NEUROPSIHOLOGIE SI NEUROCIBERNETICA - TEST GRILA

NEUROPSIHOLOGIE SI NEUROCIBERNETICA - TEST GRILA

Stabiliti daca asertiunile de mai jos sunt adevarate sau false:

1. Valoarea potentialului de repaus depinde de numarul de ioni Na expulzati si de

numarul ionilor K introdusi in neuron de catre mecanismul antiport Na/H.    F

2. Valoarea excitabilitatii neuronului nu se modifica in timp. F

3. Viteza de propagare a potentialului de actiune pe fibrele mielinizate este

dependenta de grosimea tecii de mielina. F

4. Mielina este o substanta buna conducatoare de electricitate.    F

5. Valoarea potentialului de repaus se modifica in timp. A

6. Solicitarea unui circuit neuronal,repetata ritmic, duce la largirea fantei sinaptice.    F

7. Neuronul este parte componenta a actului reflex si nu a arcului reflex. F

8. Solventii organici (ex. alcoolul etilic) determina inchiderea mai ferma a canalelor

ionice. F

9. Repetarea ritmica a solicitarii sinapsei favorizeaza procesul de invatare.    A

10. Solventii organici determina sporirea fluiditatii proteinelor

membranare. F

11. Ionii Ca nu sint necesari in transmiterea sinaptica. F

12. Unitatea anatomo-functionala a sistemului nervos este neuronul. F

13. Iradierea excitabilitatii la nivelul centrilor nervosi este un fenomen pasiv (fizic).    A

14. Arcurile reflexe pot sa fie monosinaptice si polisinaptice. F

15. Integrarea organismului poate sa fie realizata chiar si de numai doi neuroni

(reflex monosinaptic).    F

16. Propagarea potentialului de actiune se datoreaza electromigrarii ionilor Na.    F

17. Iradierea este datorata electromigrarii ionilor H din zonele electropozitive (in

repaus), spre zonele electronegative (depolarizate). A

18. Canalul ionic are mai multe stari deschise si o singura stare inchisa. F

19. In solutiile apoase, nu exista electroni liberi (de conductie). A

20. Primul eveniment, dupa deschiderea canalelor ionice de catre excitant, este

influxul ionilor K.    F

21. Cresterea temperaturii determina inchiderea mai ferma a canalelor ionice. F

22. Ionii Ca asigura ancorarea temporara a veziculelor cu neuromesageri de

membrana postsinaptica.    F

23. Canalul ionic poate fi inchis la diferite grade de fermitate, date de

taria legaturii dintre ionul de Ca si proteinele canal. A

24. Cresterea temperaturii reduce capacitatea dielectrica a proteinelor

membranare. F

25. Neuronul poate sa fie lipsit de axon. F

26. Neuronul realizeaza cu lichidul interstitial doar schimburi de energie. F

27. Corpii Nissl reprezinta organite specifice doar neuronului. F

28. Neuronii nu detin decit doi poli functionali: unul de intrare, altul de iesire a

Semnalului. A

29. Anumiti neuroni pot avea functie exclusiv secretorie. A

30. Sinapsa poate fi considerata ca avind functie de condensator (din electronica). F

31. Pompa de Na-K are rol principal in mentinerea homeostaziei ionice a citoplasmei.    A

32. ATP-ul este unicul furnizor direct de energie utila neuronului. A

33. Iradierea excitabilitatii, careia ii urmeaza in mod necesar concentrarea, se

datoreaza unui proces fiziologic (activ) si nu unuia fizic (pasiv). F

34. Neuronul este un sistem (termodinamic) deschis. A

35. Pompa scoate la exterior 2 ioni de K si introduce in neuron 3 ioni de Na. F

36. Pompa de Na-K are si rol electrogen (incarca electroionic membrana

neuronului).    A

37. Pentru ionul Na ambii gradienti - chimic si electric - sint orientati in acelasi sens

(spre interiorul neuronului).    A

38. Pompa scoate la exterior 3 ioni de Na si introduce in citoplasma 2 ioni de K. A

39. Excitantul genereaza in mod direct, la nivelul membranei neuronale, un

potential de actiune. F

40. Valoarea potentialului de repaus este determinata de pompa de Na-K. A

41. Excitantul, in functie de intensitate, determina in mod direct influxul

de Na si efluxul de K.    F

42. Starea de inhibitie a neuronului este una relativa si nu o constanta

neuronala. A

43. Conditionarea reflexa este apanajul exclusiv al scoartei cerebrale. F

44. Viteza de propagare a potentialelor de actiune este mult mai mare pe fibrele

mielinizate.    A

45. Pentru elaborarea conditionarii reflexe pavloviene este necesara flaminzirea

animalului, deoarece astfel este sporita excitabilitatea centrului cortical digestiv. A

46. Starea de satietate determina o excitabilitate redusa a centrului cortical digestiv. A

47. Iradierea si concentrarea excitabilitatii sint procese prezente la nivelul

oricarei formatiuni cenusii, nu numai la nivelul scoartei. A

48. Neuronii stabilesc intre ei relatii exclusiv sinaptice. F

49. Mielina este un foarte bun izolator electric. A

50. Starea de inhibitie a neuronului este functie de raportul dintre valoarea

de moment a excitabilitatii acestuia si intensitatea excitantului aplicat. A

Intrebari cu posibilitati de raspuns multiple (un singur raspuns sau mai multe)

51. Substanta care furnizeaza energie in mod direct neuronului este:

a. acidul piruvic, prin furnizare de hidrogen

b. adenozin-tri-fosfatul

c. glucoza

d. acidul dezoxiribonucleic

52. Membrana neuronului este alcatuita din :

a. lipide neutre

b. fosfolipide

c. proteine

d. colesterol

53. Consecinta directa a aplicarii unui excitant asupra neuronului este :

a. generarea unui potential de actiune

b. depolarizarea

c. deschiderea canalelor ionice

d. generarea unui potential nepropagabil

54. Pompa de Na-K are - direct sau indirect- urmatoarele roluri:

a. mecanism homeostazic

b. mecanism electrogen

c. mecanism de corectare a pH-ului citoplasmatic

d. mecanism de inchidere a canalelor ionice

55. Amplitudinea potentialului de actiune este determinata de :

a. intensitatea excitantului

b. bruschetea aplicarii excitantului

c. durata actiunii excitantului

d. valoarea potentialului de repaus

56.. Proteinele membranare indeplinesc urmatoarele roluri :

a. enzime

b. receptori pentru neuromesageri

c. receptori pentru hormoni

d. transportori activi transmembranari

57. Din punct de vedere functional, neuronii sint:

a. unipolari, bipolari, multipolari si pseudounipolari

b. colinergici, adrenergici, dopaminergici

c. senzitivi, intercalari (asociatie) si efectori

d. stelati, piramidali, sferici

58. Circuitele reverberante sint implicate in :

a. mentinerea starii de veghe a scoartei cerebrale

b. trezirea scoartei, dupa starea de somn

c. memoria de scurta durata

d. mentinerea tonusului muscular

59. Canalul ionic are urmatoarele dimensiuni aproximative (in A)

a. lungime: 75-100; diametru 8

b. lungime: 50- 60; diametru 6

c. lungime: 20- 30; diametru 20

d. lungime: 15-20; diametru 18

Ce valoare va avea amplitudinea unui potential de actiune in cazul unui neuron al

carui potential de repaus este de -80 mV, iar depolarizarea merge pina la +20

mV

a. -60mV

b. +80 mV

c. +100 mV

d. 100 Mv

61. Energia utilizata direct de neuron pentru secretia neuromesagerilor provine

din :

a. oxidarea glucozei

b. oxidarea acizilor grasi

c. oxidarea aminoacizilor

d. adenozin-tri-fosfat

62. Organitul celular specializat in furnizarea de energie metabolica este :

a. reticulul endoplasmatic neted

b. ergastoplasma

c. mitocondria

d. lizozomul

63. Membrana neuronala este alcatuita din:

a. fosfolipide dispuse intr-un singur strat, colesterol si proteine

b. un bistrat continuu de fosfolipide, colesterol si proteine

dispuse discontinuu

c. doua straturi discontinue de proteine separate de un strat de

lipide si colesterol

d. doua straturi continue de proteine separate de un bistrat

discontinuu de lipide si colesterol.

64. Proteinele membranare indeplinesc urmatoarele roluri :

a. realizeaza transportul pasiv al substantelor intre citoplasma si

lichidul interstitial.

b. activeaza ca enzime.

c. formeaza canalele ionice.

d. asigura receptarea neuromesagerilor.

65. Pompa de Na-K :

a. este un mecanism neconsumator de energie

b. scoate la exterior trei ioni K si aduce la interior doi ioni Na

c. aduce la interior doi ioni K si scoate la exterior trei ioni Na

d. se mai numeste si ATP-aza Na-K dependenta

66. Potentialul de repaus al membranei neuronale:

a. are o valoare constanta in timp pentru un neuron dat

b. are o valoare variabila in timp, in limite relativ largi, functie de

anumite circumstante

c. este generat de pompa de Na-K, a carei stoichiometrie este de 3/2

d. determina valoarea excitabilitatii (pentru o membrana data)

67. Doi neuroni, avind valori egale ale potentialelor de repaus (-80 mV), pot avea

excitabilitati diferite atunci cind :

a. membranele lor sint de grosimi diferite

b. densitatile canalelor ionice sint diferite

c. acizii grasi ai fosfolipidelor sint diferiti

d. dimensiunile neuronilor sint diferite

68. Sinapsa neuro-neurala :

a. asigura unidirectionarea transmiterii potentialelor de actiune in

circuitele neuronale

b. este o formatiune stabila, ce nu se modifica in timp

c. prezinta o accentuata plasticitate (se modifica in timp), functie de

solicitari

d. are functie similara unui condensator electric (fizica)

69. Modificarile de excitabilitate (iradierea si concentrarea) in jurul focarului sint :

a. de aceeasi valoare pe toata zona afectata

b. mai mari in zonele mai indepartate de focar si mai mici in cele mai

apropiate

c. mai mici in zonele mai indepartate de focar si mai mari in cele mai

apropiate.

d. aleatorii, ele nedepinzind de distanta fata de focar

70. In cadrul unui arc reflex, aferentatia inversa indeplineste urmatoarele roluri :

a. confera arcului calitatea de mecanism cu autoreglaj

b. face imposibila aparitia vreunei erori in raspunsul efectorului

c. confera arcului calitatea de mecanism cu reglaj

d. face posibila interventia corectoare a centrului nervos in cazul in

care raspunsul efectorului este mai mare sau mai mic fata de comanda

primita.

71. Arcurile reflexe, dupa numarul de sinapse, pot sa fie:

a. monosinaptice

b. polisinaptice

c. mono- si polisinaptice

d. asinaptice

72. In prima etapa a realizarii conditionarii reflexe (pavloviene) contribuie:

a. iradierea excitabilitatii in cenrii nervosi

b. concentrarea excitabilitatii in centrii nervosi

c. iradierea si concentrarea excitabilitatii in centrii nervosi

d. exclusiv relatiile sinaptice

73. Faptul ca sinapsa nu este o formatiune statica, ci una dinamica, sprijina

a. procesul de memorare

b. procesul de invatare

c. modificarea vitezei de circulatie a semnalelor in circuitele neuronale

d. procesul de conditionare reflexa

74. Excitabilitatea neuronului este dependenta de:

a. valoarea potentialului de repaus

b. densitatea canalelor ionice

c. intensitatea excitantului

d. pH-ul lichidului extracelular

75. Circuitele reverberante:

a. sint specifice formatiei reticulate

b. formeaza sistemul activator ascendent

c. formeaza sistemul activator descendent

d. asigura mentinerea atentiei

76. Deschiderea canalelor ionice poate fi produsa prin :

a. sporirea fluiditatii fosfolipidelor membranare

b. deformarea mecanica a gurii externe a canalului ionic

c. reducerea valorii pH in lichidul de la fata externa a membranei

d. cresterea valorii pH in lichidul de la fata externa a membranei

77. Faza ascendenta a potentialului de actiune este generata in mod direct de :

a. deschiderea canalelor ionice in numar critic

b. depolarizare

c. electromigrarea ionilor de H

d. influxul ionilor Na datorat gradientilor chimic si electric

78. Pompa de Na-K indeplineste urmatoarele roluri la nivelul neuronului :

a. mentine in citoplasma o concentratie redusa de Na si sporita de K

b. mentine in citoplasma o concentratie sporita de Na si redusa de K.

c. asigura homeostazia ionilor de Ca in citoplasma

d. genereaza conditia necesara inchiderii canalelor ionice

79. Arcurile reflexe pot sa fie :

a.. cu efecte excitatorii sau inhibitorii

b. numai polisinaptice

c. elementare si supraelementare

d. conditionate si neconditionate

80. In procesul de memorare pot sa fie implicate :

a. circuitele reverberante

b. plasticitatea sinapsei

c. sporirea grosimii tecii de mielina a prelungirilor axonale si dendritice

d. sporirea, prin stimulare, a distantei dintre nodurile Ranvier

81. Secretia la nivelul celulelor nervoase :

a. este proprie numai anumitor neuroni

b. este proprie tuturor neuronilor

c. cuprinde sinteza produsului, stocarea si eliberarea lui

d. este dependenta cantitativ de dezvoltarea ergastoplasmei

82. Antiportul Na/H de la nivelul membranei neuronale:

a. este un mecanism de corectare a pH-ului citoplasmatic

b. face posibila inchiderea canalelor ionice

c. este un mecanism pasiv, fara consum direct de ATP

d. poate fi suplinit de o pompa de protoni

83. Faza descendenta a potentialului de actiune neuronal :

a. are doua etape: pasiva si activa

b. este in intregime datorata efluxului ionilor de K

c. efluxul ionilor de K este implicat exclusiv in realizarea primei etape

d. se mai numeste si faza de repolarizare

84. Propagarea potentialului de actiune pe prelungirile unui neuron izolat :

a. se realizeaza centripet (spre corpul celular) pe dendrite si centrifug

(spre periferie) pe axoni

b. in ambele directii, atit pe axoni cit si pe dendrite

c. se datoreaza electromigrarii ionilor de H

d. se realizeaza cu o viteza dependenta de grosimea tecii de mielina

85. Valoarea intirzierii sinaptice :

a. este o constanta (0,5 ms) pentru toate sinapsele

b. variaza atit de la o sinapsa la alta, cit si de la o etapa la alta pentru

aceiasi sinapsa

c. este dependenta de largimea fantei sinaptice

d. pentru o sinapsa data, scade cu ritmul si durata solicitarii

86. Canalul ionic :

a. detine o singura stare inchisa si mai multe stari deschise

b. detine mai multe stari inchise si o singura stare deschisa

c. are un diametru de aproximativ 15 A

d. are o lungime de aproximativ 100 A

87. Relatiile interneuronale nonsinaptice :

a. se bazeaza pe electromigrarea ionilor de H

b. au importanta in realizarea conditionarii reflexe simple si operationale

c. sint prezente in oricare centru nervos, nu numai la nivel cortical

d. pot avea loc atit intre corpii celulari ai neuronilor, cit si intre

prelungirile axonale sau dendritice ale acestora

88. Conditionarea reflexa - simpla (pavloviana) si operationala:

a. necesita existenta unei motivatii

b. constitue principalul mecanism de invatare

c. stingerea reactiilor conditionate readuce sistemul nervos la starea initiala

d. are rol adaptativ

89.Energia utilizata direct de neuron pentru secretia neuromesagerilor provine din :

a.oxidarea glucozei

b. oxidarea acizilor grasi

c. oxidarea aminoacizilor

d. adenozintrifosfat

e. toate acestea

90.Organitul celular specializat in furnizarea de energie metabolica este :

a. reticulul endoplasmatic neted

b. ergastoplasma (corpii Nissl)

c. mitocondria

d. lizozom

e. centrul cinetic celular (centrozom)

91.Membrana neuronala este alcatuita din :

a. proteine dispuse intr-un singur strat,colesterol si fosfolipide

b. un bistrat continuu de fosfolipide, colesterol si proteine dispuse discontinuu pe

ambele fete

c. doua straturi discontinue de proteine separate de un monostrat de lipide si

colesterol

d. doua straturi continue de proteine separate de un bistrat discontinuu de lipide si

colesterol

e. fosfolipide,colesterol si proteine cu dispozitii variabile de la un neuron la altul

92.Proteinele membranare indeplinesc urmatoarele roluri :

a.realizeaza transportul pasiv al substantelor intre citoplasma si lichidul interstitial

b. activeaza ca enzime

c. formeaza canalele ionice

d. asigura receptarea (legarea) neuromesagerilor

e. asigura receptarea (legarea) hormonilor

93.Pompa de Na+/K+ :

a. este un mecanism neconsumator de energie,economisind ATP-ul neuronal

b. scoate la exterior trei ioni K+ si aduce la interior doi ioni Na+

c. aduce la interior doi ioni K+ si scoate la exterior trei ioni Na+

d. se mai numeste si ATP-aza Na+-K+ dependenta

e. viteza ei de lucru este intensificata de cresterea concentratiei Na+ in citoplasma

f. scaderea concentratiei K+ citoplasmatic ii reduce viteza de lucru

94.Pompa de Na+/K+ indeplineste urmatoarele roluri la nivelul neuronului :

a. asigura homeostazia Ca++ in citoplasma

b. mentine in citoplasma o concentratie redusa de K+ si crescuta de Na+

c. mentine in citoplasma o concentratie redusa de Na+ si crescuta de K+

d. contribuie la mentinerea unui pH constant in citoplasma

e. asigura conditia necesara inchiderii canalelor ionice

f. determina deschiderea canalelor ionice

95.Potentialul membranar de repaus :

a. are o valoare (-80 mV) constanta in timp pentru un neuron dat

b. are o valoare variabila in timp, in limite relativ largi, functie de anumite

circumstante

c. este generat de pompa de Na+/K+, a carei stoichiometrie este de 3/2

d. se datoreaza prezentei in lichidul interstitial a ionilor Na+ si in citoplasma a

ionilor A-

e. determina valoarea excitabilitatii (pentru o membrana data)

f. determina valoarea amplitudinii potentialului de actiune,independent de

circumstante

96.Doi neuroni,avind valori egale ale potentialelor de repaus (-80 mV), pot avea

excitabilitati de valori diferite atunci cind :

a.membranele lor sint de extinderi diferite

b. densitatile canalelor ionice sint identice.

c. continuturile de fosfolipide sint diferite

d. dimensiunile neuronilor sint diferite

97.Excitabilitatea unui neuron dat :

a. este o marime caracteristica acestuia in toate conditiile

b. depinde de valoarea potentialului de repaus

c. depinde de densitatea canalelor ionice

d. poate varia de la un moment la altul in functie de circumstante

98.Potentialul de actiune poate lua nastere numai atunci cind excitantul:

a. deschide cel putin un canal ionic

b. deschide un anumit numar de canale ionice (numar critic)

c. deschide un numar de canale superior numarului critic

d. deschide un numar de canale ionice mai mare decit numarul de canale pe care

pompa de sodiu-potasiu le poate reinchide in timp real

99.Amplitudinea potentialului de actiune este data de :

a. valoarea potentialului de repaus preexistent

b. valoarea intensitatii excitantului aplicat

c. densitatea canalelor ionice

d. numarul de canale ionice deschise de excitant

100.Propagarea potentialului de actiune se realizeaza prin electromigrarea ionilor :

a. Na+ spre zonele negative atit la fata externa,cit si la fata interna a membranei

b. H+ spre zonele negative, exclusiv la fata externa a membranei

c. Na+ si H+ ,exclusiv la fata externa a membranei

d. negativi (Cl- si A-) spre zonele pozitive atit la fata externa,cit si la fata interna a

membranei

e. H+ spre zonele negative atit la fata externa,cit si la fata interna a membranei

101.Viteza de propagare a potentialului de actiune pe un axon mielinizat depinde de :

a. grosimea stratului de mielina

b. distanta dintre nodurile Ranvier

c. intensitatea excitantului aplicat

d. lungimea axonului

102.Eliberarea neuromesagerului din butonul terminal al axonului :

a.nu este posibila in absenta ionilor Ca++ din citoplasma

b. se realizeaza prin difuzie, dupa deschiderea veziculei

c. se face intr-o cantitate standard,independenta de intensitatea stimulului

d. nu se mai produce daca fanta sinaptica este absenta

103.Sinapsa neuro-neurala :

a.asigura unidirectionarea transmiterii potentialelor de actiune pe un singur neuron

b. este o formatiune stabila,ce nu se modifica in timp

c. prezinta o accentuata dinamica (se modifica in timp), functie de solicitari

d. are functie similara unui condensator electric

104.Fenomenul de iradiere a excitabilitatii in centrii nervosi :

a. are loc exclusiv la nivelul scoartei cerebrale

b. are loc la nivelul oricarui centru nervos

c. este un proces pasiv (fizico-chimic)

d. este un proces activ, implicind consum de ATP

e. se produce pe distante mai mari in centrii nucleari si pe distante mai mici in

centrii corticali

105.Iradierea excitabilitatii in centrii nervosi este produsa prin :

a. activitatea pompei de Na+-K+

b. functionarea antiportului Na+-H+

c. electromigrarea ionilor Na+ spre focarul de excitatie

d. electromigrarea ionilor H+ spre focarul de excitatie

e. influxul ionilor Na+

106.Concentrarea excitabilitatii in centrii nervosi :

a. este un proces pasiv (fizico-chimic)

b. este un proces activ,consumator de ATP

c. se produce in mod obligatoriu in consecinta iradierii

d. se produce in mod aleatoriu in consecinta iradierii

107.In jurul unui focar de excitatie se induce :

a. reducerea excitabilitatii (inhibitie),in prima faza

b. cresterea excitabilitatii,in a doua faza

c. reducerea excitabilitatii (inhibitie), in a doua faza

d. cresterea excitabilitatii, in prima faza

e. concomitent, cresterea si reducerea excitabilitatii

108.Modificarile de excitabilitate in jurul focarului sint :

a. de aceeasi valoare pe toata zona afectata

b. mai mari in zonele mai indepartate de focar si mai mici in cele mai apropiate

c. mai mici in zonele mai indepartate de focar si mai mari in cele mai apropiate

d. aleatorii, ele nedepinzind de distanta fata de focar

109.Conditionarea reflexa (pavloviana) :

a. poate fi obtinuta nu numai in scoarta cerebrala,ci si in alte zone centrale,inclusiv la nivelul maduvei spinarii

b. se bazeaza,cel putin in prima etapa,pe procesul de iradiere a excitabilitatii

c. se obtine doar atunci cind exista o motivatie suficient de semnificativa

d. dispare, treptat, in absenta motivatiei

110.Pentru elaborarea conditionarii reflexe sint necesare :

a.existenta unei motivatii semnificative

b. precedenta excitantului neconditionat (de exemplu,alimentul)

c. precedenta excitantului conditionat (de exemplu,sunetul)

d. repetarea asocierii celor doi excitanti :conditionat si neconditionat

e. existenta unui raport optim intre intensitatile celor doi excitanti

f. absenta altor focare de excitatie in oricare centru nervos

111.Conditionarea reflexa aduce urmatoarele avantaje :

a.reducerea consumului de energie metabolica in realizarea actiunilor

b. sprijinirea procesului de invatare

c. anticiparea benefica a unor evenimente pozitive sau negative

d. sporirea capacitatii adaptative

112.Arcurile reflexe elementare :

a. dupa numarul neuronilor ce le compun pot fi monosinaptice si polisinaptice

b. sint exclusiv polisinaptice fiind formate din,cel putin,patru neuroni

c. unele dintre acestea se pot inchide si la nivelul scoartei cerebrale

d. toate se inchid numai la nivelul centrilor subcorticali

113.Un arc reflex are urmatoarele componente :

a. calea aferenta directa,centrul nervos,calea eferenta si calea aferenta inversa

b. receptorul,calea aferenta directa,centrul nervos,cale eferenta si efectorul

c. receptorul,calea aferenta directa,centrul nervos,calea eferenta,efectorul si

aferentatia inversa

d. receptorul,centrul nervos,calea eferenta,efectorul si aferentatia inversa

114.In cadrul unui arc reflex,aferentatia inversa indeplineste urmatoarele roluri :

a. confera ansamblului calitatea de mecanism cibernetic

b. face imposibila aparitia vreunei erori in raspunsul efectorului

c. confera ansamblului calitatea de mecanism cu reglaj

d. face posibila interventia corectoare a centrului nervos

115.Deschiderea canalelor ionice poate fi produsa prin :

a. sporirea fluiditatii fosfolipidelor membranare

b. deformarea mecanica a gurii externe a canalului ionic

c. reducerea valorii pH in lichidul din imediata vecinatate a fetei externe a

membranei

d. cresterea valorii pH in lichidul din imediata vecinatate a fetei externe a

membranei

e. actiunea neuromesagerilor excitatori asupra receptorilor membranari specifici

f. actiunea neuromesagerilor inhibitori asupra receptorilor membranari specifici

116.Aplicarea pe membrana neuronala a doi stimuli liminali (prag) la interval de 1

ms unul de altul :

a. genereaza doua potentiale de actiune succesive cu aceeasi amplitudine (100 mV)

b. genereaza un singur potential de actiune,dar cu o amplitudine dubla (200 mV),ca

rezultat al sumarii potentialelor individuale generate de cei doi stimuli succesivi

c. genereaza un singur potential de actiune cu ampltudinea de 100 mV,produs de

primul stimul, al doilea stimul raminind fara efect,canalele ionice fiind inca deschise

d. nu genereaza nici un potential de actiune,al doilea stimul,fiind aplicat la un

interval de timp prea scurt,anulind efectul celui dintii

117.Actiunea excitantului asupra membranei neuronale produce in mod direct :

a. un potential de actiune

b. depolarizarea membranei

c. deschiderea canalelor ionice

d. eliberarea neuromesagerului

118.Potentialul de actiune este generat direct de :

a. deschiderea canalelor ionice

b. depolarizare

c. gradientii electrochimici ai Na+ si K+

d. electromigrarea ionilor H+

119. Potentialul de receptor (sau prepotentialul) :

a. are aceiasi amplitudine si durata pentru toate celulele receptoare

b. se datoreaza deschiderii numarului critic de canale ionice in mod succesiv si nu

concomitent

c. se propaga cu viteza mai redusa decit potentialul de actiune

d. este urmat intotdeauna de un potential de actiune

120. Aparitia unui focar de excitatie intr-un centru nervos :

a. induce la neuronii din jur numai o stare de hipoexcitabilitate (inhibitie)

b. nu afecteaza neuronii invecinati

c. induce la neuronii din jur atit cresterea excitabilitatii, in prima faza, cit si reducerea acesteia (inhibitie), in a doua faza

d. determina in jur inductia consecutiva

121. Arcul reflex elementar :

a. este format din patru neuroni

b.caile aferenta si eferenta intra si in componenta arcului supraelementar

c. este format din doi neuroni

d. lipseste la nivelul maduvei

122. Cresterea excitabilitatii unui neuron poate fi obtinuta prin :

a. procesul pasiv al iradierii

b. procesul activ al concentrarii

c. slabirea legaturii ionilor Ca la proteinele canal

d. deschiderea unui numar subcritic de canale ionice

123. Membrana corpului celular al neuronilor pe care descarca mai multe sinapse:

a. are aceeasi valoare a potentialului de repaus pe toata suprafata ei

b. are valori diferite de la o zona la alta, functie de activitatea sinapselor

c. isi modifica alcatuirea prin activitatea sinapselor

d. asigura propagarea sub forma unei unde sinuoase discontinue

124. Neuromesagerii excitatori sint :

a. acidul gama-amino butiric

b. acetilcolina

c. glicina

d. adrenalina

125. Viteza de propagare a potentialului de actiune pe axonul mielinizat :

a. depinde de grosimea tecii de mielina

b. este mai mare decit pe o dendrita la fel mielinizata

c. sporeste odata cu cresterea lungimii internodurilor

d. este mai mica decit pe axonii nemielinizati

126. Viteza de propagare a potentialului de actiune pe axonul nemielinizat :

a. este dependenta de diametrul axonului

b. sporeste odata cu reducerea diametrului axonului

c. sporeste odata cu cresterea diametrului axonului

d. nu depinde de diametrul axonului

127. Distanta dintre conul de emergenta al axonului si primul nod Ranvier al acestuia determina:

a. viteza de propagare a potentialului de actiune pe axon

b. amplitudinea potentialului de actiune pe axon

c. transferul informatiei de pe amplitudine pe perioada

d. transferul informatiei de pe perioada pe amplitudine

128. Excitabilitatea neuronului este :

a. minima, atunci cind toate canalele ionice sint inchise cu maxima fermitate

b. maxima, atunci cind numarul canalelor deschise este mai mic cu unu fata de

numarul critic

c. nula, atunci cind numarul canalelor deschise este cel putin egal cu numarul critic

d. egala cu zero, in perioada refractara absoluta a potentialului de actiune

129. Refacerea ATP-ului se produce pe seama energiei chimice obtinuta din arderea:

a. glucozei

b. acidului gras

c. aminoacidului

d. hidrogenului obtinut prin dehidrogenare din acidul piruvic

130. Functia secretorie a neuronilor rezida in sinteza si eliberarea:

a. neurociberninelor locale

b. neurohormonilor sistemici

c. neuromesagerilor

d. substantelor opioide