ASPECTE PSIHOLOGICE IN DEPENDENTE

ASPECTE PSIHOLOGICE IN DEPENDENTE

ABUZUL DE ALCOOL

In legatura cu consumul de alcool, se pot defini mai multi termeni: consumul excesiv de alcool, efectele nocive ale alcoolului, consumul problema si dependenta de alcool.

Consumul excesiv de alcool se refera la ingurgitarea zilnica sau saptamanala de alcool peste o anumita cantitate. El prezinta un risc crescut de dezvoltare a dependentei de alcool si de aparitie a efectelor nocive. Elemente de identificare:

consumul prelungit de alcool, urmat de esec in plan profesional, scolar si familial (absente de la locul de munca, eliminarea de la scoala sau concedierea, neglijarea familiei si copiilor);

consumul crescut de alcool in situatii in care acesta este periculos (conducerea autoturismului, serviciu etc.);

aparitia unor probleme juridice legate de consumul de alcool;

continuarea consumului de alcool, in ciuda unor probleme sociale si interpersonale produse sau exacerbate de alcool.

Efectele nocive ale alcoolului se refera la orice efect nociv mintal, somatic sau social, rezultat din consumul excesiv de alcool.

Consumul problema este consumul de atrage dupa sine efecte nocive, dar nu a dus inca la dependenta de alcool.

Dependenta de alcool se refera la o stare in care apare un sindrom de perturbare mintala sau somatica la intreruperea drogului (alcoolului).

Sindromul dependentei de alcool - descrie un grup de simptome ce apar la unele persoane atunci cand inceteaza sa mai bea. Se defineste prin sapte elemente esentiale:

a)     sentimentul de a fi constrans la bautura;

b)     un mod stereotip de a bea - la intervale regulate, pentru a evita simptomele de sevraj;

c)     intaietatea bauturii asupra altor activitati;

d)     modificarea tolerantei la alcool - cresterea tolerantei la alcool este un semn important al dependentei; in stadiile tardive ale dependentei, toleranta se prabuseste si bautorul dependent este incapacitat dupa numai cateva pahare;

e)     simptome de intrerupere repetate - tremor acut la nivelul mainilor, picioarelor si trunchiului, care duc la incapacitarea individului pentru actiuni simple (ex.incheierea nasturilor). Pot aparea si halucinatii, la o intrerupere mai indelungata, apoi accese epileptice si dupa 48 de oer, se poate dezvolta delirium tremens;

f)      linistirea prin bautura;

g)     revenirea dupa abstinenta - revenirea la consumul uzual de alcool.

Cauzele consumului si dependentei de alcool

a)     factori genetici - se constata o frecventa mai mare a consumului de alcool, cu ajungerea mai rapida la dependenta, la persoanele care au in anamneza familiala antecedente de alcool;

b)     factori biochimici - nu este demonstrata cu certitudine ca si cauza a alcoolismului;

c)     factorii de invatare - prin imitarea la copii a modelelor adulte si prin modelul social masculin.

d)     Factorii de personalitate - clinic, alcoolismul se asociaza frecvent cu anxietatea cronica, cu un sentiment general de inferioritate si cu sentimente de ingaduinta prea mare fata de sine.

O valoare aparte in intelegerea alcoolismului o au factorii psihodinamici de personalitate, vorbindu-se chiar de o psihodinamica speciala a toxicomanului, valabila pentru orice fel de toxicomanie (alcool, droguri, consum excesiv de nicotina).

Aspectele psihodinamice cele mai importante ar fi (apud.V.Perciun, 2000):

o predispozitie, probabil nativa foarte pronuntata spre modul de existenta al uniunii duale;

incapacitate majora de a suporta intreruperi ale acestei uniuni duale;

un impuls foarte intens de a fi acceptat, asimilat, inglobat de partenerul dual, pentru a se simti integrat;

incapacitate de schimbare a obiectul investit pulsional;

toxicomanul transfera asupra actiunii propria sa incapacitate de a intrerupe uniunea duala. Obiectul toxicomanului este un surogat permanent, substitut pentru obiectul uniunii duale;

obiectul toxicomanului functioneaza ca un fetis, cu care subiectul retraieste uniunea duala;

sentimentul de a nu fi acceptat ii revine constient toxicomanului, datorita introiectarii persoanei care a rupt uniunea duala, neacceptandu-l. Aceasta duce la situatia paradoxala ca nu se mai poate accepta pe sine;

exista in toxicomanie o puternica componenta de autoagresivitate si autodistrugere;

autosabotarea, ca forma a autoagresivitatii, devine constienta si conduce la devalorizarea tuturor valorilor, incepand cu propria valoare.

Efectele alcoolului

a)     afectare somatica

efect nociv asupra unor tesuturi (mai ales asupra creierului si ficatului),

alimentatie insuficienta, cu deficit proteic sau de vitamine,

cresterea riscului accidentelor, mai ales a traumatismelor cranio-cerebrale,

neglijenta generala, cu cresterea susceptibilitatii la infectii;

tulburari la nivelul aparatului digestiv (mai ales afectiunile hepatice), a sistemului nervos, a sistemului cardiovascular etc.

b)    tulburarile psihice:

intoxicatiile alcoolice: modificari marcate ale comportamentului in sensul inadecvarii, cu acte agresive si goluri in memorie (amnezie de scurta durata);

fenomenele de intrerupere: culmineaza cu delirium tremens. Apare la persoane care au un istoric indelungat al consumului de alcool. Tabloul simptomatic: activitate mintala haotica, obnubilare, dezorientare in spatiu si timp, slabire a memorie datelor recente, tulburari de perceptie (interpretari false ale stimulilor si halucinatii predominant vizuale si tactile), agitatie severa, anxietate majora, insomnie, tremor intens al mainilor. Starea dureaza 3-4 zile, cu intensificari noaptea. In final se instaleaza un somn profund si prelungit, cu amnezie partiala sau totala asupra perioadei de delirium, la trezire.

Tulburarile toxice: psihoza Korsakov, encefalopatia Wernicke si dementa alcoolica.

Tulburari psihice asociate

L       Deteriorarea personalitatii - devine egocentric, lipsit de consideratie fata de nevoile celorlalti. Standardele comportamentale decad, nu-si mai poate indeplini responsabilitatile profesionale, familiale si sociale, devine mitoman.

L       Tulburari afective - depresia poate fi factor declansator al consumului de alcool si este cu siguranta efect al acesteia, alaturi de anxietate si iritabilitate, scaderea stimei de sine;

L       Comportament suicidar

L       Scaderea functiei sexuale - cu disfunctie erectila si ejaculare intarziata, pe fondul lor accentuandu-se sentimentele de inferioritate, tensiunile dintre parteneri etc.

L       Gelozia patologica - idee deliranta ca partenerul este infidel. In cazuri mai putin perturbate, apare o suspiciozitate de fond, nedeliranta, fata de partener;

L       Halucinoza alcoolica - halucinatii auditive (voci amenintatoare, pe fondul unei constiinte lucide).

c)     efecte sociale - tensiune in cuplu, cu o rata mare a divorturilor;

- violenta in cuplu;

- copiii din aceste cupluri - tulburari emotionale sau comportamentale, slab randament scolar;

- scaderea eficientei in munca, concedieri repetate, accidente de munca;

- accidente rutiere;

- comportament infractional, criminalitate;

- degradare sociala, pe fondul saracirii;

- sexualitate dezordonata, imprudenta si graviditate nedorita.

In ceea ce priveste tratamentul psihologic al consumului de alcool, se folosesc:

d)    terapia de grup - aproximativ 10 pacienti se intalnesc regulat, impreuna cu unul sau mai multi membri ai personalului. Scopul: observarea propriilor probleme si gasirea unor modalitati eficiente de rezolvare a lor.

e)     terapia de sustinere (suportiva)- sprijin psihologic individual. Scopul: sprijinirea pacientului in a se descurca cu problemele de viata cotidiana, fara a apela la bautura in exces.

f)      terapia comportamentala - abordeaza actul de a bea, mai putin problemele subiacente.

g)     Alte organizatii care se ocupa de problemele legate de abuzul de alcool (Alcoolicii Anonimi, consiliile pentru alcoolism, camine pentru alcoolicii fara locuinta).

III. CONSUMUL DE DROGURI

Drogurile sunt substante naturale sau sintetice, folosite de consumatori pentru actiunea lor psihotropa. Ele modifica functiile psihice prin influenta lor asupra atentiei, calitatii senzatiilor, vietii afective, ideatiei sau imaginatiei (Lupu, I., Zanc, I.)

Dupa un timp, consumul regulat de droguri produce la subiecti starea de farmaco-dependenta (termen folosit de OMS dupa 1965, in locul termenului de toxicomanie si obisnuinta).

Starea de dependenta se traduce prin reactii de adaptare ale organismului la produsul utilizat:

h)    dependenta fizica - consecinta interactiunii indelungate intre organism si substanta exogena, determinand nevoia fizica de a consuma substanta. Intreruperea consumului (sevrajul) provoaca tulburari somatice si psihice, care constituie sindromul de abstinenta. Efectele dispar la administrarea substantei;

i)      dependenta psihica - stare psihica ce se caracterizeaza prin dorinta irepresibila de a retrai senzatiile datorate ingestiei unui produs. Reducerea produsului poate provoca manifestari psihice (angoasa, iritabilitate etc.), dar nu sindrom de abstinenta;

j)      toleranta - organismul se obisnuieste cu o substanta si necesita marirea dozei pentru a obtine aceleasi efecte.

Consumul de droguri se datoreaza unui cumul de factori care actioneaza impreuna (Zanc, I., Lupu, I.):

a)     factori socio-culturali:

cautarea unei placeri insolite prin incalcarea interdictiei si gustul riscului, teribilism;

apartenenta la un grup care induce consumul de droguri;

cautarea unei spiritualitati in izolarea de lume;

mod de protest social;

precaritate, izolare sociala, neintegrare, trairea exclusiv in prezent.

b)    factori individuali:

c)     factori psihodinamici - similari celor de la consumul de alcool.

d)    factori psihologici fragilizanti

a.      intoleranta la frustrare;

b.     nevoia imperioasa de satisfactie;

c.      agresivitate patologica;

d.     inadaptare ce merge pana la comportamente deviante;

e.      relatii parinte-copil perturbate;

f.      tulburari psihopatologice de gravitate variabila: crize de adolescenta, psihopatie, schizofrenie.

OMS defineste criteriile privitoare la abuzul de droguri:

a) dorinta nestapanita de a utiliza si obtine substanta respectiva prin orice mijloace;

b) nevoia de a creste doza pentru a obtine efectul dorit;

c) dependenta fiziologica si psihologica fata de drog si efectele sale;

d) manifestarea efectelor nocive nu numai la nivelul individului, ci si la nivelul comunitatii.

Exista mai multe niveluri ale consumului de droguri:

consum experimental - din curiozitate, din dorinta unei noi experiente;

consum recreational - drogul este folosit in mod voluntar, in general intr-un grup, dar individul nu e inca dependent de drog, putand opta pentru renuntarea la acesta;

consum circumstantial - drogul este folosit pentru efecte noi, anticipate de subiect, in cazul unor situatii sau probleme stresante;

comportamentul intensiv - utilizare zilnica, motivata de probleme personale dificile sau din dorinta de a obtine performante deosebite. Individul nu mai este total capabil sa se detaseze de drog, pastrand, totusi, integrarea sociala;

consum compulsiv - frecventa inalta a utilizarii drogurilor, cu instalarea dependentei psihice si fizice. Folosirea drogului afecteaza integrarea sociala.

Principalele categorii de droguri

1. Opiaceele - opium (inghitit sau fumat), morfina (injectata subcutanat sau inhalata), codeina (injectata sau inghitita), heroina (cel mai frecvent utilizat, din clasa I, a drogurilor fara folosire medicala si cu risc mare de dependenta), metadona (analgezic sintetic).

Efecte dorite: senzatia de bunastare fizica, relaxare psihica si euforie, reverie, senzatia intensa imediata de placere;

Intoxicatii acute: tulburari ale atentiei, somnolenta, contractie pupilara, reflexe diminuate sau absente, stare de npucire, reducerea ritmului respirator. Moartea subita prin supradoza.

Tulburari psihosomatice: astenie, slabire a organismului pana la casexie, amenoree, imoptenta si frigiditate, complicatii obstreticale), infectii datorate folosirii comune a seringilor.

Sindromul de abstinenta - dupa 8-10 ore de la ultima priza: midriaza (dilatarea pupilelor), lacrimare, transpiratie, stranut, cascat, rinoree, spasme musculare, dureri difuze intense, voma, diaree, iritare si anxietate, stare de agitatie, insomnie.

2. Derivate din canabis - hasis, marijuana

Efecte dorite: senzatia de bunastare si de relaxare, euforie, dezinhibitie, stimulare ideativa si imaginativa, hiperactivitate emotionala si senzoriala;

Intoxicatii acute: tahicardie, euforie, anxietate, distorsiune spatiala si temporala, tulburari de perceptie, mergand pana la halucinatii, tulburari ale rationamentului.

Tulburari psihosomatice: inertie psihomotorie, pasivitate, infertilitate masculina si feminina, afectari ale fetului, leziuni ale sistemului respirator, scaderea libidoului, modificari de somn si de memorie, contaminarea cu pesticide si ierbicide, depresie, suspiciune, iritabilitate;

Efecte psihosociale: apatie, plictiseala, pierderea motivatiilor, lipsa oricarui scop, evitarea celorlalti, esec profesional si social, dependenta psihologica.

Sindromul de sevraj: anxietate, transpiratie, pierderea apetitului, insomnie, hiperaciditate, greata, disconfort general.

3. Halucinogene (uneori, psihedelice) - mescalina, LSD (dietilamina acidului lisergic), psylocibin.

Efecte dorite: sensibilitatea accentuata la toate simturile (hiperestezie), euforie, halucinatii, iluzii senzoriale (mai ales vizuale), distorsiuni temporale, senzatii de plutire si amorteala, viziuni vii si senzatia de detasare de trup;

Intoxicatii acute: stare acuta de greata, tahicardie, transpiratie, coma cu comvulsii;

Tulburari psihosomatice: sentimente de depersonalizare cu angoase si agitatii extreme, dezorientare spatio-temporala, halucinatii terifiante, reactii de panica cu auto sau heteroagresivitate, dismorfofobie, tentative de automutilare, de suicid, stari de agitatie cu trecere spre acte violente, deces si mutilare prin accidente.

Simptomele halucinator-delirante pot reaparea dupa o perioada de abstinenta (flash back), pe fondul stresului, oboselii sau intoxicatiei cu marijuana.

4. Amfetamine - amfetamina, anorexigene de structura amfetaminica, metamfetamina, ice (metamfetamina fumabila), amfetamina baza (speed) - cu efect mai rapid decat injectarea.

Efecte dorite: stimulare psihica si sexuala, lipsa senzatiei de somn, imbunatatirea dispozitiei, usurinta ideatica si verbala, disparitia senzatiei de oboseala si foame;

Intoxicatii acute: tahicardie, hipertranspiratie, vertij, cefalee; supradoza provoaca coma;

Tulburari psihosomatice: epuizare fizica, anorexie, deshidratare, sensibilitate la infectii, crize convulsive, aritmie, halucinatii (auditive, vizuale, olfactive, tactile), delir de persecutie, reactii heteroagresive, violente si periculoase, dezorganizare si incompetenta intelectuala (similare unei psihoze paranoida, indusa de consumul indelungat). Folosirea indelungata poate duce la un comportament repetitiv stereotip, cum ar fi acela de a face ordine in mod repetat, senzatii de insecte miscatoare pe sub piele.    

5. Cocaina

Extrasa din frunze de coca. Din 1970, este inclusa in lista drogurilor din clasa a II-a, a drogurilor cu utilizare medicala, dar cu potential mare de dependenta, mai ales psihologica. Numita in argou: "pudra", "zapada", "crack", cocaina se prizeaza, poate fi injectata sau fumata.

Efecte dorite: betie euforica, stimulare intelectuala si sexuala, hiperactivitate.

Intoxicatii acute: angoasa, hiperestezie, tahicardie, halucinatii tactile hipodermice (halucinatiile in care apar insecte pe sau sub piele, foarte real traite de subiect, ducand pana la autovatamare), idei delirante.

Tulburari psihosomatice: priza nazala poate provoca ulceratie sau perforare a membranei nazale, supradoza - moarte subita. Duce la leziuni definitive la nivelul creierului (spasme si hemoragii care distrug celulele nervoase), determinand dureri de cap severe si comportamente bizare, instabilitate extrema si panica. Scaderea libidoului, a apetitului, a somnului si a capacitatii de a simti placerea. Da dependenta foarte mare).

Sindromul de abstinenta: aritmii cardiace, paralizii respiratorii, convulsii generalizate, depresie.

Barbituricele (droguri anxiolotice si hipnotice) - secobarbital si nembutal.

Efecte dorite: inducerea unui somn artificial, senzatie de bunastare cu vaga euforie, relaxare fizica;

Intoxicatii acute: hipertensiune, ataxie (pierderea capacitatii de coordonare a miscarilor), disartrie (dificultati de articulare a cuvintelor), somnolenta, tablou confuz-oniric, coma barbiturica cu depresie cardio-respiratorie.

Tulburari psihosomatice: disartrie, necoordonare motrica, tulburari de echilibru, lentoare intelectuala, incetineala, apatie, scaderea atentiei si memoriei.

Sindromul de abstinenta - tremuraturi, insomnie, astenie, agitatie, transpiratie, dezorientare, greata, varsaturi, diaree, stari confuzionale, convulsii.

7. Tranchilizantele (contin benzodiazepine) - diazepam, meprobamat.

Intreruperea lor brusca poate provoca sevraj.

8. Abuzul de solventi

Substantele sunt solventi si adezivi ("a priza clei"), dar si petrol, lichide de epurare, aerosoli, agenti extinctori si butan. Cei mai folositi - adezivii cu continut de toluen si acetona.

Dau dependenta psihologica.

Subiectii pot fi identificati dupa mai multe caracteristici: urme de adezivi pe maini, fata sau imbracaminte, mirosul de substanta chimica al respiratiei, inceputul sau disparitia rapida a intoxicatiei, dezorientarea in timp si spatiu. Eruptie cutanata faciala ("eruptia aspirarii de clei"), consecinta a aspirarii repetate dintr-o punga.

Efecte dorite: senzatia de bunastare fizica, relaxare psihica si euforie, reverie, stimulare senzoriala.

Intoxicatii acute: incetosarea vederii, ingreunarea vorbirii, necoordonarea miscarilor, mers nesigur, greata, varsaturi si coma. Se dezvolta si dispare rapid (de la cateva minute la 2 ore).

Tulburari psihosomatice: dezorientare, halucinatii (mai ales vizuale si cu caracter infricosator), pierdere in greutate. Au efecte neurotoxice, cu neuropatii periferice severe si infirmizante.

Sindromul de abstinenta - dupa 8-10 ore de la ultima priza: midriaza (dilatarea pupilelor), lacrimare, transpiratie, stranut, cascat, rinoree, spasme musculare, dureri difuze intense, voma, diaree, iritare si anxietate, stare de agitatie, insomnie.

Tratamentul si terapia sunt specifice fiecarui tip de droguri.