continutul gandirii.

2. Teoria cunoasterii - cunoasterea este actul prin care dobandim informatii despre lumea exterioara noua. Aceste informatii pot fi obtinute nemijlocit prin intermediul organelor de simt, adica imaginarea lumii exterioare se constituie prin senzatii, perceptii si reprezentari.

Tot despre lumea exterioara dobandim informatii si nemijlocit prin intermediul teoriilor, respectiv printr-un ansamblu de propozitii, rationamente, argumente adevarate. Spunem ca actul cunoasterii se realizeaza empiric, respectiv prin intermediul unei experiente si rational prin intermediul teoriilor, a demonstratiilor.

In cazul teoriei cunoasterii s-au conturat 2 linii respectiv, cunoasterea teoretica si rationala. Intre aceste 2 linii exista o anumita problema deschisa privind bazele cunoasterii, respectiv, daca aceste baze vizeaza senzatiile, perceptiile, reprezentarile, respectiv un contact nemijlocit, dimpotriva baza poate sa fie constructie abstracta legata de notiuni si operatiile cu acestia.

Nota

Logica nu are in vedere cunoasterea de tip empiric si mijloacele acesteia, respectiv senzatiile, perceptiile si reprezentarile. In acelasi timp chiar daca opereaza cu conceptual de adevar, nu vizeaza corespondenta dintre o propozitie si continutul acesteia.

Logica este o stiinta pura asemenea matematicii si ca atare nu este legata de existenta omului si a acestei lumi. Logica studiaza formele pure ale gandirii.

LEGILE LOGICII

Logica este stiinta si nu doar practica a gandirii intrucat opereaza cu legi, reguli de inferenta, etc.

Prin lege intelegem o formula valida intr-un domeniu nevid de indivizi

Legile logice sunt adevarate in toate lumile posibile.

Glosar     inferenta = legatura logica realizata prin derivare

Ex. de inferenta: implicatia (legatura) p → q (daca p, atunci q)

p si q sunt simboluri de propozitie

p = ploua mult la munte

q = raurile ies din matca

Daca ploua mult la munte atunci raurile ies din matca

a→b

b→c

a→c

formula valida = expresia unei legi logice, iar legile logicii sunt adevarate intr-un domeniu de indivizi.

Domeniu nevid = populat (domeniu populat)

Prin indivizi in logica intelegem obiecte, precum notiunile, judecatile, formulele, constante logice, etc.

Ex: Domeniul triunghiurilor triunghiuri

Ex: Domeniul omului - are un singur individ omul (A)

Ex: Domeniul mamiferelor: om, animale, mai multe mamifere

Ex: Domeniul zmeilor este vid, nu exista

Ex: Domeniul dinozaurilor este nevid

Existenta = intelegem tot ce ne este dat spre cunoastere in simturi si gandire

b) cand mai multe lucruri identice sunt numiti cu acelasi cuvant

Ex. geaman ( si copilul A si copilul B)

Ex. Eminovici, Eminescu

2. identitatea in specie este identitatea interspecifica care defineste o multime de indivizi din aceeasi specie.

Ex. specia mamifere (om, bou, maimuta, etc)

specia functionari publici (politist, prefect, secretar, directorii la diverse directii, etc)

specia poeti (clasici, populari, renascentisti)

3. Identitatea in general

- genul nevertebrate (reptile, pasari)

- gen militar (

- gen literatura (liric, epic, dramaturgic)

- genul arta (pictura, literatura, sculptura, muzica, etc)

1. Notiune

Ex: coresp notiunii de cal Daca exprimam prin cuvinte gandirea

Limbaj    Lucru

Ex: Cal Ex: Cal

Horse

O contributie esentiala la ________ o are Leibniz defineste identitatea astfel:

Fiecare lucru este cea ce este si in atatea exemple cate vreti A este A si B este B. Voi fi ceea ce voi fi. Am scris ceea ce am scris si nimic in versuri ca si in proza este nimic .... dreptunghiul echilateral, aceasta figura este un dreptunghi..... non

A este non - A Daca non -A este non-B urmeaza ca

A este non - B

Lucrul - tot cea ce tine de lume tot ce este in lume

Obiect - tot ceea ce tine de lucrarea omului ce creeaza

Orice lucru este (ceea ce este - echivalent cu fiinta

subzistenta

existenta

fiinta

Subzistenta este ceea ce face posibila existenta (a ceea ce vedem) Ex: cer, soare,     - zicerea

fiinta ca termen desemneaza orice obiect ce ne este dat spre cunoastere exclusiv in gandire (niciodata in simturi)

Ex. Cal = cal

Omul = om

B = B

A = A

Voi fi ceea ce voi fi - adica ceea ce mi-e scris sa fiu

"nimic" - intelesul cuvantului "nimic" nu se schimba tot "nimic" ramane

Nimic = absenta; in matematica = "-" (a+b)

Identitatea este valabila pentru toate formele logice respectiv pentru notiuni, judecati, rationamente.

Notiuni - exprimate in cuvinte

Propozitii ≈ judecata

Propozitia este

N - notiuni

Judecati = p, q, r

(propozitia)

Rationamentele = ganduri complexe

Ex. Silogismul = MP Ex:toti oamenii sunt muritori

SM Socrate este om, Socrate este muritor

SP

Logicianul P. Botezatu considera ca Principiul identitatii nu se refera la ________ ci "enunta ceva profund, persistenta substantei, esenta lucrului dincolo de vicisitudinile accidentelor.

Deci identitatea nu se refera la cuvinte si la ceea ce exprima ele, respectiv la notiuni. Prin urmare in cazul rationamentului __________ sa se schimbe intelesul cuvintelor si sa apara confuzii.

Aceste confuzii pot sa apara din mai multe cauze:

fenomenele lingvistice numite omonimie si sinonimie

Omonimie - opusul sinonimiei

Omonimie este generata de folosirea uneia si aceleiasi cuvant in sensuri diferite, adica exprimand notiuni diferite.

Ex: masa

- obiect de mobilier

multime de oameni

unitate de masura in fizica

ex: masa este de lemn - obiect

masa este indreptatita sa scandeze - multime de oameni

Sinonime - cuvinte diferite ca forma dar care exprima aceeasi notiune.

Ex: drum - cale

Iubire - dragoste

Prieten - amic

Tuica - rachiu

Pamant - terra

Luna - selena

Ex: Cum in silogism isi schimba intelesul

Soarecele roade hartia

Soarecele este substantiv

Substantivul roade hartia

Resemnificarea cuvantului este din propozitii

Orice propozitie logica are urmatoarea:

S este P

S este subiectul logic asupra caruia reflectam gandirea

P predicatul logic exprima ceea ce se poate spune despre obiectul supus gandirii.

Cuvantul "este" face doar legatura dar poate sa-si schimbe intelesul in functie de context astfel

este = posesie Ex: Ion este bogat. Maria este fata cu ochi albastrii

= apartenenta Ex: Ion este crestin ortodox. Maria este Baptista. Gheorghe este membru PDL

= incluziune Ex: Romanii sunt europeni. Baptistii sunt crestini. Romanticii sunt poeti

= identificare

Apartenenta - este o relatie care se statorniceste intre un individ si un obiect, o multime, sau submultime data, subclasa.

Incluziune - este o relatie ce se stabileste intre submultimea si multime sau intre subclasa si clasa

Identificarea - este o relatie prin care se ___________ evenimente specifice ale unui lucru sau obiect astfel incat sa-l putem diferentia de alte lucruri similare.

Ex: Radu este fiul lui Ioan si al Mariei

Eminescu este autorul poeziei Luceafarul

Traian Basescu este Presedintele Romaniei

Principiul ratiunii suficiente a fost descoperit de Leibnitz si vizeaza distinctia dintre adevarul formal si faptual.

Adevar formal (rationament)

Ex: 1 + 1 = 2 sau 2 = 1 + 1

= 3,14; = ; l² = C₁² + C₂²

PV ~ p

Barbatul necasatorit este celibatar.

Adevar faptual

Adevarurile formale sau de rationament sunt necesare si opusul lor este imposibil, iar adevarurile de fapt sunt contingente si opusul lor este posibil.

Cand un adevar este necesar, ii gasim temeiul prin analiza, rezolvandu-l in idei si adevaruri simple pana ajungem la cele primitive.

Principiul rationamentului suficiente este legat de fapt sau factuale Leibnitz preciza ca: "Nici un fapt nu poate fi adevarat sau real, nici o propr______ veridica fara sa existe un temei, o ratiune suficienta pentru care lucrurile sunt asa, desi temeiurile acestea de cele mai multe ori

Principiul ratiunii suficiente se mai numeste principiul conditionarii

Fapta sa se petreaca sau sa nu se petreaca.

Un fapt petrecut este consecinta conditiei.

P → q unde P = conditia, q = consecinta

Ex: Daca studentul invata el trece examenul.

Daca ploua se uda pamantul.

Daca Ion scrie versuri el poate fi poet.

Relatia dintre conditie si consecinta poate fi analizata si constatam ca uneori putem numi conditia ca fiind necesara si alteori suficienta.

Conditia necesara este aceea conditie in absenta careia consecinta nu apare, dar existenta sa nu produce de la sine consecinte

Conditia suficienta este conditia care declanseaza consecinte.

Ex: P → q Ca sa ploua trebuie sa fie nori.

Poetul scrie versuri

Ca sa fii hot - sa inseli

Ex: Etica studiaza conditia morala si imoralitatea

Existenta

Romanul Ion - este conditionata de situatia in care un taran isi saruta pamantul iar autorul asista, si care ii provoaca imaginatia.

ANCHETA SOCIALA

Principiul conditionarii se regaseste in plan antologic, sematic, sintactic

Ontologia - este teoria despre existenta

Existenta = desemneaza tot ceea ce nise da spre cunoastere in simturi si gandire.

Ex de Paste

Iepurasul nu exista (este fictiune)

Blocul exusta. Ex: Eminescu - fiinteaza in gandire

Nu exista in carne si oase

Semantic - relatia dintre cuvant si lucru

Sintactic - relatia dintre cuvinte

Ex: Ideile nu se vad se gandesc

Ontologic

Orice proprietate este conditionata de alte proprietati

Ex: Tenor - este conditionat de inzestrare nativa cu voce muzicala, de cultivarea respectivei voci muzicale.

Ex: Propr. de a fi bogat

X este bogat - sa fi mostenit bogatia

- sa castige la loto

- sa fure

- sa deschida o afacere

Semantic

Principiul conditionarii afirma ca orice adevar este conditionat de alte adevaruri pe care se si intemeiaza.

Eminescu a fost botezat cu acel nume de Iosif Vulcan

Eminescu a publicat poezia in Rev. Familia

Revista a fost condusa de I. Vulcan

Iosif Vulcan este un exponential al culturii cond. natio

Numele Eminovici nu are o rezonanta romaneasca a fost schimbat in Eminescu.

Sintactic - Principiul rationamentului suficiente considera ca orice teorema este conditionat de alte teoreme pe care se si intemeiaza.

Intemeierea logica poate fi exprimata prin relatiile de interferenta (legatura) pe care le presupune aplicatia

Ex: a → b

b → c

a → c

Principiul rationamentului suficiente nu este o lege de argumentare ci reprezinta insasi necesitatea argumentarii, ca atare poate fi considerat acest principiu, principiul metalogic.

06.05.209

Gandirea se exprima prin intermediul propozitiilor cognitive, adica acele propozitii care transmit informatii sau definesc ceva.

Forma atomor cea mai simpla o propozitiilor cognitive S este P sau forma negativa S nu este

F(x)

S - cerul;     S - studentul

P - albastru P - invata in universitate

3

Subiectul logic este obiectul supus gandirii

Predicatul logic cea ce se poate spune sau i se poate atribui lui S

Verbul a fi are rolul legaturii intre subiect si predicat

Este - desi nu-si schimba forma poate sa aiba semnificatii diferite in raport de contextul descris de propozitie

Ex. Posed ceva

Ex: Ion este blond - proprietate accidentala

Omul este fiind rationala - proprietate esentiala

Omul este o specie de mamifer - proprietate ce tine de gen

Apartenenta - este o relatie ce se stabileste intre element si o multime sau clasa

Apartenenta se noteaza : Є

Ex: x Є A

Ex:    1. Eminescu este poet romantic

2. x este membru al partidului Y Є

z este credincios catolic Є multimi catolice

talharul x este

Incluziunea este o relatie ce se stabileste intre submultimea si multime intre subclasa si clasa.

A B (A inclus in B)

A → B (A implica B)

Ex: 1. Poetii sunt scriitori

2. Numerele naturale sunt incluse in multimea numerelor reale

3. Romanii sunt Europeni

Identificarea - relatia de identificare presupune stabilirea acelor elemente care difera unui obiect de alte obiecte similare

Ex: 1. Ion este student in anul I la Administratie publica. Petre este student in anul II la litere.

2. Ion este inalt. Petre este scund.

F_(x) - F este o variabila predicativa

(x) are proprietatea F

Ex: Ion este blond.

Fiti destepti si fara frica.

Ex: te rog sa incui usa!

Ai grija sa nu uiti banii si sa platesti.

Sa bei ceaiuri si sa faci plimbari la aer curat.

Propozitii axiologice

Ex: Maria este o fata frumoasa fiindca m-am indragostit de ea.

Propozitiile cognitive (F_(x) unt propozitii care pot lua 2 valori de adevar.

F_(x)Boul este un animal din specia taurina care a fost castrat

(false) Omul este un amfibian

Propozitiile pragmatice si axiologice au un alt regim fata de cele cognitive in sensul ca sunt corecte, credibile sau necredibile.

Precizez ca termenul corect nu este sinonim cu adevarul sau incorect cu fals. In cazul cestor propozitii p si ax constat ca nu sunt neutre intrucat implica subiectivitatea acelor care le enunta si a celui caruia i se adreseaza prin urmare trebuie sa avem in vedere pozitia logica a emitatorului, pozitia logica a receptorului, pozitia logica a mesajului.

Nota Un sfat medical este

Corect daca e dat de medic

Incorect daca e dat de mama omida

In cazul comunicarii dintre oameni iar comunicarea este esentiala, constatam ca pe langa propozitiile cognitive reg. propozitiile cu caracter pragmatic si axiologice.

Pragmatic - este un cuvant ce vine din Greaca

Pragma - inseamna actiune - (a fugi, a vorbi)- actiune formata de om

Axiologic - logos - inseamna cunoastere

Axio - demnitate, valoare

Axiologice - teoria valorilor

Ex: Administratorul este cutare, cutare

Masa inseamna - mobilier, masa de oameni, masa - unitate de masura in fizica

Ex: Actiunea - Sfatul medicului - ti-am scris reteta te rog sa respecti tratamentul

Propozitiile pragmatice presupun actiuni un anumit comportament al celui caruia i se adreseaza sau careia i se impune.

Propozitiile axiologice sunt propozitii prin care evaluam ceva, in baza unor principii sau a unor norme.

Ex: decizia unui judecator care evalueaza infractiunile unui infractor.

Ex: de propozitie pragmat

ce este x

poti sa imi imprumuti niste bani - actiunea de a da sau de a refuza

Evaluarea unui infractor este

Corect daca e realizat de judecator

Incorect daca e realizat la colt de strada.

Propozitiile simple se compun intre ele sub forma proprzitiilor simple si proprozitiilor complexe.

Propozitiile compuse se realizeaza cu ajutorul operatiilor logice: - negatia se noteaza astfel ~ p, A

Se citeste non p

Implicatia p → q se citeste daca p atunci q

Ex: daca ploua se uda asfaltul

Daca stau in ploaie risc sa fac pneumonie

Conjuctia (p x q)

Iubesc si sunt fericit

Disjunctia p V q

Lectia tinuta de profesor este interesanta

Lectia tinuta de profesor nu este interesanta

Ion este faptasul sau Ion este victima

Echivalenta p ≡ q se citeste daca si numai daca p atunci q

Daca si numai daca Hristos a inviat atunci crestinismul

Din propozitii universale sau existentiale

V_M -     (z) (y → x)

Argumentul. Tipuri de argumente

In actul de comunicare in vederea convingerii si seductiei publicului se recurge ca la argumente. Aceste constructii de factura logico-afectiva au menirea realizarii unui relatii de afinitate intre retor si public.

In decursul timpului s-au constituit diverse tipuri argumentare, unele analizate chiar de Aristotel.

Intre acestea amintim:

1. Argumentul bazat pe comparatie

Comparatia joaca un rol deosebit in actul de comunicare pentru atingerea scopului, respectiv convingere si seductie. In argumentul bazat in comparatie apar diverse elemente care intra in diferite raporturi. Aceste raporturi pot fi:

de egalitate sau inegalitate

de confruntare sau

de asemanare sau diferentiere

Concluziile bazate pe comparatie au o mare influenta in acest sens citam din Cicero "Crima este aceeasi fie de a fura statul fie de a face daruri contrarii interesului public"

Procesul de argumentare implica si complexa teorie a valorilor deoarece un argument nu are doar caracter explicativ ci si unul de evaluare in care se aplica criterii axiologice. Explicatia si evaluarea devin complementare, deoarece este vorba de om, de contextul cultural istoric in care ne aflam, de psihologia umana, de comportament, etc.

In argumentare pe baza de comparatie se cauta justificarea unei idei, a unei teorii si prin urmare se opereaza cu principii, reguli de valoare, etc.

2. Argumentul bazat pe prestigiu

Intrucat argumentele presupun credibilitate atunci in cazul acestora avem de a face cu 2 elemente:

1. adevarul
2. farmecul retorului

Problema adevarului este complicata deoarece in cazul argumentelor si a discursului retoric avem pe langa propozitii cognitive si propozitii pragmatice si axiologice, propozitii cu un regim logic diferit.

Farmecul retoric

Un retor este credibil si in raport de elemente extraretorice si lingvistice, astfel ca elemente extraretorice avem "cosmetica" sa iar aceasta consta in tinuta, gesturi, mimica, intonatie, pe scurt intr-un anumit joc teatral.

Din punct de vedere lingvistic farmecul se regaseste in gravitatea vocii, intonatiei, ritmului frazarii, capacitatea de a utiliza figuri de stil, vocabular ales, etc.

Aceste 2 elemente confera un anumit prestigiu, prestigiu in care evident se regaseste pregatirea profesionala, cultura generala, etc.

Un argument in care se regaseste intr-o forma subtila prestigiul ii apartine lui Zambaccian.

" Feritiva de tablouri ieftine. Un tablou frumos nu este niciodata scump. Un tablou slab oricat de ieftin e totusi o pierdere."

"Nu fiti scumpi la tarata si ieftin la faina."

Argumentul bazat pe prestigiu are diferite forme:

cuvantul de onoare - functioneaza ca un argument ce confera credibilitate celor spuse

Ex: Daca X si-a dat cuvantul de onoare, atunci ceea ce sustine este adevarat. Se stie ca X este om de caracter, deci cuvantul de onoare este garantul adevarului"

Onoarea intr-o lume civilizata, reprezinta intradevar un garant si un argument.

Ex: Onoarea obliga la demisie (demisia de onoare) sau chiar la gestul limita sinucidere, in acest sens Emile Durckheim considera ca onoarea sta la baza sinuciderii altruiste, sinucidere care se regasea la militari de cariera, bancheri.

Parerea unor specialisti a unor personalitati, savanti

In unele momente ale democratiei se insista pentru formarea unor guverne de tehnocrati, respectiv specialisti capabili sa duca la implinirea unui program.

Ex: X, specialist in economie, sustine ca posibilitatile iesirii din criza consta in ..

Prin urmare opinia si ideile lui X trebuie sa fie un reper pentru guvernanti

3. Invocarea majoritatii sau/si opiniei publice

Intr-un context politic, majoritatea este cea care hotaraste, iar acest fapt este o regula a democratiei

Ex: Intrucat majoritatea susține punctul de vedere "a" atunci "a" este o expresie a adevarului.

In analiya acestor forme de argumentare bazate pe prestigiu trebuie sa ținem seama de cateva aspecte, de cele care ne dau posibilitate sa distingem intre adevir și fals, bine și rau.

Aceste aspecte vizeaza dupa:

a)      referitor la sursa citata ținem seama de :

reprezentativitatea acestuia;

daca un text citat in argument sau in discursul retoric este a autorului citat sau nu;

daca textul la care face referire este vechi sau nou, etc.

b)      referitor la afirmația sursei citate:

este ceace se afirma, are caracter de certitudine sau este doar o presupoziție

care este gradul de credibilitate acordat de sursa proprie afirmații

c)      referitor la relația dintre autoritatea citata și concluzia pezentata

se urmarește daca exista sau nu o relație logica intre retor și sursa

daca ceace este citat susține ideea vorbitorului

d)      referitor la relația dintre datele oferite de vorbitor, justificari acestuia și concluzii

datele trebuie sa fie exacte și verificate

justificarile au elemente subiective cat și elemete obiective sau logice, prin urmare in analiza se urmarește ponderea și raportul elementelor subiective și obiective

concluzia are caracter convingator sau nu are? Daca da atunci se bazeaza pe adevar sau pe farmecul retoric?

Argumentul bazat pe prestigiu se poate confunda cu unele argumente sofistice.