O trasatura de baza a
inteligentei este capacitatea de a face asociatii si de a
genera noi informatii pe baza celor existente
Aceasta capacitate se manifesta prin
posibilitatea de a rationa
Rationamentul este un lant de
judecati, al carui obiectiv este obtinerea de noi
adevaruri
Judecata este o forma fundamentala de logica,
exprimata prin propozitii prin care se afirma sau se
neaga ceva si care are o valoare de adevar (adevarat
sau fals)
Intr-un rationament, o judecata numita
premisa este legata de o alta, concluzia, prin
operatia logica numita inferenta
Rationamentul
deductiv
Din premise cu caracter general se extrage o
concluzie cu caracter particular
Putem gandi aceasta abordare intr-o
maniera "top-down":
se pleaca de la o teorie
generala in problema studiata
se definesc unele ipoteze care
trebuie testate
se fac observatiile
necesare
in functie de acestea,
teoria este confirmata sau nu
Rationamentul
deductiv
Un exemplu in acest sens este silogismul clasic:
Socrate este om.
Toti oamenii sunt
muritori.
In consecinta,
Socrate este muritor.
Rationamentul
inductiv
De la premise cu caracter particular se ajunge la o
concluzie generala
Aceasta abordare parcurge drumul invers,
"bottom-up":
se pleaca de la unele
observatii
se determina modele
se propun ipoteze care sa
le includa
se formuleaza o teorie
Rationamentul
inductiv
Spre deosebire de rationamentul deductiv, cel
inductiv nu isi propune sa produca informatii sigure
Acesta nu utilizeaza legi logice de
inferenta, ci se bazeaza atat pe o serie de observatii
apropiate din punct de vedere semantic, cat si pe
cunostinte anterioare
De exemplu:
Observatie: Mihai nu a terminat programul
pe care trebuia sa il faca la termenul limita fixat.
Observatie: Mihai se intereseaza de
pretul componentelor de calculatoare.
Experienta
anterioara: Mihai isi indeplineste intotdeauna sarcinile cu
constiinciozitate.
Concluzie: Calculatorul lui Mihai s-a
defectat.
IQ Test
Ce urmeaza in seria urmatoare:
3 Z 5 Y 9 X 17 _ _ ?
(W
33) .
Inductia
matematica
In multe situatii, o teorie presupusa
adevarata in urma unor rationamente inductive trebuie
confirmata pentru a se gasi un model general de aplicabilitate
Intervine aici metoda inductiei matematice,
care are scopul de a produce conluzii sigure din punct de vedere logic
si care inlocuieste analiza unei multimi infinite de cazuri
cu demonstrarea faptului ca, daca o propozitie este
adevarata intr-un caz, ea se dovedeste adevarata
si in cazul care succede acestuia
Propozitia trebuie verificata mai intai
pentru o valoare concreta si apoi trebuie demonstrat ca
adevarul intr-un pas implica adevarul in pasul urmator
Exemplu
Rationamentul
transductiv
Premisele si concluzia sunt la acelasi
nivel de generalitate
Acest tip de rationament face apel la
gasirea unor analogii
IQ Test:
Trompeta este pentru cantat
ceea ce cartea este pentru (citit)
Subiectul trebuie sa identifice relatia
dintre obiect si principala proprietate functionala a sa,
pentru ca apoi aceasta relatie sa fie aplicata
celuilalt obiect
Deductie vs.
inductie
Deductia si inductia conduc la
diferite maniere de cercetare
Cercetarea inductiva este mai deschisa
spre explorare iar rezultatele finale nu sunt intotdeauna foarte precis
conturate
Inductia matematica are o larga
utilizare in matematica, putand fi utilizata la calcularea de
sume si produse, la demonstrarea unor egalitati si
inegalitati in probleme de divizibilitate, etc.
Cercetarea deductiva este mai stricta
si se concentreaza asupra testarii si confirmarii
ipotezelor