DEZVOLTAREA GRAFOLOGIEI CA STIINTA - Definirea termenilor si delimitarea domeniului de activitate

DEZVOLTAREA GRAFOLOGIEI CA STIINTA

1. 1 Definirea termenilor si delimitarea domeniului de activitate

"Grafologia este stiinta care are ca obiect studiul scrisului unei persoane pentru a determina caracterul, temperamentul, in general personalitatea, cu calitatile si defectele acelei persoane" . Conditia care se impune este ca scrisul studiat sa fie sincer, natural.

O alta definitie, la care analiza scrisului apare in scopul cunoasterii personalitatii unui individ in evolutie, propusa de Lamberto Torbidoni si L. Zanin (1998) este: "Grafologia este stiinta experimentala care, pornind de la expresia grafica naturala a celui care scrie, dezvaluie personalitatea psihofizica cu componentele intelectuale, tendintele temperamentale, capacitatile profesionale, constitutia somatica, predispozitiile morbide innascute si in curs de concretizare" . Acesta este o definitie mult mai cuprinzatoare care ne da esenta acestei stiinte.

Etimologic, cuvantul "grafologie" se compune din doua cuvinte grecesti: graphein, care inseamna " a scrie" si logos"stiinta". Acest termen a fost intrebuintat pentru prima oara in 1872 de catre abatele Jean-Hippolyte Michon, care l-a luat ca titlu al lucrarii sale "Systeme de graphologie" . Din acest moment el devine un termen general pentru desemnarea studiului scrisului ca expresie a caracterului si a personalitatii celui care scrie.

1.2 Istoria grafologiei

Inceputurile grafologiei trebuie cautate in antichitate, cand multi- intre care Aristot, Demetrius din Falera si mai ales Suetoniu - au intrevazut legatura dintre scriere si caracterul individului.

In Evul mediu nu avem nimic relativ la studiul scrierii, dupa cum nici Renasterea, cu toata stralucirea ei, nu ne aduce vreo contributie in plus.

Franta este tara unde s-a nascut in anul 1830 noua disciplina, a primei societati si a primei scoli de grafologie. Parintele grafologiei, Jean- Hyppolite Michon in lucrarea intitulata "Misterele scrierii" pune bazele grafologiei. El vorbeste de o fiziologie grafica : studiul miscarilor, al functiilor, al combinatiilor trasaturilor. Michon creeaza o intreaga terminologie, care in mare parte s-a pastrat pana astazi, referindu-se la clase si ordine compuse din genuri si grupe. Dar el creeaza si asa-zisul semn fix dupa care fiecarei trasaturi grafice ii corespunde o insusire determinata a caracterului. Continuatorul lui Michon a fost Jules Crepieux- Jamin (1859-1940), care a supus verificarii cele stabilite de Michon, ridicandu-se impotriva semnului fix si aratand ca acelasi semn poate fi datorat unor cauze multiple dupa locul unde se gaseste. Lui Crepeux- Jamin i se atribuie sistematizarea metodei "michoniene" si astfel apare o noua metoda de evaluare dinamica a scrierii, existand semne variate in grafie care pot fi interpretate. El cerceteaza dominantele unei scrieri, determinand sapte: forma, presiunea, directia, dimensiunea, viteza, continuitatea si oranduirea[4].

Aproape contemporan cu Crepeux- Jamin, in Germania il intalnim pe Ludwig Klages (1872-1956), filozof si caracterolog al carui studiu a fost de tip global, orientat catre complexul grafic fizionomia umana.

Fundamentul acestui studiu consta in ritmul bazei grafice, deci in miscare. Din lucrarile lui Klages reiese un dinamism personal ceea ce a adus la diferentierea individuala.

In Italia, Girolamo Moretti (1879-1963), calugar franciscan, considera ca scrierea este produsul unei intense si complexe activitati neuro-fizico-psihologice ca rezultat al gestului grafic (Sandu, 2003). Scrierea, produs individual si singular este considerata rezultatul unei sinteze dinamice de indicii, exprimand de altfel personalitatea scriitorului. Tema descoperirii grafologice este accea de a retine individualitatea.

La noi in tara s-au ocupat cu studiul stiintific al scrisului Dr. Marinescu, prof. Dr. C.I. Parhon, Dr. Derevici, Helena Bogdanovici si La Andrei Athanasiu. De asemenea in legatura cu expertiza grafica, Henri Stahl si Aurel Boia (dupa Athanasiu, 1996).

Grafologia, studiul scrisului, a suferit intr-un timp scurt o mare evolutie, transformandu-se astazi intr-o disciplina cu baze stiintifice demonstrate.

Asemeni psihologiei, sociologiei sau ciberneticii, grafologia a cunsocut In Romania o lunga perioada de asteptare pana sa reintre in drepturi. Imediat dupa Revolutia din Decembrie 1989, in anul 1990 la initiativa si sub conducerea domnului profesor dr.doc. Andrei Athanasiu, a luat fiinta in Bucuresti Societatea Romana de Grafologie cu membrii Institutului national de Expertiza Criminalistica intrucat s-a considerat ca printre sarcinile lor profesionale, de multe ori ei trebuie sa elaboreze raspunsuri la intrebari de expertiza grafica: " Este necesar sa inlaturam o confuzie care mai domneste inca in spiritul multora. Este vorba de delimitarea dintre grafologie

si expertiza grafica. Ele sunt doua lucruri deosebite, urmaresc alt obiectiv, desi pornesc de la baza comuna: studierea stiintifica a scrisului. Fiind o metoda valabila de investigare a personalitatii, de determinare a caracterului prin scris, grafologia poate aduce servicii pretioase caracterologiei. Toti cei care cauta sa cunoasca oamenii, care au functii de conducere, de educatie, de directionare a constiintei, care se ocupa cu relatiile umane, cu contactele interumane, cu raporturile comerciale etc., toti se indreapta spre caracterologie asteptand de la ea lumini, principii sau metode[5]"

In decembrie 2004, asemeni modelului din Franta, Germania, Anglia, Italia, Izrael, Belgia, Ungaria etc. a luat fiinta si in tara noastra Asociatia Grafologica din Romania, cu sediul in Targu Mures, in baza avizului nr. 1328/2004 al Ministerului Educatiei si Cercetarii; respectiv avizul nr. 316/2004 al Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, cu scopul promovarii cercetarii grafologice pe plan pedagogic, psihodiagnostic, precum si in cadrul stiintelor umane unde isi poate aduce contributia, sprijinirii masurilor de formare si perfectionare profesionala, organizarii de cursuri de perfectionare pentru cunoasterea noutatilor in cercetarea grafologica romaneasca si internationala . Toti membri fondatori ai Asociatiei Grafologice din Romania sunt licentiati in grafologie, cu diploma de studii obtinute in strainate, fiind semnatari ai Codului Eticii Europene a Grafologilor de la Stuttgart.

Asociatia, prin presedinte, are legaturi stranse si permanente cu institutiile de invatamant din intreaga Europa, respectiv participari la Conferinte internationale de Grafologie (Bologna-Italia, 2005, Academia de Grafologie Budapesta, Centrul European de Studii si Cercetari Grafologice -C.E.R.E.G. Belgia - Bruxelles) .

In scopul alinierii Romaniei la cerintele tarilor europene, in aprilie 2007, Asociatia Grafologica din Romania, a depus la Ministerul Muncii Solidaritatii Sociale si Egalitatii de Sanse memoriul justificativ cu cerintele pentru exercitarea ocupatiei de "grafolog" impreuna cu descrierea ocupatiei din care sa rezulte atributii si responsabilitati. La acest memoriu, M.M.S.S.E.S., prin adresa nr. 792/2007 si-a dat acordul de includere a ocupatiei de grafolog in C.O.R., la Grupa de baza: 2444: "Lingvisti, traducatori si interpreti".

Aplicatiile grafologiei

In Pedagogie

O mai buna cunoastere a elevilor favorizeaza individualizarea invatamantului: grafologia ne permite sa cunoastem caracteristicile, potentialul si problemele copilului

Grafologul poate cunoaste personalitatea copilului inca din primul moment in care pune mana pe creion prin analiza mazgaliturii, a desenului sau scrisului. De cele mai multe ori angoasele copilului, problemele sale afective au origini indepartate. Analiza grafismului din anii precedenti permite depistarea originelor unor tulburari sau frustrari care erau prezente chiar si atunci cand comportamentul copilului nu dadea nimic de banuit.

Grafologia poate veni in sprijinul alcatuirii claselor primare. Folosind unele metode standardizate, asupra elevilor inscrisi se pot efectua analize in asa fel incat acestia sa fie distribuiti intr-o maniera care sa permita alcatuirea unor clase echilibrate, cu scopul favorizarii unui raport optim intre elevi si unei bune integrari a acestora.

Studiul scrisului poate permite cunoasterea aptitudinilor si inclinatiilor elevilor asigurand o mai buna orientare a acestora. Deasemenea este posibila o cunoastere aprofundata a copiilor cu

dificultati si a celor cu handicap, facilitand astfel adoptarea unor modalitati de recuperare si suport in scopul umplerii lacunelor si favorizarii unei bune integrari a acestora in viata scolara.

De mare ajutor este grafologia in tratarea unor afectiuni prin ceea ce se cheama grafoterapie. Grafoterapia ia nastere in Franta, cand in anul 1908 dr. E. Bertillon o introduce ca materie la Academia de medicina din Paris. In unele cazuri corectarea scrisului se efectueaza spontan, insa schimbarea si imbunatatirea caracterului pot fi obtinute rapid folosind, in calitate de tratament, anularea anomaliilor scrisului si utilizarea unor semne favorabile echilibrului si ordinii.

Orientarea scolara si profesionala iarasi este un domeniu unde grafologia poate produce adevarate minuni. Grafologul nu poate raspunde unor parinti care intreaba spre ce tip de studiu trebuie orientat copilul. In schimb el poate semnala trasaturile de caracter care favorizeaza sau impiedica folosirea bagajului intelectual : capacitate de adaptare, concentrare, maturitate, retinere, instabilitate etc.

Grafologia este importanta mai ales pentru a evidentia situatii conflictuale sau tendinte, predispozitii ale caracterului. Semnalandu-le educatorului sau parintelui permite adoptarea unor masuri preventive. Din scrisul celor care se drogheaza reiese aproape intotdeauna existenta unor probleme psihice, ca urmare importanta consta in ajutorul dat pe directia descoperirii unor tulburari de personalitate inainte ca acesta sa devina interesat de droguri sau alcool. De aceea grafologia trebuie aplicata in mod preventiv.

In Medicina si Psihiatrie

Observarea scrierii este un atu al medicului modern. Pe buna dreptate spune prof. dr. Paul Carton: "un medic care nu este psiholog face o slaba medicina. Un medic psiholog care ignora grafologia nu poate sa faca decat o psihologie saraca si o medicina insuficienta" .

Cu ajutorul grafologiei se pot depista tulburari cardiovasculare, anumite boli endocrine, psihoze, paranoia, schizofrenia si dizarmonii ale personalitatii de tip psihosomatic.

Potrivit lui T. Stein-Lewinson (1984) in cazul bolilor organice aspectul general al scrisului este mult mai alterat decat forma scrisului si enuma unele manifestari ale imbolnavirii:

Torsiunea (ondularea), principala manifestare a suferintei si semn al unei boli

Scris intrerupt, frant apare adesea in cazul cardiopatilor

Tremurul poate fi pus in relatie cu bolile neuromusculare si intoxicatiile. Este posibila diagnosticarea dupa scris, in unele cazuri si maladia Basedow

Literele lipsa indica lapsusuri[9]

In Criminalistica

Profesorul Andrei Athanasiu sustine ca in problema anonimelor grafologul poate aduce un ajutor substantial si relateaza povestea autentica a "portretului grafologic robot" (Athanasiu, 1996). O firma franceza a facut apel la cunoscutul expert Raymond Trillat, in urma primirii unei scrisori anonime care critica vehement conducerea. Cum institutia numara circa 350 de functionari, parea destul de greu sa se obtina atatea scrisori de comparatie. Grafologul a incercat deci sa schiteze dupa piesa litigioasa un "portret grafologic robot" al persoanei, pe care l-a prezentat conducerii. Acest portret a eliminat imediat mai bine de 325 de persoane; o examinare atenta a eliminat inca general trasaturile caracteriale corespunzatoare. 20 si, in sfarsit, au putut fi luate in mod discret probe de comparatie de la ultimele cinci persoane.

Si in procesele civile analizele grafologice si-ar putea aduce aportul la buna solutionare a unor spete vizand anularea unor acte: de exemplu, anularea unui testament pe motivul lipsei discernamantului sau pentru falsitatea acestuia, anularea unui act de vanzare-cumparare pe motivul ca ar fi fost realizat prin amenintare etc.

Reprezentantii grafologiei

logiei

In stransa legatura cu dezvoltarea psihologiei- a devenit stiinta explicita la inceputul secolului XX. Cu toate ca deja din antichitate putem gasi urme scrise ale descoperirilor ca intre scrisul unei persoane si personalitatea acesteia ar exista o oarecare legatura,aceste descoperiri nu pot fi considerate roadele stiintei. Secolele XVII, XVIII si XIX ne aduc lucrari in care efectiv erau cuplate in perechi semnele grafologice cu trasaturile psihologice aferente acestora.In consecinta, studierea deductiva a relatiei dintre scris si caracter,cu alte cuvinte elaborarea bazelor stiintifice ale grafologiei se leaga de numele lui J. Crepieux-Jamin si al lui Ludwig Klages. In dezvoltarea separata ale scolilor nemtesti (elvetiene) si franceze putem urmari evolutia gandirii grafologice generale.

1.Ludwig Klages

Cel mai mare si cel mai controversat personaj din istoria grafologiei germane. Putand fi considerat parintele grafologiei moderne, toti grafologii germani si-au elaborat teoria prin el, sau impotriva lui. El a fost persoana pe care toti incercau s-o accepte, s-o respinga ori s-o depaseasca. Multumita lui, grafologia germana s-a dezvoltat si se dezvolta in continuare pe cai stiintifice.

1.1.Studiul expresivitatii

Scrisul ca fiind amprenta caracterului manifestat in exterior, poate fi evaluat pe baza expresivitatii. Studiul expresivitatii ne arata legatura dintre lumea exterioara si capacitatile psihice interioare ale omului. Fiecare persoana reactioneaza intr-un anumit mod la un eveniment, mimica, postura, gesturile ne tradeaza sentimentele, procesele ce au loc in interiorul nostru. De asemenea si scrisul intra in aceasta cateorie, pentru ca la fel ca si mimica, gesturile, el este activat si coordonat in creier. Nu este greu sa recunoastem in ghirlanda semnul bunavointei, semnul inchiderii in sine in arcade si lipsa capacitatii de compromis in cuiformitate. Ludwig Klages deosebeste doua moduri de reactie: primul este modul direct sau expresiv care exprima in mod direct starea sufleteasca; al doilea, modul indirect, care a trecut deja prin filtrul controlului constient si are ca scop obtinerea unui anumit efect. Prima categorie se manifesta in scriturile naturale, acestea fiind cele in care accentul se pune pe miscare, pe viteza scrierii; a doua categorie se manifesta in scripturile stilizate, artificiale, unde accentul este pus pe forma.

1.2. Nivelul formei

Cea mai importanta teorie a lui Klages care in istoria grafologiei prima, dar nu si ultima data se baza pe o teorie nu tocmai acceptabila sau stiintifica, insa a nascut un model relativ util si dezvoltabil. El a descoperit ca studierea scrisului prin totalitatea imaginii sale ne tradeaza o multime de aspecte caracteriale ale omului.Mai mult, scrisul trebuie studiat doar prin totalitatea lui, deoarece acelasi semn grafologic poate fi interpretat in mai multe intelesuri,el putand avea atat inteles pozitiv, cat si negative, in functie de totalitatea semnelor. De exemplu scrisul grabit -continuitatea scrisului, accentele pozitionate spre dreapta- din punct de vedere emotional poate fi interpretat pe de o parte ca semnul vitalitatii, impulsivitatii, pe de o alta parte ca semnul nerabdarii, oscilabilitatii. Din punct de vedere volitiv poate fi interpretat atat ca semnul tendintei de a lua initiative, cat si ca fiind semnul apatiei si al acest exemplu orice semn grafologic in sens pozitiv este un semn al vitalitatii, iar in sens negativ conductibilitatii

Klages numeste acest fenomen "inteles dublu" (Doppeldeutigkeit). Acest inteles dublu are baze psihologice si anume: reactiile similare ale oamenilor se pot datora unor trasaturi, caracteristici diferite. De exemplu reactia calma a unei persoane se poate datora autocontrolului, dar si indiferentei, lipsei de implicare emotionala si de afectivitate. Scrisul, ca fiind expresia starii interioare a unei persoane, reflecta aceasta dualitate.

Un grafolog trebuie sa stie sa deosebeasca un scris vital, de unul lipsit de vitalitate, iar in aceata munca il ajuta recunoasterea nivelului formei al unui script. Nivelul formei are importanta majora -in conceptia lui Klages- pentru ca depinde de acesta interpretarea pozitiva sau negative a semnelor grafologice

In recunoasterea nivelului nu ne putem baza integral pe masuratori. De obicei un script natural, vital si original este plasat la un nivel mai inalt decat un script artificial, neoriginal si lipsit de vitalitate. Puterea spiritului ridica nivelul formei, iar controlul ratiunii coboara chiar si nivelul celor mai bogate si mai pline scripturi.

Exemple:

Figura nr. 1

Este de necontestat ca nivelul formei aduce un element irational in analiza scrisului. Acest fapt este considerat o problema mai ales pentru ca grafologia - de la inceputul secolului XX - este o stiinta.

1.3. Ritmul grafic- ritmul in scris

Miscarea ritmica este principiul de baza, care se manifesta in toate aspectele vietii, atat in muzica, in dans, in micro- si macrocosmos, cat si in scris. Klages considera ritmul o caracteristica de nelipsit al unui nivel inalt al formei.

Intr-un scris ritmat miscarile, formele si structurile diferite se repeta periodic. Intr-un scris neritmat fenomenele similare se repeta la intervale similare. Klages este primul care vorbeste de ritm graphic si il descrie ca pe o repetare periodica de fenomene analoage dar nu identice.

2. Roda Wieser

A fost eleva si discipola lui Ludwig Klages si asistenta din 1929-1933 la Institutul de criminologie al Universitatii din Viena. Ea a intreprins cu aceasta ocazie cercetari aprofundate. A studiat pe aproape 900 de scrieri provenind de la criminali si necriminali si a gasit un denominator comun la indivizii in cauza si anume relatiile dintre calitatea ritmului fundamental si valorile personalitatii (tabel 1.3.a) si ca exista o certa corelatie dintre cresterea gradului de criminalitate si slabiciunea ritmului de baza     (grundrhythmus).

Tabel nr. 1.3.a Organizarea pe paliere a caracteristicilor scrisului ( dupa Wieser

Figura nr. 2

3. Robert Heiss

Dupa Robert Heiss analiza scrisului implica 3 aspecte: miscarea (dinamica), forma, si asezarea in spatiu (pe hartie).

Impresia noastra despre dinamica unui scris duce spre cunoasterea fortelor instinctuale, miscarile involuntare si subconstientul unui individ.

In forma unui script se manifesta scopurile si idealurile ductorului. Gasim raspunsul la intrebarea " cum gandeste si actioneaza persoana pentru a-si atinge scopurile propuse?"

Asezarea in spatiu ne arata relatia armonica sau dizarmonica a omului cu mediul sau.

Exemple

Scripturile adunate de Robert Heiss

Figura nr. 3

4. Rudolf Pophal

Rudolf Pophal a studiat legatura dintre functionarea creierului si scris, elaborand o teorie actuala pana in zilele noastre, bazandu-se pe fenomenele de excitatie si inhibitie. Reactiile omului la stimuli externi sunt influentate de 2 sisteme de baza ale creierului.Unul stimuleaza iar celalalt inhiba comportamentul activ.

Cele 5 grade de tensiune identificate de Pophal ( I., II., III., IV.a., IV.b., V.) sunt date de functionarea cortexului si a subcortexului. Cele 2 parti ale subcortexului -palidum si striatum- sunt responsabile pentru elaborarea a 2 tipuri de scris. Efectul striatum-ului genereaza un scris nesigur, rigid si nu suficient de bine coordonat. Palidum-ul este responsabil pentru miscari neinhibate, dezlantuite, dezordonate. Echilibrul celor 2 efecte produce scripturile subcorticale, care sunt recunoscute ca fiind ritmice si echilibrate. Acest tip de oameni se descurca mai usor in viata decat primele 2 tipuri.

Scripturile dominate de cortex sunt mai mult regulate decat ritmice. Ele fiind dominate de forma si reguli le gasim mai mult la scripturile scolarilor si la cele artificiale.

Cele patru tipuri de scris produse de cele patru functii ale creierului sunt usor de recunoscut chiar si la pruma vedere pentru un grafolog cu rutina. Semnele grafologice care ajuta la plasarea intr-o anumita categorie al unui script sunt urmatoarele:

Pentru scris-palidum:-accentul pe miscare

-scris mare si inghesuit

-scris lat si mic

-rapid si coerent

-scriere legata

-scris centrifugal

-accente pozitionate suprainaltat

-litere inclinate spre dreapta

-intensitate mare si neechilibrata

-linia finala supradimensionala

-linii buclate

-randuri in urcare sau neechilibrate

-rigiditate foarte puternica sau lipsa totala a rigiditatii

Pentru scris-striatum:-scriere mica

-spatiu mare intre cuvinte

-orientare nesigura

-litere inghesuite

-scriere dreapta sau inclinata spre dreapta

-diferenta mica intre cele trei zone

-scris centripetal

-impresie nedinamica

-lipsa vitalitatii, monotonie

-necontinuitate

-linii rigide

-intensitate mica

-mod de legare cuiform sau arcadic

-forme stereotipe

Pentru scris subcortical:-intensitate medie

-miscare dinamica

-ritm mediu

-mod de legare ghirlandat

-forme rotunde

-miscare echilibrata

-marimea medie a literelor

-zona inferioara dominanta

-linii continue

Pentru scris cortical:-miscari controlate

-rigiditate

-scriere mica (sau mare)

-accente pozitiopnate cu precizie

-scriere nelegata

-forme stilizate

-forme scolare

-forme individuale

-linii finale cazute

-mod de legare cuiform sau arcadic

-diferenta mare intre zone

-scriere dreapta sau inclinata spre stanga

-intensitate mica

Tabel 1.3.b

6. Jean-Hippolyte Michon

Este considerat pe buna dreptate ca fiind parintele grafologiei, deoarece el a pus bazele acestei stiinte, si grafologia, pana in zilele noastre urmeaza drumul pe care l-a marcat el, la sfarsitul secolului al XIX-lea. In istoria grafologiei el a fost primul savant-grafolog. Chiar si termenul de grafologie a fost utilizat in premiera de el, inaintea lui fiind utilizati mai multi termini pentru analiza scrisului, cum ar fi: ideografia, gramminancia, grafilogia.

Michon timp de 30 de ani a studiat relatia dintre personalitate si scris, iar dupa trei decenii de studiu si analize si-a publicat prima sa carte individuala, care poate fi considerate o capodopera din punct de vedere professional. Cartea se intituleaza "Sistemul grafologiei", ceea ce reflecta in totalitate intentia autorului de a sistematiza toate cunostintele dobandite in domeniul grafologiei.

Cu scopul de a categoriza perfect sufletul uman, Michon il imparte in 4 grupuri principale, care, de fapt includ 8 fenomene: I.1. Aptitudini, II.2. Instincte, 3.Caracter, 4.Natura, II.5.Ratiune, 6.Talent, 7.Inclinatii si IV.8.Pasiuni

Aceste 8 notiuni alcatuiesc bazele lucrarilor stiintifice ale lui Michon, pentru fiecare notiune gasind semnele grafologice care ii apartin. Desi in sistemul grafologic al lui Michon se pot gasi puncte slabe, aceasta sistemologie si-a pus, si isi pune amprentele pana in ziua de astazi, aproape fara nici o exceptie, pe toate curentele si scolile grafologice. Cu toate acestea, inca nimeni nu a reusit sa realizeze cel mai mare vis al lui Michon, sistemul perfect.

"Sistemul grafologiei" s-a dovedit actual timp de un secol, cu aceasta lucrare Michon creand baze solide grafologiei si dandu-i tot ceea ce are nevoie o stiinta adevarata pentru afirmarea si dezvoltarea sa. Sistemul propus de Michon cuprinde:

Analiza sistemologica a scrisului

In capitolul intitulat "Fiziologia scrisului" din cartea "Sistemul grafologiei" Michon a pus bazele studiului aprofundat al scrisului, identificand elementele scrisului pana la cele mai mici detalii.Elementele scrisulu identificate de Michon sunt urmatoarele: punctual, linia, literele, cuvintele, randurile, aliniatele, barele de taiere ale literei "t", legaturile, semnul intrebarii, semnul exclamarii, paragraful. Aceste elemente alcatuiesc cele 4 zone ale unui script, numite in grafologia romaneasca: macrostructure, mezostructura, structura de baza, microstructura.

Michon a fost primul care a subliniat importanta folosirii uneltelor si masuratorilor in grafologie, spunand ca exista o multime de detalii care ne pot scapa la prima vedere.Dupa debutul cartii sale a devenit obligatorie folosirea lupei.

2. Grafologia bazata pe psihologie

Grafologia lui Michon este una centrata pe personalitate, deoarece nu se bazeaza pe descrierea elementelor grafice, ci pe structura personalitatii. Cele 8 clase ale personalitatii, pe care se bazeaza elaborarea portetului psihologic, sunt divizate in 98 de elemente psihologice, iar acestea, in total contin 360 de aspecte ale personalitatii. De exemplu in cadrul vointei el distinge semnele grafologice ale perseverentei, ale rezistentei, ale incapatanarii sau in cadrul curajului, semnele sigurantei pe sine, semnele masculinitatii, ale fortei, ale energiei, ale elanului, ale principiozitatii, ale neinfricarii etc.

In lucrarea lui Michon gasim de asemenea bazele simbolicii spatiului, ale grafologiei neurofiziologice, ale nivelului formei, ale grafologiei sintetice, creand astfel baza tuturor curentelor si scolilor grafologice.

7. Jean Crepieux-Jamin

Unul dintre cele mai cunoscute personaje ale secolului XX., activitatea lui este in mare parte continuarea operei lui Michon. Fata de acasta nu a venit cu prea multe descoperiri noi, mai degraba a gandit mai departe, a evoluat si a redefinit cateva dintre ideile sale.

Sistemul grafologic al lui Jamin contine 186 de semne grafologice, pe care le prezinta detaliat in opera sa "Abecedarul grafologiei". Sistemul sau ierarhic contine 7 clase in care se impart toate semnele grafologice:

marime

forma

viteza

intensitate

inclinatie

continuitate

aranjare in spatiu

8. Jacqes Salce si Marie Therese Prenat

Cea mai cunoscuta metoda grafometrica este legata de numele acestor doi grafologi. In 1964 Salce a infiintat Asociatia Grafologica din Franta, care avea menirea de a coordona studiile grafometrice. El si colaboratorii sai comparau rezultatele testelor psihometrice si rezultatele analizelor grafologice. La inceput cercetarea a fost realizata pe un grup de 100 de persoane, care pana in zilele noastre s-a imbogatit si astazi cercetarile grafometrice se bazeaza perezultatele a cca 6000 de persoane.

Cercetarile au avut loc mai ales in laboratorul Clinicii din Salpetriere, iar diagnosticul persoanelor a fost pus pe baza a 6 teste:

Testul MMPI -Scala k-rezultat 1 punct

Testul Cattel-Scala anxietatii-rezultat global

Chestionarul Bell-rezultat global

Chestionarul Brengelman & Brengelman:3 puncte

California Psihological Inventory-scala18

Dynamic Personality Inventory-scala 33

Au identificat 5 curbe grafometrice, pe baza carora se poate realize portetul grafologic:

curba instinctului

curba ratiunii

curba eu-lui interior (eu-lui intim)

curba eu-lui social

curba globala

Curba instinctului- ne da informatii despre tensiunea energetica, sensibilitatea si senzualitatea personalitatii. Ne arata in ce masura instinctele definesc comportamentul unei persoane. Elaborarea acestei curbe este posibila numai pe baza scripturilor realizate cu stilou, pentru ca este nevoie de analiza calitatii, grosimii si intensitatii liniilor si al gradului de tensiune.

Curba ratiunii- nu se utilizeaza pentru definirea coeficientului de inteligenta, ci pentru identificarea modului de integrare a cunostintelor si a reactiilor fata de principii. Se analizeaza mai ales daca accentual este pe forma sau pe miscare, gradele simplificarii sau amplificarii scrisului, originalitatea, modurile de legatura utilizate.

3. Curba eu-lui interior- ne arata latura profunda a personalitatii, acele reactii, pe care evenimentele exterioare nu le modifica semnificativ. Ne deschide portile spre imaginea de sine, relatia dintre dorinte si realizari, tendinta spre introversiune sau extraversiune, totodata ne tradeaza autocontrolul si relationarea cu mediul. Pentru realizarea acestei curbe cel mai important element de analiza este cel al zonei mediane.

4. Curba eu-lui social- ne da informatii despre relatia dintre reactii instinctuale si comportamentul conditionat, totodata coerenta comportamentului. Ne ajuta sa privim dincolo de comportamentul social al persoanei, si sa descoperim radacinile conflictelor interioare ale acestora. In analiza acestei curbe se pun in prim plan relatiile spatiale ale scriptului, si mai ales distantele dintre litere si cuvinte. Pe langa acestea mai sunt importante marimile orizontale si verticale ale literelor, si inclinatiile acestora.

5. Curba globala-se realizeaza pe baza primelor 4 si se descopera profilul specific al persoanei. Ne arata autonomia comportamentului, echilibrul relatiilor sociale si poate trada si stare psihotica.

Are menirea de a realize un portret global, sintetic al personalitatii.

9.Michel de Grave

Este reprezentantul grafologiei dinamice bazata pe psihanaliza.

Grafologia dinamica incearca sa faca legatura intre constient si subconstient bazandu-se pe teoriile lui Freud.

De Grave, studiind mecanismele de aparare, defineste cele mai dese semne grafologice ale refularii:

-inclinatia literelor spre dreapta sau scrierea dreapta

-imaginea monotona sau rigida a scriptului

-lipsa rimicitatii

-imagine inghesuita

-scriere puternic legata.

Dupa Grave semnele cele mai importante ale proiectiei sunt urmatoarele:

-scriere ferma

-inclinare rigida spre dreapta

-randuri rigide

-expansiunea spatiului

-randuri impletite

-zona mediana neechilibrata

-linii finale lungi

-tendinta spre inghesuire

-tendinta spre linii drepte

-tendinta spre scriere legata

-scriere buclata.

De asemenea sunt identificate si semnele grafologice ale sublimarii:

-ritm lent

-omogenitate

-scriere hotarata

-tendinta spre scriere legata

-simplificari, stilizare

-orig-nivelul formei inalt

inalitate

-dinamism, miscari vibrante

-linii fine, intensitate mica

-accente suprainaltate

-scris mic

-linii finale orientate spre sus.

1.5 Limitele grafologiei

Trebuie sa admitem ca nu se poate vedea totul in scris, asa cum pretindeau unii grafologi.

Grafologia da orientari asupra ritmicii somatice, asupra dinamicii individualitatii, ca si a omului social manifestat prin personaj. Continutul presonalitatii - cu interesele, mobilurile si motivatiile, atitudinile si aptitudinile, idealurile, conceptia despre lume si parerile despre propria persoana - nu se manifesta prin scris.

Exista cazuri in care scrierea este inexpresiva. Aceasta poate sa corespunda pur si simplu unei saracii reale ale personalitatii, dar si neabilitatii grafice[10]. Scrierea copiilor ne furnizeaza in general mai putine date caracteriale decat cea a adultilor, dar mai multe decat cea a debililor mintali. Alte scrieri inexpresive sunt: scrierile caligrafice, care prin atasamentul lor la norma, redau putine lucruri despre personalitate; si anumite scrieri de intelectiali simplificate la extrem in vederea rapiditatii.

Scrisul nu este in mod necesar reflexul intregii personalitati. Nu toti subiectii exteriorizeaza totul in gesturile lor.