DIFERENTELE DE GEN SI DEZVOLTAREA SOCIO-EMOTIONALA A COPIILOR

DIFERENTELE DE GEN SI DEZVOLTAREA SOCIO-EMOTIONALA A COPIILOR

Problematica diferentelor de gen apare din ce in ce mai frecvent atunci cand vorbim de dezvoltarea adecvata a copiilor,ea avand un rol decisiv in modul in care se formeaza abilitatile emotionale si sociale ale acestora.

Educatia in functie de nevoile de dezvoltare specifice genului se realizeaza de catre parinti si educatori inca de la inceputul formarii identitatii de gen,in jurul varstei de 2-3 ani cand copilul realizeaza ca sunt doua categorii:baieti si fete,iar ei apartin uneia dintre ele.

Dezvoltarea identitatii de gen este puternic influentata de rolurile de gen existente intr-o societate,adica roluri prestabilite social,atribuite oamenilor,in baza faptului ca sunt barbati si femei.

Copiii invata inca de la varste foarte mici ce inseamna sa fii baiat sau fata in societatea noastra,ei fiind expusi la mai multi factori care le influenteaza atitudinile si comportamentele cu privire la rolurile de gen.Acestzea sunt invatate pentru prima oara in mediul de casa si apoi intarite si mentinute de grupul de prieteni ,de mediul gradinitei si de emisiunile T.V.

Intr-o societate plina de roluri copiii incearca sa le adopte pentru a se adapta la viata sociala,desi ele nu sunt neaparat cele mai potrivite,de cele mai multe ori luand forma unor convingeri nesanatoase de gen denumit si stereotip.De exemplu,stereotipul masculin incurajeaza un nivel ridicat de activare,jocuri fizice,dominatoare,iar stereotipul feminin serefera la preocupare fata de ceilalti si pasivitate.Uneori fetele si baietii ajung sa isi dezvolte doar acele abilitati emotionale si sociale care sunt conforme cu normale de gen acceptate de catre un grup.

Acest lucru este in detrimentul copiilor,ei fiind privati de oportunitati in dezvoltarea socio-emotionala.Cercetarile arata ca stereotipurile de gen favorizeaza in mod indirect dezvoltarea anumitor probleme pshilogice in mod diferit la fete si baieti de exemplu:baietii manifesta mai frecvent probleme de externalizare (probleme de comportament) iar fetele propbleme de internalizare (depresie si anxtietate).

De-a lungul timpului,oamenii de stiinta au observat ca principalul predictor care asigura adaptarea la varsta adulta nu sunt notele scolare sau un potential cognitiv ridicat ci abilitatea copiilor de a stabili relatii cu cei din jur.Prietenii sunt resurse emotionale pentru petrecerea intr-un mod placut a timpului liber.Cercetatorii arata ca perioada de timp in care o persoana rade,zambeste,vorbeste cu cei din jur este mult mai mare intre prieteni decat intre persoane care se cunosc mai putin. In aceste momente de relaxare se descarca in organism anumite substante chimice ,,endorfine"care intaresc sistemul imunitar.Prietenii reprezinta o sursa -tampon fata de efectele negative ale unor evenimente precum conflictele in familie ,divort,probleme scolare.

Unele studii arata ca mamele si tatii raspund diferit la comportamentul emotional al copiilor ,adica raspunsul lor difera in expimarea diferitelor emotii:tritete sau furie.De exemplu:tatii tind sa manifeste mai mult interes fata de furia copiilor,iar mamele sunt mai preocupate de tristetea copiilor.Se pare ca unele mame sunt mai tolerante in ceea ce priveste exprimarea de catre copii a unor emotii negative,asa se explica de ce baietii asteapta mai degraba de la mame un raspuns pozitiv decat de la tati,cand este vorba de comunicarea tristetii.

Alte studii arata ca parintii:

raspund in mod diferit copilului - fetele sunt incurajate sa exprime tristetea,iar baietii furia:

au cresteri diferite privind exprimarile emotionale;

discuta diferit despre emotii in functie de genul copilului,exemplu:parintii tind sa vorbeasca mai mult despre emotii cu fetele decat cu baietii;

mamele si tatii accepta mai bine exprimarea furiei la baieti decat la fete.

Manifeatarea sterteotipurilor de gen apare destul de timpuriu in viata copiilor. Astfel:

fetele sunt invatate sa manifeste mai putin comportament activ,furie,agresiune fizica decat baietii

fetele sunt incurajate spre frica si renuntare mai des decat baietii;

fetele sunt adesea incurajate sa fie pasive si sa se focalizeze pe nevoile celorlalti;

parintii raspund mai putin negativ la exprimarile de furie ale baietilor decat in cazul fetelor;

Aceste stereotipuri de gen influienteaza repertoriul emotional al fetelor si baietilor ,iar inhibarea furiei si agresivitatii la fete poate limita in mod indirect dezvoltarea unui repertoriu flexibil de strategii emotionale pe care acestea sa le poata utiliza pentru a-si regla si exprima diferite emotii negative,de asemenea,determina incarcarea resurselor atentionale si comportamentele necesare pentru reglarea emotionala.Cu alte cuvinte,efortul fetelor de a-si inhiba furia poate determina descresterea capacitatii de distragere a atentiei si abilitatilor de focalizare care stau la baza reglarii emotionale si care sunt asociate cu rezultatele comportamentale optime.Masura in care parintii utilizeaza animite strategii de socializare a emotiilor si masura in care ei utilizeaza in moduri complet diferite in functie de genul copiilor au implicatii pentru dezvoltarea diferitelor tipuri de psiholpatologie pentru fete si baieti.

Mamele tind sa priveasca fetele ca o ,,extensie" a lor,in timp ce baietii sunt priviti diferit si ca urmare baietii vor fi mai mult incurajati comparativ cu fetele sa intareasca legatura cu mamele.Mai multe studii au sugerat faptul ca fetele isi pot schimba expresia faciala mult mai usor decat baietii pentru a fi adecvata diferitelor contexte sociale.Ele pot invata sa-si regleze expresia emotionala pentru a fi percepute ca bune, iar baietii prescolari exprima mai multe emotii negative decat fetele.Cu alte cuvinte,fetele au exprimat o emotie pozitiva pe care nu au mai simtit-o,simuland ca sunt fericite,in timp ce baietii au cautat sa ramana sinceri.

Aprobarea sociala poate fi un scop mult mai important pentru fete decat pentru baieti.Fetele isi ascund emotiile negative mai mult in prezenta unui adult care le urmareste decat atunci cand sunt sigure,ceea ce sugereaza ca aprobarea sociala reprezinta motivatia lor pentru a-si masca expresivitatea emotionala.Daca aprobarea societatii pare a fi importanta pentru fete,controlul pare a fi un scop mai important pentru baieti.

Ce pot face parintii si cadrele didactice?

incurajati exprimarea emotionala a copilului trebuie consolat cand e trist,empatizati cu copilul cand e furios,ajutati-l cand ii este frica.

permiteti copiilor sa experimenteze emotii,incurajand exprimarea celor pozitive si ajutandu-i in controlul emotiilor negative.

Copilul trebuie ascultat si nu trebuie sa existe transmiterea mesajului ca ar trebui sa se simta rusinat cand exprima furie sau ironizarii cand copilul exprima frica,deoarece in acest mod ar fi pedepsiti.Fetele difera fata de baieti in ceea ce priveste stilurile de exprimare si de reglare emotionala.Astfel,intr-un studiu,s-a aratat ca baietii care manifesta risc pentru dezvoltarea problemelor de comportament exprima mai multe emotii negative in situatii dezamagitoare cand este prezent si un adult decat cei care nu prezinta riscul dezvoltarii unor probleme de comportament.

Dimpotriva,fetele care prezinta riscul dezvoltarii unor probleme de comportament nu exprima niveluri ridicate

de emotii negative,ci manifesta mai multe emotii pozitive decat negative cand sunt dezamagite si un adult prezent.

Modul de exprimare emotionala al fetelor nu este labil ,impulsiv sau ostil,ci unul de renuntare ,necomunicare care sugereaza ca fetele si-au canalizat resursele lor atentionale si comportamentale pentru a controla emotiile negative.Minimalizarea si suprimarea emotiilor negative se pare ca reprezinta motivele plasarii fetelor,mai tarziu in viata,pe o traiectorie a dezvoltarii unor probleme de internalizare precum depresia.

Genul este o parte importanta a procesului de dezvoltare si la fel ca emotiile si el este construit biologic si cultural.Desi exista diferente biologice innascute intre fete si baieti,modul in care cultura defineste,categorizeaza sau valorifica aceste diferente vor fi exprimate in comportamentele legate de gen.Emotiile reprezinta un domeniu in care exista clare si puternice diferente de gen care apar relativ timpuriu in dezvoltare datorita faptului ca adultii socializeaza dezvoltarea emotionala in mod diferit pentru fete si baieti.Socializarea emotiilor de catre parinti in functie de genul copiilor incepe iainte ca acestia sa se poata implica in conversatii datorita nedezvoltarii limbajului.Inca din primele zile de viata mamele exprima emotii fata de fete si baieti.Astfel ele manifesta mai multe si mai intense expresii faciale ale emotiilor cu fetele si continua sa faca acest lucru si mai tarziu.Ca urmare la sfarsitul primului an de viata, fetele vor manifesta emotii mai intens decat baietii,chiar daca la inceput nu existau diferente de gen in manifestarea faciala a emotiilor,si aceste diferente sunt legate de modul de exprimare a emotiilor de catre mama.

Ca urmare diferentele sistematice in trairea si exprimarea emotionala dintre fete si baieti se datoreaza influentelor sociale ce cotribuie la formarea stenotipurilor de gen. In acest sens trebuie ca adultii sa manifeste aceleasi reactii fata de copii,indiferent de genul lor si sa nu aiba asteptari mai mari de la fete in ceea ce priveste controlul emotional si utilizarea unor strategii de reglare mai coplexe decat baietii.Trebuie discutat la fel de mult si cu fetele ca si cu baietii despre furie si modalitatile de reglare a acesteia.De asemenea,baietii sa fie invatati sa acorde mai mare atentie suferintei celorlalti,iar cu baietii sa se vorbeasca despre emotiile pozitive si triste.

Atat fetele cat si baietii sa fie invatati sa-si exprime fericirea,deoarece ei experimenteaza fericirea in mod similar,doar ca fetele sunt invatate sa si-o exprime,iar baietii sunt invatati sa si-o controleze.Trebuie avut in vedere ca emotiile sterotipe-anumite emotii sunt atribuite fetelor si anumite emotii sunt atribuite baietilor -indica in mai mica masura starea emotionala reala a copilului,ceea ce submineaza impactul pe care experienta particulara il are asupra exprimarii emotionale.

Deoarece abilitatile emotionale si sociale au un rol atat de important in viata noastra,parintii si celelalte persoane implicate in educarea copiilor trebuie sa fie informati despre problematica diferentelor de gen si despre necesitatea valorificarii sau compensarii acestor diferente in perioada prescolara.Parintii si educatoarele,prin activitatile pe care le desfasoara pot spijini si oferi copiilor oportunitati care sa ajute dezvoltarera abilitatilor socio-emotionale in mod adecvat,fara ca ea sa fie limitata de stereotipurile de gen.