PERSONALITATEA ELEVILOR,
TEMPERAMENTUL SI CARACTERUL

CONCEPTUL DE PERSONALITATE

Persoana: individul uman concret

Personalitate:

sens comun: insusire sau calitate pe care o poate avea cineva sau nu

sens stiintific: constructie teoretica: structura organizata ierarhic, cu urmatoarele caracteristici:

a)    globalitatea: ansamblu de caracteristici care permit identificarea unei persoane

b)   coerenta: un sistem functional de elemente interdependente (nu juxtapuse)

c)    permanenta (stabilitatea) temporala: fiinta umana, in ciuda transformarilor, are:

T    constiinta existentei sale si

T    sentimentul continuitatii si identitatii personale

Definitie dupa Allport: organizarea dinamica in cadrul individului a acelor sisteme psihofizice care determina gandirea si comportamentul specific.

Exista doua modele de descriere a personalitatii:

al trasaturilor    valente

al factorilor    descriptive

Trasatura psihica: insusirile (particularitatile) relativ stabile ale unei persoane:

comportamentul: predispozitia de a raspunde in acelasi fel la o varietate de stimuli

Mai multe trasaturi formeaza structuri (configuratii) specifice: tipurile

Trasaturile sunt prototipuri (descriu proprietati tipice sau frecvente in anumite situatii)

Cautarea unor indici constanti si usor observabili asociati manifestarilor de ordin psihologic
T aparitia tipologiilor constitutionale

Ex.: tipologia lui E. KRETSCHMER:

tipul picnic (mic, indesat, maini - picioare - scurte) asociate cu profilul psihologic
ciclotimic (vioi, mobil, optimist, sociabil, superficial, practic)

tipul astenic (corp slab, alungit) asociate cu profilul psihologic
schizotimic (abstract, interiorizat, meticulos, simtul onoarei, complex inferioritate)

tipul atletic (dezvoltare psihica, fizica, echilibrata)

Aceste tipologii sunt semnificative mai ales pentru cazuri patologice.

Ex.: tipologia dupa ALLPORT: structura organizata ierarhic

2-3 trasaturi cardinale - domina si controleaza

10-15 trasaturi principale - caracteristice, usor de identificat

sute si mii de trasaturi secundare si de fond

Factor psihic (de personalitate)

introdus odata cu analiza factoriala in prelucrarea performantelor comportamentale

corelarea semnificatiei a unor performante se explica prin existenta unui factor comun (ex. un rationament tipic)

in varful piramidei factorilor: factorul general (g) (identificat de obicei cu inteligenta)

sistemele de factori difera mult intre ele de la autor la autor

Asemanari si deosebiri intre cele doua modele

diferite din punct de vedere al informatiilor de plecare (date de observatie - evaluari psihometrice)

reduc diversitatea initiala a datelor la un numar redus de dimensiuni

DESCRIEREA SI EXPLICAREA PERSONALITATII DE PE POZITII TEORETICE DIFERITE

Explicatiile sunt constituite in termeni biologici si psihosociali.

Orientarea biologista:

subordoneaza orientarea psihocomportamentala: structuri morfofunctionale

supraliciteaza experienta timpurie (pre si post natala) in devenirea ulterioara

Orientarea experimentala

abordeaza procesele de invatare, procesele perceptiei si cele cognitive superioare

Orientarea psihometrica

studiul trasaturilor exprimabile sub forma de lista de atribute

s-au alcatuit instrumente de masura - scale, chestionare, inventare, probe proiective

Orientarea socio - culturala si antropologica

personalitatea poate fi inteleasa numai intr-un anumit conext social, cultural si istoric

Personalitatea trebuie abordata din perspectiva sistemica: bio - isho - sociala.

TEMPERAMENTUL - dimensiunea energetico - dinamica a personalitatii

a)      Prima clasificare: Hipocrate si Galenus

macrocosmosul se reflecta in microcosmos (teorie readusa in actualitate)

natura: 4 elemente fundamentale

amestecul umorilor (hormones) determina temperamentul:

T    sanguin: sange

T    melancolic: bila neagra

T    coleric: bila galbena

T    flegmatic: flegma

b)     Pavlov: raportul dintre tipul de temperament si activitatea nervoasa superioara

insusirile sistemului nervos:

T    forta (energia): rezistenta la solicitari a sistemului nervos

T    mobilitatea: viteza de consum si regenerarea neuronului

T    echilibrul: existand intre excitatie si inhibitie

temperamentele:

T    puternic neechilibrat: coleric

T    puternic echilibrat mobil: sangvinic

T    puternic echilibrat: flegmatic

T    slab: melancolic

c)      Tipuri clasice de temperament:

coleric:    emotiv, irascibil, tendinta de exagerare, foarte expresiv

sangvinic:    ritmicitate si echilibru, buna dispozitie, adaptabilitate,. nestatornicie

flegmatic:    imperturbabil, inexpresiv, lent, greu adaptabil, putin comunicativ

melancolic:    lent si inexpresiv, fara forta si vigoare, emotiv, sensibil, neincrezator

d)      Scoala caracteriologica franceza opt tipuri temperamentale obtinute prin combinarea a trei factori:

emotivitatea (E) non - emotivitatea (nE); activitatea (A) non - activitatea (nA);
(rasunetul): primaritate (P) secundaritate (S); prezent - trecut

emotivi inactivi:    nervos (E. nA. P.) reactioneaza rapid

sentimental (E. nA. S) reactioneaza lent

emotivi activi:    coleric (E. A. P.)

pasionat (E. A. S)

neemotivi activi:    sangvinic (nE. A. P.)

flegmatic (nE. A. S)

neemotivi inactivi:    amorfi (nE. nA. P.)

apatici (nE. nA. S)

Temperamentele (ereditare):

premise in procesul devenirii socio - morale a fiintei

nu sunt in relatie cu aptitudinile si nu pot fi valorizate moral

CARACTERUL

etimologie: tipar, pecete (greaca veche) - referitor la om: sisteme de trasaturi si stil de viata

doua dimensiuni fundamentale:

T    axiologica, orientativ - valorica

T    executiva, voluntara (auto - controlul)

Definitie: este un subsistem relational - valoric si de autoreglaj al personalitatii, care se exprima printr-un ansamblu de atitudini - valori (atitudini stabile)

Atitudinea:

modalitate de raportare fata de anumite aspecte ale realitatii

implica reactii afective, comportamentale, cognitive

cand aceste reactii sunt intr-un deplin acord Tatitudini stabile

In structura caracterului distingem trei grupe fundamentale de atitudini:

atitudinea fata de sine insusi (modestie, demnitate, orgoliu etc.)

atitudinea fata de ceilalti, fata de societate (altruism, umanism, patriotism etc.)

atitudinea fata de munca

Trasaturile de personalitate:

diagnosticate cu ajutorul cu ajutorul chestionarelor care intra in structura caracterului
T expresia atitudinilor pe care persoana le are fata de ea insasi

Nu exista un sistem de trasaturi unanim acceptat.

Exemplu

Cattell, utilizand analiza factoriala, a elaborat un chestionar (16 PF), cu care putem evalua 16 factori de personalitate

Scarile Inventarului de Personalitate California (CPI) - H.G. Gough:

dominanta - factori specifici liderului, tenacitate, initiativa

acceptare de sine - simtul valorii personale

independenta libertatea deciziei

empatie - capacitatea de a intelege o alta persoana ca si cum ai fi ea

responsabilitate - caracter onest, constiincios

socializare - nivel de maturitate, spirit de echitate sociala

autocontrol - absenta impulsivitatii, a egocentrismului

toleranta - convingeri si atitudini sociale fara prejudecati

realizare de sine prin conformism (conformismul vazut ca un comportament pozitiv)

realizare de sine prin independenta (autonomia vazuta ca un comportament pozitiv)

Trasaturile de caracter se cristalizeaza in adolescenta.

Personalitatea unui elev:

comportamente conventionale ('masca')

situatiile neobisnuite Treactii ce exprima nucleul autentic si stabil al personalitatii in formare

Educatorii trebuie sa:

asume responsabilitati formative

creeze situatii pentru ca elevii sa-si cunoasca atat limitele (firesti), cat si resursele, uneori diferite unele de altele

conduca la formarea unei imagini de sine echilibrate si a demnitatii, respectului fata de sine si ceilalti

Formarea atitudinilor implica metode si tehnici specifice:

metode indirecte:    invatarea bazata pe imitatie, exemple, modelare

metode indirecte:

T    comunicarea de tip persuasiv

T    utilizarea pedepselor si a recompenselor

MODIFICAREA COMPORTAMENTULUI PRIN SISTEMUL DE INTARIRI SI PEDEPSE

mecanismul conditionarii operante (scoala comportamentala): legea efectului:

T    comportamentele urmate consecvent de recompense tendinta de a fi repetate

T    comportamentele urmate consecvent de pedeapsa tendinta de a nu se repeta

SKINNER: daca un comportament este urmat de un anume eveniment . efect si se manifesta cu o frecventa mai mare, vorbim despre un comportament intarit

Intarirea:

pozitiva:    comportamentul este urmat de consecinte pozitive

negativa:    comportamentul NU este urmat de consecinte negative

Alte doua tipuri de consecinte:

T    comportamentul descreste in frecventa pentru ca:

este urmat de un eveniment aversiv (pedeapsa)

este urmat de omiterea unei recompense asteptate

Modificarea comportamentului:

este influentata de momentul furnizarii pedepselor si a recompenselor:

comportamentul cel mai apropiat in timp de pedeapsa (recompensa) este invatat cel mai bine

Consideratii psihopedagogice:

cunoasterea rezultatelor - rezultate intermediare = factori recompensativi

fixarea obiectivelor (stabilire de obiective intermediare in caz de scop indepartat)

utilitatea recompenselor si pedepselor prin internalizare:

recompensa:    motivatie pozitiva

pedeapsa:    motivatie negativa

recompensa:    externa motivatie extrinseca

interna: motivatie intrinseca

ROLUL EXPECTANTELOR IN DEZVOLTAREA PERSONALITATII

Expectanta

probabilitatea subiectiva sau ipoteza implicita - explicita privind aparitia unui rezultat, voluntar sau nu

rezultatul unor procese de conditionare sau a unei invatari bazate pe observatie

a)      Auto-eficienta

credinta cuiva de a indeplini o sarcina specifica

pozitia realista cu privire la nivelul de reusita al unei actiuni eficienta crescuta
expectatia succesului perseverenta succes

b)     Expectantele de rol

intarirea unui comportament este anticipata, vine din viitor

individul invata urmand un model care cere expectanta succesului

se evidentiaza rolul auto - reglator al expectantilor

c)      Predictia ce se autoimplineste

in contextul observator - actor: asteptarile credibile ale observatorului vor suscita un comportament anume din partea actorului

ex. profesorul care are expectatii inalte fata de anumiti elevi (generate de factori diversi) abordeaza diferentiat acesti elevi (climatul, feed - back, intrari, iesiri) fapt ce duce la constientizarea si valorificarea resurselor

in aceste conditii, optimismul pedagogic este o conditie necesara a succesului