Cazul Spitalului de Psihiatrie

Cazul Spitalului de Psihiatrie

A.     Analiza de situatie

Spitalul de psihiatrie este de tip judetean, cu un numar total de 545 paturi, avand 3 specialitati de baza, psihiatrie acuti si cronici, neurologie pediatrica, recuperare neuro-psiho-motorie. A fost construit in anul 1863 cu destinatie expresa de spital de psihiatrie, iar in anul 1986 s-a dat in folosinta cladirea in care sunt gazduite sectiile de copii.Spitalul este o unitate multipavilionara (14 pavilioane) situate in aceeasi locatie, dispersate pe o suprafata de 11.075 mp. Spitalul detine o sectie exterioara, cu o suprafata de 975 mp, care deserveste bolnavii cronici.

Este singurul spital de acest profil din judet. Populatia care se adreseaza spitalului, este cu precadere o populatie in declin economic, cu nivel de trai scazut, provenind dintr-o societate suprasaturata cu factori de stres, in care exista o expansiune a comportamentelor agresive si violente cat si a abuzurilor si a dependentelor de substante psihoactive. Dintr-un studiu efectuat in perioada ianuarie-decembrie 2005, se observa ca din pacientii externati, 66% sunt pensionari, 15 % salariati si 19% sunt persoane fara ocupatie, beneficiare de ajutoare sociale, someri.

Serviciile medicale spitalicesti se asigura de catre corpul medical in cele 9 sectii clinice, astfel:

5 sectii de psihiatrie acuti adulti, din care 3 cu cate 75 paturi si 2 cu cate 60 paturi

1 sectie de psihiatrie pediatrica cu 35 paturi

1 sectie de neurologie pediatrica cu 35 paturi

1 sectie de recuperare neuro-psiho-motorie cu 40 paturi

1 sectie de psihiatrie cronici-azilati cu 90 paturi.

Pe langa acestea, structura spitalului include: stationar de zi copii si adulti, farmacie, laborator de sanatate mintala -adulti si copii, compartiment de ergoterapie si terapie ocupationala, nucleu de cercetare stiintifica medicala fundamentala a psihotropelor si interactiunilor medicamentoase, ambulatoriul de specialitate al spitalului.

Serviciile paraclinice se asigura prin urmatoarele compartimente:

laborator de analize medicale;

laborator EEG;

La finele anului 2005, structura personalului angajat era urmatoarea: 7,95% medici; 40,01% personal sanitar mediu; 30,91% personal auxiliar si 21,13% alt personal .

Morbiditatea judetului, pe principalele clase de boli, ca frecventa, este urmatoarea:

-psihozele 23%,

-tulburari organice si retardarea mentala 16%

-nevrozele cu exceptia depresiei 10%

-nevroza depresiva 8%,

-diagnosticul altor boli mentale 8%,

-alte tulburari ale sistemului nervos cu complicatii si comorbiditati 7%

-altele 28%

Analizand indicatorii statistici, pe ultimii doi ani, am constatat o scadere cu 2,42% a pacientilor externati, de asemenea o scadere cu 2,54% a numarului de zile de spitalizare. DMS se incadreaza in valorile medii nationale. Si rata de ocupare a paturilor a scazut in anul 2005 cu 3%. Indicele de complexitate a cazurilor are o valoare usor ridicata peste valoarea relativa din norme in sectiile de psihiatrie, o valoare usor scazuta la neurologie pediatrica si recuperare NPM.

Dotarile medicale din laboratorul de analize medicale sunt minimale,dar asigura gama de analize solicitate de medicii sectiilor, spitalul nefiind nevoit sa incheie contracte cu alte laboratoare.In cadrul laboratorului EEG functioneaza doua aparate care asigura investigarea atat a copiilor internati, cat si a celor care vin in ambulatoriu. Spitalul are amenajat un compartiment de ergoterapie si un atelier de arta aplicata in care se implementeaza programe de dezvoltare a creativitatii si a aptitudinilor de comunicare cat si programe de terapie ocupationala. Sectia de recuperare beneficiaza de dotare peste optimul necesar, sali de kinetoterapie, de electroterapie, de hidrokineto (impachetari kenny si parafina), cabinete de masaj, sala de ergoterapie pentru copii intre 3-18 ani, sala de terapie ocupationala pentru copii 0-3 ani, sala de Montessori ( mobilier si jucarii speciale folosite pentru dezvoltarea neuropsihomotorie a copilului).

Structura bugetului de venituri pe surse de finantare este urmatoarea:

venituri din contractele cu casele de asigurari de sanatate:

- servicii medicale spitalicesti 90,21%

- servicii medicale prestate in ambulatoriu 5,93%

- spitalizare de zi recuperare 0,62%

alte venituri din prestari de servicii si alte activitati 0,55%

donatii si sponsorizari     0,59%

sume primite de la bugetul local     2,10%

Structura bugetului de cheltuieli aferent anului 2005, este urmatoarea:

Cheltuieli de personal    72,31%

Cheltuieli materiale si servicii    25,62%

Cheltuieli de capital (investitii)    2,07%

Bunuri si servicii:

Medicamente si materiale sanitare

Hrana

Bunuri si servicii

Bunuri de natura obiectelor de inventar   

Carti, publicatii si materiale documentare

Pregatire profesionala

Protectia muncii

Probleme prioritare ale spitalului

1.Transformarea actualelor Laboratoare de Sanatate Mintala in Centre de Sanatate Mintala, consecinta a modificarilor legislative de armonizare cu legislatia europeana (OMS 375/2006) si imbunatatirea activitatii din cele doua stationare de zi (adulti si copii), unde se pot furniza servicii de spitalizare de zi (tratament si monitorizare) pentru pacientii care nu necesita supraveghere pentru o durata mai mare de 12 ore, cauza fiind costurile ridicate ale spitalizarii continue;

2. Asigurarea gradului standard de confort al pacientilor si modificarea comportamentului personalului unitatii fata de pacienti; dezvoltarea si implementarea unui sistem de management al calitatii;

3.Conectarea la internet, implementarea si dezvoltarea unei retele informatice la nivelul intregului spital care ofera managerului datele exacte asupra starii si costurilor unei ingrijiri profesionale a pacientilor;

4. Introducerea protocoalelor de practica, in vederea cresterii calitatii actului medical;

5. Dezvoltarea psihiatriei de legatura ca tip de serviciu oferit populatiei in prezent fiind inexistent;

Analiza SWOT a spitalului

Intentia strategica a echipei manageriale este eficientizarea tuturor serviciilor medicale oferite pacientilor si asigurarea unor conditii hoteliere optime si trtament performant, astfel ca Spitalul de Psihiatrie sa devina unul din cele mai performante unitati sanitare de specialitate din zona.

Acest lucru se poate realiza prin stabilirea unor indicatori de performanta la nivelul fiecarei sectii si urmarirea periodica a realizarii acestor indicatori.

Mediul intern

Puncte tari

- resurse umane valoroase: medici cu experienta, bine pregatiti profesional, carismatici, renumiti, cu multiple competente;

- spitalul este centru pilot in utilizarea metodei Vojta pentru diagnosticul si terapia tulburarilor de dezvoltare neuropsihomotorie, existand un program de colaborare cu Spitalul Kinderzentrum Munchen de 6 ani;

- servicii medicale complexe, divesificate, de calitate realizate de echipe terapeutice de recuperare neuropsihomotorie;

- existenta in spital a unor echipe de cercetare conduse de medici care au obtinut acreditari pentru efectuarea de studii clinice;

- dotarea cu aparatura din sectia recuperare;

- lipsa arieratelor in ultimii 4ani

Puncte slabe :

- spitalul este pavilionar, cu cladiri vechi ceea ce implica costuri mari de intretinere si functionare;

- lipsa finantarii din programele nationale de sanatate si din fonduri de la MS destinate investitiilor si reparatiilor capitale;

- venituri proprii reduse,ceea ce determina imposibilitatea efectuarii investitiilor;

- fluctuatia personalului mediu sanitar si auxiliar;

- necesitatea planificarii consultatiilor in ambulatoriul de specialitate adulti si stationarul de zi recuperare ( multi pacienti, cerere foarte mare

Mediul extern

Oportunitati

- contractarea unui numar cat mai mare de servicii medicale cu CJAS, pentru a putea oferi gratuit pacientilor cat mai multe de servicii medicale;

- perfectionarea continua a personalului;

-cererea permanenta de servicii medicale;

-obtinerea unor conditii financiare favorabile, prin negociere directa, cum ar fi discounturi mai mari privind achizitia de bunuri si servicii comparativ cu alti clienti si termene de plata prelungite pentru furnizorii de consumabile;

-incheierea de contracte de cercetare pentru a spori veniturile proprii ale spitalului;

Amenintari:

- probabilitatea dezvoltarii unor unor sectii si spitale private, precum si a serviciilor de

ingrijire la domiciliu ar putea duce la scaderea adresabilitatii, dar evolutia acestora pana la aceasta data nu constituie o amenintare;

- contractarea unui numar redus de servicii medicale;

- fluctuatia personalului (mediu si auxiliar sanitar), care paraseste spitalul pentru o salarizare mai buna;

- blocarea posturilor;

Modificari legislative recente

Ordinul MS nr. 375 din 10 aprilie 2006 privind infiintarea, organizarea si functionarea centrelor de sanatate mintala

Ordinul MS nr. 372 din 10 aprilie 2006 privind Normele de aplicare a Legii sanatatii mintale si a protectiei persoanelor cu tulburari psihice nr. 487/2002, cu modificarile ulterioare

B.     Plan de imbunatatire a performantelor spitalului

Scopul

Echipa de conducere a spitalului isi propune consolidarea pozitiei, imbunatatirea situatiei existente, a rezultatelor spitalului prin reabilitarea sectiilor, dezvoltarea structurii de spitalizare de zi, imbunatatirea calitatii serviciilor medicale furnizate pacientilor si accesul la serviciile medicale.

Obiective, activitati si rezultate pentru problemele prioritare ale spitalului:

1. - asigurarea continuitatii ingrijirilor in comunitate a persoanelor cu tulburari psihice, asigurarea asistentei medicale curative, evaluarea mediului de viata al pacientului de catre asistentele de teren prin vizite la domiciliu;

- detectarea si tratarea problemelor de sanatate mintala, prevenirea dezvoltarii episoadelor acute de boala si deteriorarea celor preexistente, evaluarea pacientilor cu tulburari mintale in vederea orientarii catre locuinte temporare sau protejate, ateliere protejate, comisii de expertiza a capacitatii de munca, unitati de ajutor social, invatamant si alte unitati sanitare de catre medicul, psihologul si asistentul social, prin consultatii;

- asigurarea serviciilor de psihopedagogie diferentiata pentru reintegrarea scolara a copiilor;

- programe de reabilitare sociala;

- urmarirea si tratarea pacientilor dispensarizati prin CSM duce la scaderea spitalizarii continue in favoarea tratamentului ambulatoriu, care este mai putin costisitor;

-monitorizarea pacientilor prin CSM permite o mai buna reinsertie sociala si o mai atenta aparare a drepturilor sale;

- reamenajarea spatiilor si reorganizarea centrelor de sanatate mintala se poate realiza pana la finele anului 2006, cu costuri de pana la 60.000 lei.

- indrumarea spre stationarele de zi, a pacientilor dispensarizati se poate face prin CSM si prin cabinetele de specialitate din ambulatoriu, atat din cadrul spitalului, cat si din sectorul privat;

- spitalizarea in stationarele de zi ofera sansa specialistilor de a trata episodul acut in faza de inceput, cand bolnavul nu necesita spitalizare continua;

- spitalizarea de zi trebuie dezvoltata si sustinuta pentru a putea prelua pacientii din spitalizarea continua in care sunt tratati cu costuri mari;

- structura fiind existenta, nu necesita costuri suplimentare, doar o mai stransa colaborare intre medicii din diferitele structuri ale spitalului (sectii, CSM, ambulatoriu).

2. - scaderea consumurilor specifice de apa, curent, gaz prin responsabilizarea sefilor de sectii si cresterea fondurilor pentru igienizare si reparatii din sponsorizari, donatii si programe comunitare;

- continuarea igienizarilor din pavilioane (zugraveli, gresie, faianta, tamplarie);

- cresterea eficientei actului managerial la toate nivelele prin monitorizarea lunara si trimestriala a respectarii obligatiilor asumate prin contractele de management incheiate intre sefii de sectii si managerul de spital;

- igienizarile propuse de echipa manageriala se fac anual, cu costuri cuprinse intre 290.000 lei si 490.000 lei.

3.- costurile de aproximativ 90.000 $ se pot acoperi din venituri proprii, pe o perioada de 2-3 ani.

4. - constituirea unei echipe la nivelul spitalului pentru elaborarea protocoalelor de practica medicala specifice spitalului, pentru uz intern;

- utilizarea protocoalelor in toate sectiile spitalului si la negocierea cu CJAS a contractului de furnizare de servicii medicale;

Prin introducerea protocoalelor de practica se urmareste:

- reducerea DMS;

- se stabilesc standarde de ingrijire pentru asigurarea calitatii;

- se obtine rambursarea serviciilor medicale si eficientizarea muncii;

- acest obiectiv nu implica costuri suplimentare realizandu-se cu forte proprii, pe parcursul unui an.

5.- dezvoltarea psihiatriei de legatura permite degrevarea spitalului de specialitate de

costuri suplimentare cu investigatiile care utilizeaza inalta tehnologie (CT, RMN), cazurile noi care necesita investigatii suplimentare costisitoare sunt retinute si investigate in spitalul clinic general, astfel incat numai partea specific psihiatrica sa fie preluata si rezolvata de spitalul de psihiatrie;

- monitorizarea populatiei scolare prin servicii de legatura cu scoala (medicul scolar si psihologul scolar);

- avand in vedere ca preventia este mai ieftina decat tratarea, se impun programe de psihoeducatie si de petrecere a timpului liber care se pot face cunoscute prin tiparirea si distribuirea de pliante

- conceperea, redactarea si distribuirea pliantelor se va face de catre personalul specializat al spitalului, costurile fiind de 20.000 lei, pe o perioada de un an, costurile se pot acoperi integral din venituri proprii sau diverse sponsorizari.

Indicatori ai spitalului ce urmeaza a fi imbunatatiti ca urmare a masurilor prezentate:

cresterea calitatii actului medical

imbunatatirea indicatorului de ocupare pat in sectiile de acuti cu 75 de paturi

prin realizarea unor conditii hoteliere cu grad de confort sporit, se poate introduce co-plata la sectiile de psihiatrie acuti 1,2 si 3 unde se reduce numarul de paturi

Scopul final pe care si-l propune planul de imbunatatire al managementului spitalului este obtinerea satisfactiei pacientului si al celorlalte parti interesate implicate, deoarece pacientul nu cumpara serviciul ci satisfactia.