PSIHISMUL UMAN- GENERALITATI

PSIHISMUL UMAN- GENERALITATI

Psihismul uman si fiinta umana

-parte/intreg

-integrarea indisociabila-≠ autonoma

-diversiuneesentiala, definitorie

psihismul uman si corpul uman

-interdependenta-corelatii:psihosomatice

somatopsihice

modific fiziologice ale ritmului circadian-determ comutarea a perioadei de somn 8h/ veghe 16h

-localizare(include spiritualul)

-diferenta de natura:-impartialitate

-constiinta de sine

-liber albitru

psihismul uman si psihismul animal:

-asemanari si deosebiri

-unicitate, caractere definitorii

DIFERENTA specifica o creeaza aceste trasaturi definitorii

Geneza psihismului uman:

-conditii necesare-biologica

-socio-culturala informat. De tip uman(copii lup)

dar una singura nu e suficienta(sinecuanon)

ex:dementa paralitica-lues tertiar tardiv

retardare mintala sociopriva(copiii lup)

retardare mintala profunda(oligofrenie grad III)

-consecinte:-biogeneza(corpului ) precede psihogeneza

-activitatea psihica infl. Biogeneza

ETAPELE PSIHO-ONTO-GENEZEI

1)umanizare

2)socializare

3)personalizare

4)geneza nivelelor structural-functionale

5)personogeneza

6)perspectiva PEDIATRICA

psihismul animal aaparut cu probabilitate la animalele care au expresivitate exterioara mimico-gestuala: privire ,mimica

privirea NU e sub controlul vointei (nu putem induce in eroare cu privirea)

reactia mimica , gestica poate fii controlata voluntar ( anumite persoane se pot stapini)

vorbirea , poate fii controlata voluntar- nu exprima in totalitate continutul gindirii

" omului i s-a dat vorbirea pt a-si ascunde gindurile"

ex:pestii: privire sticloasa - nu are psihism

ciinele:se presupune ca are afectivitate superioara omului

BERNARD SCHROT -umanist cu viziune de stg( el spunea: decit un umanist prefer un ciine)

Psihismul apare deasupra pestilor pe linie evolutiva si e complet la mamifere. Progresele sint doar cantitative.

Intre psihismul uman si animal

Asemanari-perceptii

-atentie daca nu ar exista nu ar putea fii DRESATE

-memorie

-ritm somn-veghe

-inteligenta practica(cimpanzeii rezolva niste probleme pe care un oligofren nu le-ar rezolva)

Deodebiri-NU creaza frumos- creativitatea

-NU rezoneaza cu frumosul natural (apus de soare)

-NU rezoneaza cu frumosul artificial(tablou)

-domensiunile frumosului- estetica (-)

-dimensiunile binelui(-)

ex :leu satul(daca te lasa in pace e satul - nu ucide decit daca ii este foame)

+ pumele ucid si de placere

-distinctia dintre fapte bune si rele(-)

+Furnicile, albinele NU sint animale sociale- ele se comporta identic de cind au aparut

+Dovada ca fara creier nu exista psihism uman . Sunt retardatii mintal profund (oligofrenii gr III); sint animale cu "chip de om"-NU au minimul de atentie, memorie inteligenta, pt a invata sa vorbeasca:merg in 4 labe, consuma lichide la fel ca pisica si ciinele

+Laic se crede ca conditia biologica e de ajuns pt psihismul uman, dar stiintific s-a demonstrat ca nu e asa.

+Psihogeneza incepe odata cu nasterea . daca de la nastere copilul ar fii avut minimul de memorie, atentie, inteligenta ar fii putut sa fie invatat sa vorbeasca.

+Neuronii nu se regenereaza- nr lor scade de la nastere, paguba nu e atit de mare decit la batrinete, pt ca exista un fel de neuronogeneza la nivelul axonilor si dendritelor datorita conexiunilor interneuronale stabilite prin preocupari intelectuale.

1)UMANIZAREA:

-virsta mica e ideala pt invatarea limbilor straine

-memoria e in declin de la 14 ani

2)SOCIALIZAREA

-copilul invata sa devina o fiinta sociala

-daca apar tulb de conduita (patologie ce sta la baza personalitatii antisociale) socializarea se efectueaza defectuos

ex:personalitate schizoida- se simte mai bine singur; introversiunea lui e excesiva

Fiecare om are o cota de introversiune si una de extroversiune in conditii normale.

3)PERSONALIZAREA

se realizeaza la sfirsitul adolescentei - dupa criza pubertala(biol) apare criza psihologica - adolescent revolutionar; toate valorile ce le-a primit" cu forta" de la parinte sint reevaluate, el demoleaza sistemul de valori( niv distructiv) dupa care- niv constructiv. Isi construieste singur sistemul de valori care ramin pe viata, la adult ramine fix.

4)NIVELUL STRUCTURAL-FUNCTIONAL

-apare si se dezvolta in virsta I.:

instructivitatea-se dezvolta prima

afectivitatea-apare dupa 2 sapt de la nastere

cognitia -perceptia nedif.- prez de la nastere

-atentia

-memoria

-inteligenta - se dezvolta mai tirziu

-intelegerea

imaginatia

vointa-se dezvolta odata cu perioada de scoala-atentia

-memoria

-invatarea voluntara

constiinta(dimensiunea morala)-se dezvolta ultima dupa criza adolescentina

5)PATOLOGIA PERSONOGENEZEI-tulburari de personalitate

a)perspectiva umana unitara- personalitate(psihologica)

-probleme terminologice

-pol-bio-psihologic(instructivitatea)

-socio-cultural(spiritual valoric)

-trasaturi-general-antropologice

-tipologice(de grup)-tip de struct creatoriala

-individuale-EUL individual(unicat inrepetabil)

-tendintele instructive sunt aspatiale dar sunt det genetic (imbinare intre bio si psih)

-trasaturile tipologice det : aparitia unui grup si distructia fata de alte grupuri ex: tipologia e bazata pe 3 axe -emotivitate

-activitate

-reactivitate

Exista 8 tipologii in tulb de personalitate

b)perspective analitice:

efectul constiintei psihologice(ex: vigilitatea)

Problema terminologica

Psihismul-CONSTIENT-sindon(cimpul actual de constiinta

-diadon(viata psihica constienta

ritm somn -veghe)

-INCONSTIENT -constientizabil(memoria)

-neconstientizabil(instructivitatea0

!!!!! Pierderea constiintei (vigilitatea): Nu are constiinta (discernamint ) constiinta morala.

Perspectiva clipei(acum) e perspectiva sincrona(atemporala)

Perturbarea cimpului actual de constiinta=delirium

Perspectiva diacrona(temporala)==totalul vietii psihice constiente

Psihism permanent inconstient:niv instinctiv

Psihism periodic inconstient:ritm somn/ veghe

Psihism constient variabil:tine de succesiunea cimpurilor de constiinta (idei, amintiri,tendinte, pinza de fond afectiva) rct afective)

CIMPUL ACTUAL DE CONSTIINTA(CADC)

! Visul NU e o stare de psihism constienta ci o stare intermediara.

(VPC) -viata psihica constienta in perioada de veghe e formata dintr-o multiplicare , masurabila de CADC.

CADC NIVEL si ARII

FUNCTII 1)intentionalitate

2)reflectivitate

3)organizarea continutului

4)orientarea

5)intelegerea semnificatiei

NIVEL ( se refera la gradul de constienta, vigilitate, claritate, luciditate a CADC , grad care poate diminua de la max la min)

-e max dimineata dupa somn odihnitor

-mediu la prinz

-in per de adormire e cel mai scazut=PER HIPNAGOGICA

-in per de somn =0

Patologic= denivelarea nivelului-obnubilare(incetosare)

-sd de confuzie mintala(delirium)

ARIA CADC( circumscrie continutul sau, trairile perceptive, evocari numerice, idei, stari afective, tendinte constiente)

-expandata

-ingustata-stari crepusculare(pers e cu ochii deschisi dar e de fapt in somn- in epilepsie)

FUNCTII

1)Intentionalitate: constiinta vizeaza activ un sector al realitatii pt a receptiona informatia din jur(oglinda recept tot.-nu e subiectiva)

2)Reflectivitatea subiectiva:10 persoane vor retine alte aspecte despre acceasi imagine

3)Organizarea continutului:ideile nu sunt aruncate cu lopata ci CADC permite evaluarea lor in sectoare bine definite

4)Orientarea: tot ce percepem e situat pe coordonatele de timp, spatiu

a)situationala b)allopsihica c)autopsihica

identific altor pers

Patologic: dezorientare temporo-spatiala

5)Intelegerea semnificatiei:

Viata psihica constienta-VPC

-per de veghe(in cadrul ciclului somn-veghe)

-per hipnogogica(de adormire)

-per hipnopompica(de trezire)

/

zeul Hermes psihopompul

Somnul are 4 faze:-non rem-(superficial)

-rem-(paradoxal rem) Rapid eyes movement

-profund

-profund

Creierul are 3 stari de functionare:a) veghe

b)somn non rem-cosmaruri

-somnambulism

c)somn rem

Per rem -e perioada in care in timpul somnului tot ce am invatat in timpul zilei se compartimenteaza

-ne da si stare de confort

Perspectiva nivelului structural-functional:

1)niv instinctiv

2)niv afectiv-motivatia=dorinta    intens pragmatic

3)niv cognitiv-atentie    /

-memorie MOTIVATIA=curiozitarea

-perceptie =/ ignoranta e psihogena

-inteligenta

4)niv volitional Motivatia-rol in determinismul expresivitatii exterioare

5)niv spiritual-valoric   

-etape:constientizare

deliberare

decizia(demararea)

trecerea la act (vointa e arbitru)

persistenta in act(realizarea scopului)

Perspectiva structurala

-temperament

-caracter9tip)(modul constant de afii , de a gindi de a actiona)

/

det comportamentul habitual-predictibil

-struct personalitatii

-sist personalitatii

=are aspecte variabile

=are aspecte constante-ale firii

Educatia NU contribuie la formarea caracterului care se formeaza in timp pe fundalul temperamental(cultura care imblinzeste natura)

INSTRUCTIA diferit EDUCATIA

-invatatul -modul de a se comporta intr-un grup social

-insusirea notiunilor ex:spalatul pe miini

I.            Semiologia (tulb) constientei

1. Tulburari ale nivelului CADC .

modif. cantitative:

-in (+) Hipervigilitate: -in cazul abuzului de subst psihostimulante(anfetamina)=intox cu psihostimulanta

-se poate asocia (subst psihogene-ESCARINA)

= senzatii inedite: mai viu, altfel colorat, distorsionat, etc- acestea nu reprez stari normale de fc, a omului.

-in(-)=grad de denivelare

Hipovigilitatea:- in nevroza astenica (astenie psihica)

-de I crescuta=somnolenta diurna

a)daca are grad maxim dar NU intra in somn=TORPOARE- in sdr de delirium (anterior confuzie mintala). In acest sdr simptomul principal=obnubilare, sau+ alte simpt(subsindroame)

-pers nu are nevoie de somn, dar e cu mintea perturbata datorita denivelarii CADC = dificultati pt realizarea activitatilor operative- se asociaza cu DTS +alte aspecte= sdr de obnubilare.

Obnubilare: dupa sedative in doze mari

consum de R OH la depasirea dozei la care rezista de obicei

TCC

Med? Somatica

Nu este specifica psihiatriei

b)Abolirea CADC - aspect neurologic-LETARGIE 9 histerie, encefalita, hipnotism

-coma vigila-forma cea mai superficiala a comei

3)Tulb ariei CADC

ingustare punctiforma- ingustarea maxima dincolo de care aria ar fii anulata. Poate fii:

neselectiva-in stare corpusculara

selectiva-transa disociativa -pt un obiect=fascinatie

-provocata de o persoana

-este rara

Neselectiva este cea mai frecventa;

EX:1)aspectul somnambulului in timpul somnului , pers se" trezeste", dar ramine in stare de somn si punctul care a ramas de contact cu realitatea il face pe B sa deschida ochii si sa vada atit cit sa poata merge pe strada, in padure (dar nu are capacit de a merge ca pisica : pe acoperis, etc), merge cu privirea fixa si poate raspunde prin automatisme fixe. Nu-si aminteste la trezire.

2)Crize epileptice-automatism ambulator diurn

3)Histericul-automatism ambulator in stari emotionale atit cit este nevoie pt a raspunde prin clisee automate la intrebari verbale, sa nu se loveasca de alte pers.(hiperexpresivitate histeroida cu gesturi ample0

expansiunea CADC -este corelata cu hipervigilitate

sd halucinogen

psihoze epilepti

starea oniroida: pers traieste niste stari asemanatoare cu starea de vis

è     halucinatiile care dau trairi asemanatoare cu visele=fenomenul de " fata morgana" a celor aflati in desert

è     intilnit in delirium.

disociatia CADC : apar stari disocia

-fugi disociative=automatisme ambulatorii diurne de tip isteric(P pleaca de acasa)

-amnezie disociativa isterica(completa, totala) -P nu mai are nimic inscris in memorie.

-personalitati multiple( dubla A B ), alterna A->B->C->D, alt caracter ca si cum ar fii alta fiinta

-starea de transa.

II. Tulburarile ritmului somn-veghe

-durata somnului:

insomnia-totala - >provocata prin administrare de Anfetamina

->poate fii-pers nu doarme de fel

-stari maniacale, de delirium sever.

-partiala->de adormire-stari afective persistenteL(tristete, veselie, frica, nervozitate)extreme,obsesii

->de trezire-se trezeste la 2-3 noaptea si nu mai adoarme(depresie psihotica cu delir de vinovatie=>risc mare de suicid.

Hipersomnia -totala(rara,stari histerice)

-partiala->continua-somn diurn in continuu+somn nocturn.

->intermitenta≠ narcolepsic

Tranchilizantele inlatura cauzele ce .adormirea

Starile disociative trebuie diferentiate de disociatie : sistem unitar a psihismului din schizofrenie ~orchestra fara dirijor ; fiecare instrument cinta bine singur , dar nu e o unitate (nu este o armonie) intre instrumente.

Exista si insomnie de mijlocul noptii

Pseudoimsomnia totala:somn f superficial, neodihnitor, cu dese treziri

-dimineata P se simte la fel sau chiar mai obosit decit la culcare

=>este intilnita la nevrotici

Hipersomnia-totala in -stari histeriforme

-in afect neurologice este mai frecventa

-partiala-continua; somnul diurn este in continuarea somnului nocturn

-intermitenta -seamana cu narcolepsia dar nu are simptome tipice de DP (ale narcolepsiei)=> in timpul zilei P are crize de somn incoercibil.(adoarme in ciuda eforturilor de a ramine treaza , doarme 10-15 min, fapt ce se repeta de mai multe ori pe zi)

-calitatea somnului:

DISSONIE= pers doarme 8h pe zi dar somnul este superficial, cu cosmaruri , agitatie,↓calitatea somnului.

-ritmul somn-veghe : inversarea ritmului s-v

Este normal la pers ce zboara la antipozi cu per mare de acomodare

la pers care lucreaza in2/3 de noapte

Parasomniile=tulburari pz ale somnului

-cosmaruri- sistematice in -delirium

-TSPT (tulb de stres postraumatic)

-pavor nocturn-este precedat de cosmaruri

night-terror-P se trezeste cu ingustatea CADC si trairi halucinatorii terifiante care -i mentin starea anxioasa => B se agita , face galagie => mb familiei il trezesc => B adoarme greu cu frica sa nu se repete pavorul nocturn. B nu vagabondeaza in afara casei.

-somnambulism-P se trezeste dupa somn N => comite acte ca o pers normala

(sleep walking)

are m multe dorinte -merge in jurul casei

- merge mai multi km

- se intoarce inapoi

-sleep walking

Aceste tulb pot exista ca TC al altor boli

Constitue ele singure un dg.

Psihologia si semiologia nivelului instinctiv

Psihologic:

-neconstient neconstientizabil

-nu defineste specia umana

-este reprimat socio -cultural

-reprez niv psiho-biologic

-carac a speciei biol:-determinat genetic

-max de asemanari intre animalul superior/ ceilalti oameni

-este imperativ biologic: energie max/( suprimat in manifestarea , exprimarea sa ,kamikaze"). Pol bazal al personalitatii.

Rol-supravietuirea individului(si prin individ suprav speciei)=>obligator dar nesuficient

-pulsiuni : reproducere

matern =>supravietuirea speciei

alimentar

aparare(fuga, contraatac) =>supravietuirea individului

asocieri in grup

Ca individ, omul este cea mai dezavantajata specie de pe pamint, singura capabila sa se autodistruga

-nevoie biologica

-nevoie psihologica(motivatie)

-tendinta naturala-comportament modelat socio-cultural

Inreligenta cel de-al doilea element ce compenseaza lipsurile

Niv instinctiv=>impreuna gasesc sol de adaptare

Corelatia cu caracterul-rolul vointei

(tipologiei)