Testele de atentie

Testele de atentie

Atentia este o aptitudine nu foarte clar definita.

Este descrisa mai bine ca stare de atentie: persoana intelege clar si percepe cu precizie ceea ce vrea sa inteleaga. De ce? Energia sa este concentrata, focalizata pe punctul esential. de aici putem trage concluzia ca exista o aptitudine sau o functie psihica care corespunde acestei stari de atentie.

Starea clara de constiinta poate fi influentata de:

procesul care se desfasoara;

intensitatea tensiunilor;

forta stimularilor.

Atentia nu inseamna cu necesitate mobilizare volitionala; poate fi spontana. Joaca un rol important in actele gandirii pentru ca, in absenta tensiunilor interioare nu poate avea loc un proces orientat. Daca acest proces nu are forta necesara, poate fi intarit prin alte surse de energie (teama de esec, ambitia, pot suplini lipsa de interes).

Atentia voluntara este necesara chiar cand este vorba de o munca interesanta, dar care dureaza timp indelungat pentru:

a mentine tensiunea necesara;

a se impotrivi altor stimulari, excitari posibile.

Datele experimentale nu justifica insa considerarea dependentei intre atentia buna si vointa puternica. de exemplu, poate fi dificil pentru un individ cu o vointa puternica sa se concentreze pe o sarcina intelectuala abstracta, daca natura sa este predominant practica.

In orientarea profesionala au fost definite, in functie de solicitarile practice, diferite tipuri de atentie, care au constituit repere pentru psihotehnica, aceste distinctii mentinand-se in diferite sarcini precise:

restransa - extinsa;

- rigida - fluctuanta;

- subiectiva - obiectiva;

- analitica - sintetica;

- statica - dinamica etc.

Deci se prefera definirea si testarea unor forme ale atentiei in functie de activitatea care cere atentie, pentru ca atentia nu exista in sine ci se exprima in functie de diferite activitati.

Astfel, dupa modul in care atentia se manifesta in diferite tipuri de activitati se testeaza:

concentrarea atentiei pe un proces precis pentru a-i permite acestuia derularea in conditiile cele mai favorabile si in forma sa cea mai intensa;

capacitatea de rezistenta la distragerea prin perturbatii;

distributivitatea atentiei, respectiv mentinerea unui camp psihic liber pentru ca un eveniment sa atinga cea mai mare eficacitate. de exemplu situatiile cand fie in stare de pasivitate totala, fie in timpul executarii unei activitati mai putin intensa, ne indreptam, atentia la ceva care apare (conducere auto, control panou comanda etc.).

Tipul de atentie este puternic legat de personalitate. Ceea ce testam prin testele de atentie nu este atentia ca atare ci tipuri de sarcini in care subiectul trebuie sa fie atent pentru a reusi sa le rezolve. Pentru ca rezultatul sa nu fie mijlocit de alte aptitudini specifice (de ex. inteligenta) si pentru a masura cel mai pur posibil concentrarea de energie si rezistenta la distragere, testele de atentie se construiesc pe sarcini simple, cele mai simple: testele de baraj (baraj litere, baraj figuri - patrate sau cercuri, sau arcuri de cercuri etc.). In astfel de sarcini se urmareste viteza de lucru si exactitatea. Viteze: cate sarcini a parcurs in unitatea de timp standard. Exactitatea: raportul dintre corecte si totalul de corecte, omisiuni si erori. Numarul de sarcini corecte este de regula mult mai constant. Numarul de omisiuni si erori variaza in limite destul de mari daca repetam testul de mai multe ori. Metoda de lucru - lenta sau rapida - este fluctuanta dar, datorita faptului ca exactitatea nu poate creste cu viteza, creste numarul de erori. In concluzie: un numar de erori mare semnifica o viteza prea mare in raport cu atentia disponibila si nu o aptitudine slaba.

Este important sa se determine:

daca individul are tendinta sa-si depaseasca viteza optima sau daca, invers,

este prea prudent sau daca

lucreaza conform aptitudinii sale.

In practica, in testele de baraj de exemplu, individul trebuie adus la acea viteza care ii corespunde capacitatii de concentrare - examinatorul controland la plecare exactitatea si incitandu-l la o munca rapida si precisa (consemne).

Corelarea intre diferite teste de atentie este foarte slaba - 0.30 - si o schimbare a semnelor si tehnicii testului influenteaza rezultatele. Concluziile examinarii atentiei vor trebui utilizate la fel ca in testarea memoriei, in sensul ca nu este posibil sa tragi concluzii generale plecand de la concluziile unui singur test.

Se cere: prudenta in generalizarea rezultatelor - ele sunt valabile pentru tipul de activitate similar activitati din test. de ex., pentru testele de atentie tip baraj, valabilitatea este pentru munca intelectuala simpla si monotona. Verificarea empirica daca exista o relatie intre situatia practica si performanta la test.