Delincventa de afaceri - psihologie judiciara

DELINCVENTA DE AFACERI - PSIHOLOGIE JUDICIARA

În lumea oamenilor de afaceri gasim câteva categorii care când dau cu capul de justitie au comportamente bizare.

Sunt doua categorii de afaceristi:

-Afaceristi învigatori,

-Afaceristi învinsi.

Problema cursului: Cum se poarta afaceristii când ajung în puscarie:

1)sunt foarte aroganti

2)sunt turtiti,distrusi.

•TIPURI DE DELINCVENTI:

1)ÎNVINGATORUL:

- Vine elegant îmbracat, parfumat;

- Sta drept, ocupa mult spatiu;

- Este sigur de sine, enervat ca a fost adus la tribunal;

- Da impresia ca-si pierde timpul;

- Nu se simte vinovat;

- Vorbeste tare iar când tace, tacerea nu releva anxietate.

2)ÎNVINSUL:

- Sta ghemuit, ocupa cât mai putin loc;

- Pare strivit de destin; ezitant;

- Vorbeste încet;

- Are remuscari;

- Pare un om bolnav.

•Exista 5 TIPURI DE DELINCVENTI DE AFACERI:

1.FALITUL ÎNVINGATOR

2.FALITUL ÎNVINS

3.OMUL DE PAIE

4.DELAPIDATORUL

5.VAMESII

1. FALITUL ÎNVINGATOR:

Este un tip organizat:

-el a urmarit de la bun început acest scop (de a falimenta)

-este încântat de reusita

-a urmarit doar bani.

Este optimist pentru ca i-a reusit totul.

Narcisic, cauta satisfactii imediate, este imatur, ca un copil.

Este nerecunoscator fata de cei care l-au ajutat vre-o data (considera oamenii valorosi doar daca aduc bani, chiar si prin delict).

Participa cu frenezie la afaceri riscante.

Considera ca doar câstigatorii au drept în „cetate” iar perdantii trebuiesc distrusi.

Imaginatia este folosita doar pentru a gasi noi viclenii, a scapa de control sau a utiliza lacunele sistemului judiciar.

Evolueaza cu usurinta în ape tulburi, la marginea legalitatii.

Este mândru ca „s-a facut pe sine” si nu este mostenitor al unei dinastii.

Este incapabil sa evalueze riscurile.

Face contracte hazardate si imobilizeaza multi bani ramânând fara capital.

Are o viata afectiva arida – este singur, incapabil de atasament profund iar compensarile sunt doar succesul în afaceri.

Când este condamnat se refugiaza în boala.

2. FALSUL ÎNVINS:

Conduita sa este determinata de circumstante nefericite:

-s-a lansat într-un vârtej de infractiuni pentru a salva o situatie disperata,

-el nu a organizat prabusirea sa dar reactioneaza la catastrofa cu mijloacele catastrofei,

-a abandonat orice prudenta, a luat bani din firma si i-a folosit nesabuit, a abuzat de bunurile firmei.

Când vad pericolul au un comportament ilogic, nu mai vad corect realitatea, recurg la expediente periculoase, spera într-un miracol.

Deseori sunt profesionisti competenti dar gestionari incompetenti.

3. OMUL DE PAIE:

Este o masina de semnat hârtii (pot fi înalti functionari la pensie, fosti militari, artisti, oameni celebri).

Ei nu înteleg subtilitatile proceselor contabile.

Sunt usor sedusi de câstiguri facile prezentate de colaboratori.

Sunt creduli, necritici, nu percep pericolele.

4. DELAPIDATORUL:

Considera ca nu a avut noroc.

Sunt furiosi ca au fost controlati financiar.

Se prezinta ca victime.

Uneori au alta specialitate de baza.

5. VAMESII:

Ei fac parte din organizatii ierarhice – în sensul ca unii organizeaza si altii executa.

Sunt importanti vamesii intermediari pentru ca frauda reclama o înalta tehnicitate.

•REACTIA ÎN FATA JUDECATORULUI:

Raporturile sunt de dominant – dominat.

Falitul învingator nu accepta calitatea de delincvent si se considera nedreptatit. Când i se dovedeste vinovatia devine dependent, se refugiaza în boala, devine umil.

De obicei vorbesc despre lucruri care s-au petrecut de mult („de mult” este de fapt saptamâna trecuta).

Procurorul si judecatoril vorbesc în numele societatii rationalizând „razbunarea sociala” în timp ce delincventul este singur.

Publicitatea îi raneste foarte mult în schimb pierderile financiare nu-i afecteaza.

Cred ca trebuie sa fie rechini pentru ca doar asa fac toti cei ce se îmbogatesc.

Dorinta de putere si recunoastere este imensa, uneori irationala (îsi pot risca numele si averea pentru un profit infim).

Banii sunt singura forma de iubire pe care o înteleg.

Banii sunt fota dar si slabiciunea lor.

●DEZASTRELE SI CRIMINALITATEA:

Cauzele interesului pentru dezastrologie:

Interesul este mare din cauza cresterii demografice, implantarii hazardate de asezari umane, accelerarea concentrarii urbane si multiplicarii riscurilor tehnologice.

Prima data când s-a analizat ce se întâmpla cu ocazia dezastrelor, în 1917, a fost când un vapor cu munitie a explodat în Anglia în  port din Halifax.

În 1952 – Universitatea din Chicago a abordat pentru prima data stiintific problema dezastrelor asupra comportamentului uman.

1952 – Jean Stöezel a propus creearea unui centru de tudii asupra catastrofelor în Franta.

În 1963 – primul centru de cercetari la universitatea Columbus din Ohio.

1982 – primul congres mondial referitor la dezastre tinut în Mexic.

Def: Experienta traumatica este o experienta vitala a discrepantei dintre factorii situationali amenintatori si capacitatile individuale de stapânire, însotita de sentimentul de neajutorare, abandonare, lipsa de aparare, care duc la o prabusire de durata a întelegerii de sine si a lumii.

Apar fenomene accentuate de dezorganizare sociala.

Fenomenele sociale normale nu mai raspund nevoilor actuale:

-productia,

-distributia,

-consumul,

-întrajutorarea oamenilor, etc.

(Prin „perioada normala” întelegem cea anterioara, când nu exista nici un indiciu al pericolului.)

Perioada catastrofica apare odata cu desacoperirea indiciilor de pericol.

EXAMEN:

7 februarie – gr. 1, 2, 3 – ora 16.

8 februarie – gr. 4, 5, 6 – ora 16.

9 februarie – gr. 7, 8. – ora 16.

DE PREGATIT din:

Fenomenologie: Capit. III, V, VII.

Psihologie: Capit. V, VI, VII.