APTITUDINILE SI IMPORTANTA LOR
IN ACTIVITATEA SCOLARA

APTITUDINILE INTELECTUALE

Leontiev: insusire generala care determina efectuarea cu succes a unei anumite activitati:

definitie incorecta: nu ia in calcul alti factori care ar putea facilita succesul

Relatia dintre aptitudini si capacitati:

capacitatea psihica - posibilitatea individului de a efectua cu succes o anumita activitate

T    este legata de: momentul prezent si experienta in domeniu

aptitudinile se recunosc dupa:

T    usurinta invatarii a unor aspecte absolut noi

T    usurinta si calitatea executiei sarcinii

permit realizarea unor diferentieri intre indivizi

Definitie: insusiri ale persoanei care, in ansamblul lor, explica diferentele constatate intre oameni in privinta posibilitatii de a-si insusi anumite cunostinte, priceperi si deprinderi

W. Stern face diferenta intre dispozitiile:

de inzestrare - aptitudinile - capabil de a dobandi experienta intr-un domeniu

de orientare - vointa, afectivitatea - stimuleaza sau blocheaza actiunea

Corelare nivel inteligenta cu:

realizarea diferitelor capacitati - mers, vorbit etc.

viteza de habituare cu stimuli noi

Exista:

o componenta innascuta mai putin evidenta

influente de mediu consecinte privind cristalizarea aptitudinilor

Clasificare:

aptitudini simple:

generale - prezente in toate domeniile

de grup - realizarea unui grup de activitati

specifice - domeniu restrans

aptitudini complexe - aptitudini ample, de tip profesional

aptitudine tehnica, muzicala, matematica

APTITUDINILE GENERALE: INTELIGENTA

Definirea inteligentei

singura aptitudine generala admisa

calitatile functionale ale sistemului nervos (viteza de operare, volum de informatii tratate) constituie baza fiziologica a inteligentei

aptitudine generala care contribuie la formarea capacitatilor si la adaptarea cognitiva a individului in situatii noi

Instoricul masurarii inteligentei

acum 2.000 ani - imparatii chinezi testau performantele inaltilor functionari

examinarile studentilor de la Universitatea din Bologna - 1219

Trebuie facuta diferenta intre:

testele de aptitudini - urmaresc potentialitatile - capacitate de a invata

testele de performanta - o lucrare de control, de exemplu

Alfred Binet - primul test de inteligenta, la origine test pentru identificarea copiilor cu dificultati in scoala

1905 - Scala metrica a inteligentei

introduce conceptul de varsta mintala - poate fi diferita de varsta cronologica

L. Wilhelm Stern . formula de calcul a coeficientului de inteligenta

C.I. = 100

CI = 100 - dezvoltare normala

CI = 70 - inteligenta redusa

CI = 130 - inteligenta dezvoltata

Limitele testelor de inteligenta

inteligenta nu este masurabila in mod direct (se masoara comportamentele)

nu pot face predictii in diferite domenii de viata

QI nu are o valoare absoluta

APTITUDINILE DE GRUP SI APTITUDINILE COMPLEXE:

Aptitudinile de grup - sapte admise

Factorul verbal V - capacitatea de a intelege rapid sensul cuvintelor

evaluat prin probe de tip vocabular (lista de cuvinte) si de tip fraze (serii de fraze)

Factorul de fluiditate verbala W expresia unei functii verbo - motorii

capacitatea de expresie (testata dupa exprimarea in scris)

Factorul numeric N: - usurinta in operare cu numere

diferit de aptitudinile pentru matematica (aptitudine complexa) sau capacitatea de rezolvare a problemelor (inteligenta generala)

Factorul perceptiv P - legat de capacitatile neurosenzoriale

posibilitatea de a percepe obiectele in mod rapid si detailat

Factorul de reprezentare spatiala S

posibilitatea de a imagina obiecte in coordonate bi- si tridimensionale

de a opera deplasari si transformari in plan mintal

Factorul de dexteritate manuala M

aptitudinea de a manui obiecte - caracteristica psihomotorie

Factor de rationament R - inteligenta

Aptitudini complexe

dupa domenii de activitate

Aptitudini tehnice

posibilitatea de utiliza masini si aparate, de a intelege functionarea lor

implica:

T    factori perceptivi, de reprezentare spatiala, dexteritate manuala

T    inteligenta generala

interesul pentru asemenea activitati

diferenta intre sexe, data de presiuni sociale catre asumarea rolului de gen

Aptitudini stiintifice

inteligenta cel putin normala

creativitate absolut necesara

T    stiintele naturii - factorul perceptiv P, factorul de reprezentare spatiala S

T    matematica - factorul numeric N

T    filosofie, filologie - factorul verbal V

Aptitudinile artistice

cel mai vizibil aspectul innascut - se manifesta fie precoce, fie la o varsta matura

aptitudini muzicale, arte plastice, literare, arta dramatica

COPIII DOTATI INTELECTUAL SI CARACTERISTICILE LOR

exista numeroase intrebari privind copiii supradotati si integrarea lor in procesul de invatamant

Incercari de definire

Lewis Terman . depistarea copiilor supradotati cu teste de inteligenta

Scala Stanford - Binet: Qi = 130 - dotati, 140 - supradotati, 170 - genii

testele nu pot fi considerate criterii unice

Remy Chauvin: foloseste termenii talentat, creativ

face distinctia intre:

T    copilul dotat intelectual: inteligenta ridicata, gandire convergenta

T    copilul inalt creativ: creativitate, gandire divergenta

testele de inteligenta omit evaluarea gandirii creatoare

Gardner: propune evaluarea competentei in sapte sfere distincte:

domeniul lingvistic, muzical, logico - matematic, spatio - vizual, kinestezic, social, intrapersonal

Dotarea intelectuala:

existenta unor aptitudini ridicate in unul sau mai multe domenii, care pot sau nu sa se manifeste

sunt determinate de factori ereditari, dar

sunt afirmate in conditii adecvate de mediu

Identificarea copiilor dotati in scoala

L.H. Terman:

modifica scala metrica de inteligenta a lui Binet, definind 9 itemi, folositi si astazi

G. Hildreth: 65 aspecte grupate in sase categorii distincte - calitati intelectuale, capacitatea de manipulare a limbajului, calitati scolare, aptitudini si talente speciale, caracter, nivel de dezvoltare

evitarea 'autoindeplinirii profetiei'

Caracteristicile elevilor dotati si talentati

nu formeaza un grup omogen

exista un stereotip al copilului supradotat (exceland in toate domeniile);

T    cei ce nu se conformeaza raman neidentificati

Galagher ii caracterizeaza prin indemanarea de a absorbi concepte abstracte, de a le organiza mai eficient si de a le aplica mai adecvat decat colegii de generatie

Exista doua feluri de comportament al elevilor supradotati:

elevi ideali, modele de buna purtare gandire convergenta

copii problema, plictisiti, non-conformisti gandire divergenta

Instructia accelerata: pro si contra

copiii dotati: 'proba de foc' pentru profesor

solutia: instructia accelerata (sa sara una-doua clase, sa comprime materia etc.)

Argumente:

evitarea plictiselii prin munca de nivel apropiat

aparitia unor atitudini pozitive fata de scoala prin captarea interesului

Contra-argumente:

acceleratia duce la senzatie de elitism

efectele acceleratiei asupra aspectelor emotionale si sociale sunt contradictorii

copiii mai putin talentati pierd modelul oferit

Recomandari pentru profesori

oferirea unui material imbogatit pe orizontala (mai mult material de acelasi nivel) si pe verticala (material cu nivel mai avansat)

realizarea de studii individuale

incurajarea lecturilor suplimentare - surse de inspiratie pentru viitorul acestor copii: biografii si autobiografii ale celebritatilor

stimularea aparitiei de hobby-uri

mentorat prin corespondenta