DIZABILITATI IN INVATARE

DIZABILITATI IN INVATARE

Dizabilitatile de invatare sunt dereglari ale proceselor psihologice de baza care afecteaza usor,moderat sau sever felul in care invata o persoana fiind caracterizate prin diferente semnificative in ceea ce priveste realizarile acestuia in anumite domenii,raportate la potentialul de invatare conferit de nivelul general de inteligenta.Nu sunt incluse in aceasta categorie problemele de invatare are sunt rezultatul deficientelor senzoriale sau locomotorii, ale retardului mintal,al tulburarilor emotionale sau al dezavantajelor culturale sau ecomnomice.Cea mai frecventa clasificare a dizabilitatilor de invatare este cea realizata dupa criteriul proceselor psihice implicate, dupa care se descriu :1) dizabilitati de receptie(input) ;2)dizabilitati de integrare ;3) dizabilitati de expresie(output).

Din categoria dizabilitatilor de receptie a informatiei cele mai frecvente sunt tulburarile de perceptie vizuala si tulburarile de perceptie auditiva.Unii copii prezinta ambele tipuri de dizabilitati, sau pot avea probleme atunci cand este nevoie de ambele input-uri in acelasi timp - se exemplu, in situatia in care trebuie sa urmareasca ceea ce se scrie pe tabla in acelasi timp ce asculta explicatia a ceea ce este scris.Dizabilitatile de receptie vizuala sunt produse de dificultati in a organiza pozitia si forma a ceea ce se vede.Input-ul poate fi perceput cu litere inversate sau rasturnate :un e poate parea un 9 ;si E poate arata ca un W, sau un 3 sau cu un M.Copilul poate confunda literele ca asemanatoare din cauza ca are probleme cu perceptia acestor forme.Literele d,b,p,g sau q pot fi confundate unele cu celelalte.Cuvantul  cal  poate fi perceput ca  lac  sau  pat .Aceasta dizabilitate iese la iveala imediat ce copilulincepe sa citeasca, sa scrie,sa copieze literele sau sa deseneze.Dizabilitatea de a detasa o figura de fond, dificultatea de concentrare asupra figurii semnificative a campului perceptiv conduce de asemenea la dificultati de invatare.Cititul necesita concentrarea anumitor litere sau grupuri de litere , apoi urmarirea lor de la stanga la dreapta, rand pe rand.Copiii cu astfel de dizabilitati sar peste cuvinte sau peste randuri.Aprecierea distantei este o alta sarcina de perceptie vizuala in care pot aparea dificultati :copilul poate sa nu aprecieze corect adancimea, lovindu-se de lucruri sau cazand de pe caun,sau dand peste un pahar pentru ca intinde mana pentru a-l lua.Un tip foarte comun de dizabilitate de perceptie vizuala este legat de cooronarea mana-ochi ai picior-ochi, in acest caz activitati precum prinderea unei mingi, saritul corzii,rezolvarea puzzele-rilor sau folosirea unui ciocan si a unor cuie devin dificile sau imposibile.Pentru a prinde o minge ochii trebuie sa se concentreze asupra mingii(figura-fundal),creierul trebuie sa perceapa pozitia corecta si traiectoria mingii (perceptia adancimii) si sa spuna diferitelor parti ale corpului exact in ce directie sa se miste si cand, si apoi corpul trebuie sa execute.Dizabilitatile de perceptie auditiva se exprima in dificultati in a distinge diferentele subtile dintre sunete si de a intelege cuvintele rostite(sunt adesea confundate cuvintelecare suna asemanator cum ar fi  car  si  cal )Se mai pot intalni si dizabilitati de invatare provocate de dificutati in ceea ce priveste input-ul de la celelalte simturi.Desi se cunoaste foarte putin despre asemenea dizabilitati de perceptie se presupune ca persoanele neandemanatice ar putea avea dificultati in intelegerea imput-ului tactil sau proprioceptiv.

In categoria dizabilitatilor de integrare a informatiilor cele mai frecvente sunt dificultatile de intelegere a succesiunii elementeloer si cele de abstractizare.Pentru a intelege ceea ce s-a perceput este nevoie ca simbolurile sa fie plasate in succesiunea lor corecta :p-a-t sau a-p-t de exemplu.Ptocesul de integrare a output-ului, de intelegere a ceea ce creierul a inregistrat necesita atat stabilirea succesiunii elementelor cat si abstractizarea lor.

In categoria dizabilitatilor de expresie(output)intra dizabilitatilor de limbaj si dizabilitati locomotorii.Dificultatile in ceea ce priveste limbajul spontan sunt mai putin frecvente.O persoana poate initia conversatii, poate vorbi spontan dar cand este pusa intro situatii care i se cere un raspuns poate spune  Nu stiu  sau poate solicita repetarea intrebarii pentru a castiga timp.Daca este fortata sa raspunda,raspunsul poate fi atat de confuz sau de circumstantial incat sa nu fie inteles.Ceea ce se spune la comanda ar putea suna total diferit fata de ceea ce spune foarte fluent intro conversatie spontana.O asemenea persoana ar putea fi considerata lenesa sau negativista pentru ca se descurca bine cand vorbeste din proprie initiativa.Explicatia ar putea fi gasita in incapacitatea acesteia de a face fata cererilor legate de limbaj,dar un comportament contradictoriu ca aceasta capata sens doar atunci cand stii despre existenta dizabilitatii.Expresia motrica(scrisul,desenul,gesticulatria) poate fi si ea perturbata constituindu-se intro grava dizabilitate de invatare.

Dizabilitati motrice severe constau in dificultati in folosirea unei grupe mari de muschi, iar dizabilitatile motrice usoare in dificultati in indeplinirea unor sarcini care necesita lucrul impreuna, intr-o maniera integrata, a mai multor muschi.Dizabilitatile motrice severe il pot face pe copil sa fie neandemanatic, sa se impiedice, sa cada, sa se loveasca de lucruri sau sa aiba probleme cu activitatile fizice generalizate,cum ar fi alergatul, cataratul, inotul.Cea mai comuna forma de dizabilitate motrica usoara apare atunci cand copilul incepe sa scrie.Problema consta intr-o inabilitate de a face numarul mare de muschi din mana dominanta sa lucreze impreuna, ca o echipa.Copii si adolescentii cu aceasta dizabilitate de  limbaj scris  au un scris de mana incet si urat, cu inadecvare in ce priveste forma, marimea,spatiulk,pozitionarea literelor si cuvintelor.O expresie tipica folosita de persoanele cu acest tip de dizabilitate este  Mana mea nu functioneaza la fel de repede precum gandeste capul meu (Lerry S.,2001).

In categoria dizabilitatilor invizibile de invatare intra cele provocate de stari neurologice ascunse care pericliteaza interactiunea cu ceilalti, controlul emotional si tiparele de gandire :intelegerea, reamintirea sau reproducerea limbajului(vorbirea,scrierea,citirea,ascultarea,spunerea de litere),coordonare motrica,rationamentul matematic,observarea si reamintirea informatiilor cu caracter social,maturizarea emotionala,procesarea informatiei,organizarea lucrurilor,timpului si/sau spatiului).

Sunt incluse in categoria dizabilitatilor de invatare :

- dysarthria(dificultate in pronuntia cuvintelor cauzata de problemele ale aparatului articular si motric al vorbirii)

dyscalculia dificultati in intelegerea si utilizarea simbolurilor si functiilor matematice)

dysgraphia dificultati de scriere)

dyslexia dificultati de pronuntie, citire,scriere, de realizare a acordurilor gramaticale)

dysnomia dificultati in reamintirea numelor persoanelor sau obiectelor)

dyspraxia dificultati in realizarea miscarilor care implica musculatura fina sau manipularea butoanelor, tastarea)

Sindromul Asperger(forma moderata de autism caracterizata prin tipare restrictive si repetitive de comportament)

Sindromul Tourette(cu miscari sau vocalizari involuntare,rapide si bruste care se petrec repetat si in acelasi mod)

Tulburarile de atentie(Attention Deficit Disorders,ADD) care implica dificultati de focalizare si de concentrare a atentiei.(Bogod, Liz, 2005,Top 5 Emotion Difiiculties of People with Learning Disabilities,http ://www.ldpride.net/ldexplained.htm).   

Deficitul de Atentie este un sindrom cu baza biologica, cu dereglari biochimice genetice.Literatura de specialitate descrie doua tipuri de deficit de atentie:

Fara hiperactivitate(DDA)

Cu hiperactivitate(DHDA)

Cele mai importante manifestari ale acestui sindrom, dupa care se diferentiaza si cele doua tipuri    sunt:impulsivitate,distractibilitate,hiperactivitate,probleme sociale,probleme de comunicare,toleranta slaba la frustrare,rigiditatea gandirii,dificultatile de invatare.(Barbara, C,Fisher,Ross A,Beckley,2005).

Persoanele cu deficit de atentie fara hiperactivitate(DDA) sunt rareori impulsive dar pot parea astfel cand sunt frustrate,nu-si pot mentine concentrarea atentiei din cauza factorilor de mediu sau a propriilor ganduri ,nu se pot relaxa dar nu au semne majore de hiperactivitate, sunt timide, retrase,imature, au dificultati de procesare de informatie,nu stiu foarte bine ce sa faca in anumite situayii sau cum sa se imbrace,dezvolta frecvent sentimente de frica fata de furia altora si sentimente de vinovatie, uneori vorbesc in exces din cauza anxietatii, spun putin dar gandesc mult,le este teama sa-si exprime furia sau sa o starneasca pe a celorlalti, au toleranta la frustrare redusa,au tendinta de a gandi concret,pierd multe informatii si dau impresia ca nu inteleg ce li se spune,dar odata ce inteleg pot folosi informatiile, se descurca mai bine daca lucreaza singuri decat daca trebuie sa lucreze in grup.DDA poate fi mascat daca persoana poate sa compenseze dar anxietatea generalizata poate conduce la atacuri de panica, fobii,insomnii,depresii si probleme legate de stres.

La persoanele cu defitit de atentie cu hiperactivitate(ADHD) autoreglarea este slaba pentru ca mecanismele de control de care raspunde lobul frontal nu functioneaza bine in sensul ca, nu este folosit limbajul interior,nu sunt constientizate consecintele propriilor actiuni,impulsivitatea este accentuata.Schimba des sarcinile, se plictisesc repede, uita si pierd lucruri, au nevoie de o motivare externa, sunt egocentrice,nu interactioneaza cu ceilalti pentru ca nu le pasa,sunt respinse din punct de vedere social din auza comportamentului lor nepotrivit,sunt persoane intolerante si pot deveni abuzive, nu pot negocia,nu asculta din cauza didicultatilor de atentie,si a dezinteresului fata de ceilati, relatiilor lor personale sunt dificile si nesigure.Au toleranta la frustrare scazuta,ceea ce conduce la irascibilitate, furie si agresivitate.dificultatile de invatare cauzate de deficitul de atentie cu hiperactivitate includ ratarea informatiilor si esecul in ceea ce priveste invatarea din greseli, pot intelege informatia dar nu o pot folosi, fac foarte bine ceea ce stiu sa faca.

Dupa Bogad,L(2005) cele mai imortante 5 dificultati emotionale le oamenilor cu dizabilitati de invatare sunt :1) rusinea ;2) teama ;3) sensibilitatea la mediu si sensibilitatea emotionala ;4) reglarea emotionala ; 5) dificultatea in a se adapta la schimbare ;Persoanele cu dizabilitati de invare traiesc un permanent sentiment de rusine.Pentru unii este o mare usurare sa primeasca diagnosticul, in timp ce pentru altii eticheta sa-i stigmatizeze.Frica pe care o resimt persoanele cu dizabilitati de invatare poate fi adesea mascata de furie sau anxietate.Principalele lor temeri sunt : teama de a fi descoperiti de ceilalti,teama de esec, teama de a fi judecat si /sau criticat,teama de respingere.Din teama de a nu fi descoperiti ca au o dizabilitate de invatare uneori dezvolta strategii pentru a-si ascunde dizabilitatea(pretind ca citesc un ziar,demisioneaza de la locul de munca).Dificultatile pe care le au in ceea ce priveste regrarea emotiilor pot produce adevarate fobii sociale.Copii cu dizabilitati de invatare sunt mai putin pregatiti pentru surprize, neasteptatul, pentru noi experiente.In acest sens sunt necesare cateva strategii de interventie psihologica si educationala :constriurea unor situatii de invatare care sa ofere succes si sadisfactii personale,afisarea accentuata a unor atitudini pozitive si de valorizare a interactiunilor din clasa sau din afara ei ;(Bogod,L,2005).

Indicii privind dizabilitatile in invatare la diferite varste si cicluri scolare

Gradinita:

Desi tiparele in care se incadreaza cresterea copiilor variaza de la individ la individ, dezvoltarea inegala sau intarzieri semnificative in dezvoltare pot semnala prezenta incapacitatii de invatare. Este foarte important de retinut ca aceste comportamente, enumerate mai jos, trebuie sa fie prezente continuu de-a lungul timpului pentru a putea fi considerate semne prevestitoare. Orice copil normal poate prezenta ocazional unul sau doua dintre aceste comportamente pe parcursul dezvoltarii sale.

Limbaj

dezvoltarea inceata in rostirea cuvintelor si a formularii propozitiilor;

probleme de pronuntie;

dificultati in invatarea de cuvinte noi;

dificultati in executarea unor comenzi simple;

dificultati in intelegerea intrebarilor;

dificultati in exprimarea dorintelor;

dificultati in rostirea cuvintelor care rimeaza;

pierderea interesului atunci cand i se citeste sau i se povesteste ceva.

Locomotie

lipsa usurintei de miscare;

echilibru precar;

dificultate in manevrarea obiectelor mici;

stangacie la alergat, sarit sau catarat;

dificultati in invatarea legarii sireturilor, a incheierii nasturilor sau a altor activitati individuale;

evitarea coloratului sau a trasarii.

Perceptie, memorie

probleme in memorarea alfabetului sau a zilelor saptamanii;

slaba memorie a procedurilor de zi cu zi, a rutinei;

dificultati privind cauza si efectul, succesiunea si numararea;

dificultati in retinerea ideilor de baza, cum ar fi: marime, forma, culoare;

Concentrare

nu se poate concentra mult timp;

comportament impulsiv;

este hiperactiv, neobosit;

dificultati in schimbarea activitatilor;

repetarea obsesiva a unei idei, inabilitatea de a trece la o alta idee (perseverenta).

Comportamentul in societate

dificultati de interactionare cu altii, prefera sa se joace singur;

predispus la schimbari bruste de temperament;

se simte repede frustrat;

este greu de tinut in frau, are temperament isteric.

Deoarece interventia timpurie este foarte importanta, legea prevede ca Inspectoratul Scolar sa aiba un departament special, care sa poata identifica si interveni in asemenea situatii. Iar gradinita, la care copilul este inscris, poate indruma familiile catre departamentul Inspectoratului Scolar, care ofera aceste servicii.

De asemenea, familiile trebuie sa consulte si doctorul copilului, care ar trebui sa stie sa indrume familia astfel incat copilul sa poata primi ajutor medical corespunzator.

Indicii la copiii de scoala primara

Pe parcursul scolii primare incep sa apara problemele la invatatura, datorita cerintelor crescande, complexe, pe care copilul le intalneste. Dificultatile intampinate la invatarea subiectelor pentru scoala si a abilitatilor sociale si/sau emotionale pot deveni o problema. Semnele de avertizare pentru aceasta grupa de varsta pot include oricare din semnele de avertizare enumerate mai sus, pentru copiii de gradinita, plus cele de mai jos:

Limbaj / Matematica

invatarea inceata a sunetului corespunzator literei;

erori repetate la citire sau la pronuntarea literelor;

dificultati in amintirea cuvintelor de baza, la prima vedere;

inabilitate in a reda o povestire pe episoade;

probleme la invatarea timpului sau numararea banilor;

confuzie la folosirea semnelor matematice (+, -, x, /, =);

transpunerea gresita a secventelor numerice;

dificultati in memorarea teoremelor;

dificultate cu valoarea materiala a obiectelor;

dificultati in amintirea pasilor matematici in rezolvarea unor operatii mai grele.

Locomotie

lipsa usurintei de miscare, lipsa de coordonare sau stangacie;

dificultati in copiatul de la tabla;

dificultati in alinierea coloanelor matematice;

scris urat, greoi.

Atentie / Organizare

dificultati de concentrare

dificultati in terminarea temelor la timp;

inabilitatea de a urmari directii multiple;

un neobisnuit dezinteres;

probleme de intelegere a directiei (stanga, dreapta);

respingerea ideilor, conceptelor noi sau schimbarilor in rutina de zi cu zi.

Comportament social

dificultati in intelegerea expresiilor faciale sau a gesturilor;

dificultati in intelegerea situatiilor sociale;

tendinta de a interpreta gresit comportamentul colegilor si/sau al adultilor

aparenta lipsa a bunului simt.

Daca profesorii nu au discutat deja posibilitatea unei evaluari profesionale a copilului, parintii pot sa ceara scolii de care apartine copilul sa faca o evaluare formala. O cerere trimisa directorului scolii ar trebui sa fie rezolvata de catre conducerea scolii in scurt timp.

Indicii la elevii de liceu
Unele probleme legate de invatatura pot aparea sau pot fi detectate abia mai tarziu. Schimbarile fizice care se petrec in adolescenta, precum si cerintele crescande ale profesorilor de liceu, pot aduce aceste probleme la lumina. Performantele academice, pana acum satisfacatoare, incep sa se inrautateasca.

Abilitatile sociale insuficiente pot duce la schimbari in relatiile cu cei de aceasi varsta si aparitia problemelor disciplinare. Frustrarea crescanda si slaba parere despre sine pot conduce la depresie si/sau accese de furie. Semne prevestitoare, la elevii de de liceu, includ urmatoarele probleme, probleme care trebuie sa fie prezente tot timpul, de-a lungul dezvoltarii sale, pentru a putea fi luate in considerare.

Limbaj / Matematica / Studii sociale

evitarea cititului si scrisului;

tendinta de a interpreta gresit informatia;

dificultati in alcatuirea rezumatelor;

slaba intelegere la citit;

dificultati in intelegerea textelor tematice;

probleme la intrebarile incomplet formulate;

dificultati la despartirea in silabe;

slaba intelegere a conceptelor abstracte;

dificultati la scrierea eseelor, a povestirilor;

dificultati la invatarea limbilor straine;

greutati in aplicarea matematicii.

Atentie / Organizare

dificultati in mentinerea ordinii;

probleme la testele care prezinta intrebari cu multiple raspunsuri;

greutati in luarea de notite;

greutate la corectarea greselilor, la verificarea unei teme.

Comportament

dificultati in acceptarea criticilor;

dificultati in acceptarea sau oferirea feedback-ului;

probleme la negociere sau apararea intereselor;

slaba rezistenta la presiunea celor de varsta lui;

dificultati in intelegerea altor puncte de vedere.

Din nou, parintii au dreptul sa ceara o examinarea a copilului la scoala de care apartine, care se determine daca elevul prezinta incapacitatea de a invata.