Cine a fost Fibonacci ?

Fibonacci a fost unul dintre cei mai mari matematicieni ai Evului Mediu. Nascut in Italia, in 1175, a fost educat in Nordul Africii, unde tatal sau detinea un post diplomatic.

In 1202 revine in Italia si publica un tratat de aritmetica si algebra intitult " Liber abaci " . In acest tratat introduce pentru prima data in Europa sistemul de numeratie pozitional arab. De asemenea, in1220 publica " Practica geometriae , un compendiu de rezultate din geometrie si trigonometrie, iar in 1225 " Liber quadratorum", in care studia calculul radicalilor cubici.

Totusi, Fibonacci a ramas in memoria noastra prin binecunoscutul sir Fibonacci:

0, 1, 1, 2, 3, 5, 8, 13, .

Sirul respectiv a fost introdus de catre Fibonacci in anul 1202, atunci matematicianul fiind sub numele de Leonardo Pisano ( Leonard din Pisa). Mai tarziu matematicianul insusi si-a spus Leonardus filius Bonacii Pisanus ( Leonard fiul lui Bonaccio Pisanul). In secolul XIV sirul prezentat mai sus a fost denumit sirul lui Fibonacci prin contractia cuvintelor filius Bonacii.

Sirul de mai sus apare in cartea pomenita anterior " Liber abaci ", fiind utilizat in rezolvarea unei probleme de . matematica.

Cum si unde a fost folosit pentru prima oara sirul lui Fibonacci? - PROBLEMA IEPURILOR

Se pare ca si pe vremea lui Fibonacci se organizau concursuri de matematica. In Pisa, a participat si Fibonacci la un astfel de concurs care a fost condus de insusi imparatul Frederik al II-lea. Problema propusa concurentilor suna astfel:

Plecand de la o singura pereche de iepuri si stiind ca fiecare pereche de iepuri produce in fiecare luna o noua pereche de iepuri, care devine "productiva" la varsta de 1 luna, calculati cate perechi de iepuri vor fi dupa n luni. (de asemenea se considera ca iepurii nu mor in decursul respectivei perioade de n luni)

Vom prezenta in continuare solutia problemei si modul in care vestitul sir al lui Fibonacci poate fi utilizat in rezolvare:

SOLUTIE:

Din datele problemei rezulta ca numarul perechilor de iepuri din fiecare luna este un termen al sirului lui Fibonacci. Intr-adevar, sa presupunem ca la 1 ianuarie exista o singura pereche fertila de iepuri. Notam cu 1 perechea respectiva. Ea corespunde numarului F2 din sirul lui Fibonacci:

F2=F0+F1=0+1=1

La 1 februaria mai exista o pereche pe care o notam cu 1.1. Deci in acest moment sunt doua perechi, ceea ce corespunde termenului:

F3=F1+F2=1+1=2

La 1 martie sunt 3 perechi, doua care existau in februarie si una noua care provine de la perechea numarul 1. Notam cu 1.2 aceasta noua pereche. Numarul perechilor din aceasta luna corespunde termenului:

F4=F2+F3=1+2=3

Prezentam in figura de mai jos arborele genealogic al celor trei perechi:

1

La 1 aprilie exista 5 perechi si anume:

trei perechi existente in luna martie;

o pereche noua care provine de la parechea 1

o pereche noua care provine de la perechea 1.1 care la 1 martie a devenit fertila ( pereche pe care o notam cu 1.1.1. )

Din nou se obtine urmatorul arbore genealogic:

1

1.1 1.2 1.3

1.1.1

Numarul perechilor din aceasta luna corespunde termenului:

F5=F3+F4=2+3=5

Termenii din aceasta relatie se interpreteaza astfel:

F4=numarul perechilor existente in luna precedenta

F3=numarul perechilor noi;ele provin de la perechile existente in luna anteprecedenta

Procedand in continuare in acest fel, vom deduce ca la data de 1 decembrie numarul perechilor este dat de termenul :

F13=F11+F12=89+144=233,

iar la 1 ianuarie anul urmatoe exista

F14=F12+F13=144+233=377 perechi de iepuri.

Concluzia ar putea fi urmatoarea:

Sa notan F_n numarul de perechi de iepuri dupa n luni. Numarul de perechi de iepuri dupa n+1 luni, notat F_n+1, va fi F_n     (iepurii nu mor niciodata!), la care se adauga iepurii nou-nascuti. Dar iepurasii se nasc doar din perechi de iepuri care au cel putin o luna, deci vor fi F_n-1 perechi de iepuri nou-nascuti.

Obtinem astfel o relatie de recurenta:

F_n+1 = F_n + F_n-1;

F1=1;

F0=0.

Aceasta relatie de recurenta reprezinta regula care genereaza termenii sirului lui Fibonacci. Vom prezenta in continuare si un program care genereaza termeni Fibonacci pana la un numar natural dat si care verifica daca un numar cerut este sau nu in sirul lui Fibonacci:

program fibonacci;

uses crt;

var v:array[1..100] of integer;

n,k,i,a,b:integer;

begin

clrscr;

writeln('Introduceti numarul pana la care doriti sa se afiseze valori din sirul lui Fibonacci:n=');read(n);

a:=1;b:=1;

v[1]:=1;v[2]:=1;

k:=2;

while v[k]<=n do

begin

k:=k+1;

b:=a+b;

v[k]:=b;

k:=k+1;

a:=a+b;

v[k]:=a;

end;

for i:=1 to k-1 do

writeln(v[i]);

if n=v[k-1] then writeln('Numarul dat de dumneavoastra este in sirul lui Fibonacci!')

else writeln('Numarul dat de dumneavoastra nu este in sirul lui Fibonacci!');

readln;

readln;

end.

Despre "Sectiunea de aur".

Problema inmultirii iepurilor este departe de a fi realista, chiar daca a dus la o descoperire atat de importanta cum este acest sir. Dar cunoscutul sir al lui Fibonacci, generat de aceasta problema, are numeroase aplicatii, deosebit de interesante. Unul dintre cele mai importante aspecte este legatura dintre numerele Fibonacci si sectiunea de aur.

Sectiunea de aur este probabil unul dintre cele mai misterioase numere, constituind de secole o fascinatie pentru matematicieni si artisti. Ca si numerele irationale p sau e, pare a face parte din "constitutia" Universului, sectiunea de aur regasindu-se sistematic in lumea vie. De exemplu, o regasim in modul de dispunere a frunzelor, petalelor sau semintelor la plante, in raportul dintre diferite parti ale corpului omenesc, etc.

Acest numar a fost cunoscut si studiat inca din antichitate, sculptura si arhitectura Greciei antice din secolul lui Pericle respectand cu rigurozitate sectiunea de aur, aceasta fiind considerata o masura a armoniei si echilibrului.

O modalitate de determinare a sectiunii de aur.

Sa consideram un segment AB si CIAB, un punct care imparte segmentul AB in doua parti inegale (AC>CB). Segmentele AC si CB sunt in sectiunea(raportul) de aur (notat in mod uzual cu j) daca:

ABAC=ACCB

Notand AC cu x si CB cu y, obtinem:

(x+y)x=xy Û 1+yx=xy=j Û

Û j j Û j j

Rezolvand ecuatia de gradul al II-lea si luand in considerare numai radacina pozitiva, obtinem:

j

Plecand de3 la relatia 1+j j prin inmultiri succesive cu j obtinem:

j j j

j j j

j^n-1 jⁿ jⁿ⁺¹

Prin urmare acest sir formeaza o progresie geometrica cu ratia j, dar in plus respecta si o lege aditiva( fiecare termen e egal cu suma celor doi termeni precedenti).

Sa revenim acum la relatia de recurenta care defineste termenii sirului lui Fibonacci. Pentru adetermina o alta formula pentru termenii sirului Fibonacci, vom determina a b, u, v astfel incat f_n=a*uⁿ+b*vⁿ, n³