ANALIZA TRANZACTIONALA

In opinia lui Berne, tranzactia este unitatea de baza a relatiilor umane; adica schimburile de strokes. Pentru a-si mentine echilibrul fizic si mentel, oamenii au nevoie sa primeasca si sa transmita strokes, sa faca tranzactii, adica sa schimbe stimuli.

Analiza distincta a fiecarei tranzactii, dintr-un sir oricat de lung, se numeste analiza tranzactionala. Cand doi oamenii se afla impreuna, avem de-a face cu sase stari ale eului ( vezi structura personalitatii). Cum am vazut, starile eului difera atat intre ele, cat si de la o persoana la alta. O relatie interumana reprezinta un lant de tranzactii, in care starile eului se succed sau se atrag ca polii unui magnet, functie de starea eului la care este " bransat" fiecare din cei doi interlocutori. Putem distinge cel putin cateva tranzactii uzuale : simpla, paralela, incrucisata , unghiulara si dubla.

a.       Tranzatia simpla

Exemplu: noi doi, tu si eu, nu ne cunoastem, dar ne intalnim intamplator intr-un vagon de tren. Intru si spun: " Buna ziua!". Intorci privirea spre mine si raspunzi : " Buna ziua!"

Am realizat o tranzactie simpla: un partener ( eu) propune o anumita forma de comunicare, iar celalalt raspunde. Mesajul de deschidere se numeste stimul, iar reactia partenerului se numeste raspuns. De aici rezulta formula tranzactiei :

Tranzactie= un stimul tranzactional + un raspuns tranzactional

[ Avem aici si motiv pentru care E. Berne a spus ca tranzactia este " unitatea de baza a discursului social"]

Comunicarea umana ia intotdeauna forma unui lant de tranzactii.

b.      Tranzatia paralela

Exemlificare: tranzactie de tip AA ( Adult- Adult)- o relatie directa, constienta, o tranzactie precisa intre mine si vanzator

Cuvintele si indicii corporali ( minica, privirea, gesturile) confirma ca ambii parteneri se afla in starea eului A- A ( Adult- Adult). Sagetile indica directia schimbului de masaje. In limbaj AT, aceste sageti se numesc vectori tranzactionali. Litera S simbolizeaza stimulul, iar litera R este raspunsul. Ambii vectori pleaca din starea A, atat la cumparator cat si la vanzator. In consecinta, tranzactia se numeste paralela sau comlementara [ vectorii sunt paraleli de la (A) la (A); starea eului vizat de vectorul stimul ( S ) este si cea care pleaca din vectorul raspuns.

Daca eu ( cumparatorul) intreb de ca pretul este atat de mare, este posibil ca vanzatorul sa treaca rapid la stare Parinte si, adresandu-se starii mele Copil, sa insiruie o multime de motive si performante justificative [ ca si cum m-ar certa sau m-ar incata cu aceste evidente]

Exemplificarea tranzactiei (P)- :

Tranzactia care s-a prodis este tot una paralela. Vectorul stimul (S) pleaca din starea Parinte la starea Copil, iar vectocul raspuns din starea Copil catre cea de Parinte. O tranzactie paralela sau complementara are in ea ceva previzibil si acceptat de ambii parteneri.

De aici rezulta si prima regula a comunicarii : cat timp tranzactiile raman paralele ( complementare), comunicarea poate continua nestingheri indefini de mult.

c.       Tranzactia incrucisata

In acelasi context, eu ( cumparatorul) raspund la argumentatie ( stimul ) cu mesajul :    "Atunci,sa- l lasam numai pe Mutu s-o poarte (cravata) si sa cautam una mai " serioasa!"

Nu este raspunsul Copil asteptat de vanzator. Este un rasuns Adult, care poate creia deruta si disconfort vanzatorului.

Ilustrarea tranzactiei :

Avem acum o tranzactie incrucisata. De ce? Vectorii tranzactionali nu raman paraleli, iar starea eului vizata de stimul ( spre eul Copil) nu este si aceea din care pleaca raspunsul

( starea eului Adult). "Incrucisat" este cel mai nimerit cuvant care descrie, destul de bine, ceea ce resimte partenerul unei astfel de tranzactii. Partenerul care face acest lucru devine imprevizibil si incomod, comunicarea se intrerupe. Pentru a continua, trebuie ca unul dintre parteneri sau ambii, sa - si schimbe starea eului.

A doua regula a comunicarii: cand o tranzactie debuteaza sau devine incrucisata, comunicarea nu este posibila, ceea ce impune cu necesitate ca unul sau ambii parteneri sa- si schimbe starea eului, pentru ca sa se produca restaurarea comunicarii fluente, complementare.

Matematic analizand, sunt posibile 72 de tranzactii incrucisate si numai 9 tranzactii paralele ( complementare)

Tranzactia ascunsa ( dubla) sau despre nivelul psihologic al comunicarii

Cele mai multe tranzactii nu se dezvolta pe un singur nivel, cel declarat, deschis ( verbal), numit si nivel aparent sau social. De cele mai multe ori sunt totale, complete- adica un mesaj (social) este acompaniat de un altul, care este secret, ascuns la un nivel psihologic ( de regula, non- verbal sau paraverbal). In aproape toate comunicarile sunt utilizate toate resursele - verbale si non-verbale, aparente si ascunse, constiente si inconstiente. Comunicam cum suntem la un moment dat! Atunci cand unuldintre parteneri lanseaza simultan doua masaje, unul aparent si altul ascuns, avem de-a face cu o tranzactie dubla. Mesajul aparente este transmis la nivel social, sub forma ( cel mai adesea) verbala si este de tipul AA. Mesajul ascuns este transmis la nivel psihologic si, de regula, este un vector tip PC sau CP.

Exemplificari de tranzactii ascunse ( duble), in care este important nivelul si mesajul ascuns ( psihologic):

Si in acest caz tranzactia de comunicare continua: cumparatorul nu sesizeaza ca vanzatorul, in fapt, nu utilizeaza starea eului A catre sarea eului A, ci starea P spre starea C, a Copilului intuitit din potentialul cumparator. Tranzactia a continuat pentru ca este paralela sau complementara.

Cand s-ar intrerupe? Atunci cand ar deveni o tranzactie unghiulara.

Exemplificare - tranzactie unghiulara: un alt client, sa-i spunem 2 , nu cade in capcana orgoliului vizata de mesajul ascuns al vanzatorului ( AC) ; refuza starea eului Copil, ramane in starea Adult ( A) si tranzactia propusa PC devine PA, mesajul secret al vanzatorului a ricosat, iar negocierea a lua alt curs pentru ca "paralela" (vizata de vanzator) nu s-a realizat, measjul a ricosat de la al doilea client cel ce nu era in starea C , ci a ramas in starea A.

Un exemplu de tranzitie ascunsa utilizat de fondatorul teoriei si practicii AT    (dr.Eric Berne) . Un dialog intre doi studenti ( El & Ea) in sesiune:

El : Sunt singur in camera. La noapte poti sa vi sa invatam impreuna.

Ea : Ce idee .buna. Sper ca ai toate cursurile profului.

La nivel social ( aparent ), este o tranzactie de tip AA- AA. La nivel psihologic pare mai mult o propunere " indecenta", cu voalate conotatii sexuale, adica de tip CC- CC. Asa cum si este in mod real!

Matematic sunt posibile 81 x 81 de tranzactii duble. Daca scadem pe cele 81 de tranzactii paralele si incrucisate, tot mai raman 6480 !!

Observatie 1 ( a treia regula a comunicarii) : Atunci cand cineva lanseaza un stimul tranzactional, nu poate sa- si oblige partenerul sa mearga intr-o stare a eului. Poate, insa, sa-i induca un raspuns pornind de la acea stare a eului.

Observatie 2 : Daca vrem sa intelegem un comportament, trebuie sa investigam nivelul psihologic ( ascuns) al comunicarii si nu doar cel social, verbal ( aparent).

Observatie 3: Nu da prea multa atentie cuvintelor. Orice mesaj social este insotit si de unul non-verbal. Deci, fi atent la : intonatie, timbru, fizionomie, mimica, gestica, ritmul respiratiei, puls, dilatarea pupilelor, gradul de transpiratie etc.

Optiuni tranzactionale. Cum facem sa alegem un curs sau altul al tranzactiei?

O tranzactie nu este, in sine, buna sau rea. Este, doar, oportuna sau nu. Mentinem cursul fluent, armonios si previzibil cand obtinem si mentinem la nivel psihologic o tranzactie paralela. O intentie contrara, cand comunicarea este incomoda sau dezagreabila, treuie sa vizam incrucisarea tranzactiilor. Fie ca este vorba de seful nostru sau de sotie, trebuie sa determinam partenerul sa-si parasesca starea eului actualizata la un moment dat, fie cu intentia noastra ( controlata) sa iesim noi din starea eului inadecvata. Stephen Karpman a identificat patru conditii ce trebuie indeplinite pentru ca aceasta strategie sa functioneze:

una din doua sau amandoua starile eului trebuie efectiv schimbate;

tranzactia trebuie incrucisata;

subiectul conversatiei trebuie schimbat si

subiectul precedent trebuie abandonat.

Primele doua sunt considerate, urmatoarele sunt optionale, recomandabile.

NEVOI UMANE LA CARE RASPUNDE STRUCTURAREA TIMPULUI

Trei categorii de nevoi umane (evidentiaza Berne) raspund dorintei de restructurarea timpului : 1] nevoia de stimuli si senzatii; 2) nevoia de a fi recunoscuti social ; 3) nevoia de structura si ordine.

Nevoia de senzatii este satisfacuta de stimuli de orice natura.

Nevoia de a fi recunoscuti este satisfacuta de alte fiinte umane si, uneori, de animale [ cainele sau pisica singuraticului].

Nevoia de structura si de ordine este satisfacuta de organizarea de orice natura [ de obicei, prin institutii si organisme sociale, inclusiv prin organizarea limbajului si a discursului social]. Sintetizand si simplificand Berne reduce structurile tipice ale timpului de comunicare la numai sase.

1. Izolarea- stare limita in care oamenii nu comunica interpersonal; se retrag temporar sau definitiv in propria "carapace". Este normala o retragere temporara din fata celorlalti din nevoia de odihna sau relaxare emotionala. Este " normala" la paranoici sau sociopati. Dar solitudinea sau singuratatea ne indica o nevoie " anormala" de autostima, de auto-valorizare si falsa independeta. "Interdependenta este o valoare mai mare decat independenta" ( A. Maslow, fondatorul " psihologiei umaniste").   

2. Ritualul- este acel mod de structurare a timpului in care partenerii de comunicare fac primele manevre vagi de comunicare. Nu-i momentul..nu-i timpul..nu-i locul pentru o comunicare mai intensa, mai autentica. In consecinta inlocuiesc comunicarea cu ritualul [clisee verbale, gesturi conventionale, intrebari impersonale etc.]. Un ritual este si dansul care, de regula poarta semnificatii afective si ofera stimuli de mare intensitate.

3. Recreerea- este genul de conversatie prin care partenerii de comunicatie nu-si transmit emotii ci, mai curand, informatii neutre, impersonale. Ofera sentimentul apartenentei la grup; uneori si senzatia de neimplinire si irosire a unor posibile relatii mai intense, mai profunde..

4.Jocul psihologic- [ in jur de 50 au fost descrise de E. Berne]- consta dintr-o serie de tranzactii ascunse, greu de descifrat in care interlocutorii " joaca"inconstient un rol social. Cele mai jucate roluri sut cele de Persecutor, Victima si Salvator. Se satisface inconstient nevoia de strokes. Exemplu de joc psihologic. In padure, un amic (Persecutorul) spune celuilat pe care il stie ca se teme ( Victima) :"Pe aici, am auzit ca umbla o ursoaica cu pui. Este posibil sa nu o intalnim.". In esenta, se satisface inconstient o nevoie de stroke. La joc poate participa si un Salvator. Pesecutorul se acroseaza de o slabiciune a Victimei ( frica, lacomie, irascibilitate, minciuna), pe care o exploateaza, Salvatorul incerca sa fie eroul si toata lumea isi satisface nevoia de strokes.

Munca ( activitatea)- maniera de structurare a timpului si nivelului comunicarii pe care se situeaza oamenii cand colaboreaza cu o finalitate unica. Atunci ei si comunica, pun in " comun" idei, sentimente, ganduri . De obicei, in munca oamenii se cunosc prin fapte.

6.Intimitatea ( Proximitatea)- este starea autentica de comunicare; adica, este sincera, profunda, fara ascunzisuri. Aici partenerii au mai curand trairi, emotii si sentimente comune, decat gaduri si idei. Se fac confidente, se dezvaluie secrete si ganduri ascunse si oamenii, mai ales, SE ACCEPTA asa cum sunt !Intimitatea este puntea de acces spre infraconsientul individual, calea de exorcizare, catharsis, de eliberare de angoasa, de psihoza sau de nevroza. Teama ca vom fi respinsi si izolati este dusmanul cel mai nemilos. Dar, sa nu uitam : "nimeni nu poate iubi o masca" ( Cecil Osborn, 1976). Avem acces la sinceritatea cuiva, il putem cunoaste, numai daca si noi ne lasam cunoscuti. Deci, suntem sinceri.

SIMBIOZA SAU PARTENERII DEPENDENTI UNUL DE ALTUL

Utilizand teoria si limbajul AT, putem explica relatia de comunicare de tip simbioza si, implicit, dependenta parenerilor. Dependenta este normala, spre exempu, intre mama si fiu, atunci cand ultimul este un copil, dar este anormala atunci cand acesta din urma este ajuns la varsta maturitatii biologice. Tindem permanent spre relatii simbiotice in care alintul, candoarea si lipsa de griji sunt caracteristice. Partenerul de relatie simbiotica poate fi iubita, sotia, amanta, dar si secretara, colegul sau seful. Mai mult, poate fi o religie, o ideologie, o carte, o masina. drogul, jocul de noroc, televizorul etc.

Formula simbiozei: 3 stari potentiale ale eului + 3 stari potentiale ale eului=

3 stari active ale eului ( ambii parteneri numai impreuna dau trei stari efective ale eului, celalalte stari fiind ocluzate).