DUREREA

Durerea

Nu Dumnezeu provoaca suferinta. - Nu Dumnezeu este Acela care provoaca suferinta si durerea, ci omul a adus asupra lui insusi aceasta situatie, prin propria lui ignoranta si prin pacat. - 6T 280 (1900)

Suferinta este produsa de pacat. - Neascultarea continua a omului, de-a lungul a sase mii de ani de pacat, a adus boala, suferinta si moartea si toate roadele acestora. Iar pe masura ce ne apropiem de incheierea timpului, ispitele care promoveaza ingaduirea placerilor si a apetitului vor fi mult mai puternice si mult mai greu de invins. - 3T 492 (1895)

Durerile si suferintele sunt protestul organismului. - Multi traiesc intr-o continua stare de incalcare a legilor sanatatii si nu sunt constienti de legatura dintre mentinerea sanatatii si obiceiurile lor cu privire la mancare, bautura si munca. Ei nu-si vor da seama de caracterul gresit al stilului lor de viata, pana cand natura nu va protesta, prin dureri si suferinte, fata de abuzurile la care este supusa. Ei vor ajunge sa traiasca in mod corect abia dupa ce ajung suferinzi si vor incepe sa apeleze la mijloacele simple de intretinere a sanatatii pe care le-au neglijat - folosirea apei si a unei diete corespunzatoare - si care nu fac altceva decat sa-i ofere organismului ajutorul pe care ar fi trebuit sa-l primeasca cu mult timp inainte. Daca se va apela la aceasta modalitate de tratare, in general, bolnavul va fi vindecat fara a suferi dezechilibre. - HL (Partea a 3-a) 61, 1865. (2SM 451)

Necumpatarea este o cauza a suferintelor. - multi sunt atat de dedati la necumpatare, incat nimic nu i-ar putea determina sa faca vreo schimbare a stilului de viata si a ingaduintei lor fata de pofte. Acesti oameni ar prefera mai degraba sa-si sacrifice sanatatea si sa moara prematur decat sa-si infraneze apetitul necumpatat. Exista, de asemenea, multi ignoranti cu privire la relatia dintre sanatate si alimentatie. Daca ar fi luminati, acestia ar avea curajul moral de a renunta la apetit si s-ar hrani cu mai multa grija, alegand doar alimente sanatoase, iar stilul de viata i-ar scuti de multa suferinta. - 4SG 130, 1864. (CD 158)

Dureri cauzate de procesul de refacere. - Deseori, efortul organismului de a transmite viata si vigoare acelor parti ale trupului care au ajuns partial atrofiate datorita inactivitatii produce dureri. - 3T 78 (1872)

Suferinte exagerate de imaginatie. - Daca ai fi renuntat la gustul pentru lecturi usoare si pentru satisfacerea placerilor personale si daca ai fi dedicat mai mult timp exercitiului fizic si ai fi fost mai preocupat de folosirea unei alimentatii sanatoase si corespunzatoare nevoilor organismului, ai fi evitat multa suferinta. O parte a acestei suferinte era rezultatul imaginatiei. Daca ti-ai fi propus si te-ai fi straduit sa rezisti tendintei de a te lasa in voia slabiciunilor tale, nu ai fi suferit aceste spasme nervoase. Mintea ta trebuie sa fie abatuta de la propria persoana, spre indatoririle casnice pe care le ai, in pastrarea curateniei, a ordinii si a bunului gust. - 2T 434 (1870)

Cei bolnavi tind sa fie nerabdatori. - Exista lucruri pe care nimeni nu le poate face pentru cei suferinzi atat de bine cum le pot face ei insisi. Ei trebuie sa inceapa sa se elibereze de povara pe care au asezat-o asupra organismului lor. Trebuie sa indeparteze cauza suferintelor lor. Sa posteasca putin si sa-i ofere stomacului posibilitatea de a se odihni. In stari febrile, sa foloseasca apa si compresele umede, pentru a scadea temperatura corpului. Aceste remedii vor veni in sprijinul organismului, in efortul lui de a elimina impuritatile.

Dar, in general, persoanele care sufera dureri devin nerabdatoare. Ele nu sunt dispuse sa exercite renuntarea la sine si sa suporte putina foame si nici sa astepte desfasurarea lenta a procesului prin care natura recupereaza energiile consumate prin suprasolicitare. Aceste persoane sunt hotarate sa se vindece dintr-o data si de aceea isi administreaza medicamente puternice. - HL (Partea a 3-a) 60, 1865. (2SM 450, 451)

Suferinte independente de vointa personala. - Exista unii care au o gandire si o constiinta curate, dar sufera din motive absolut independente de vointa lor. - AM 23, 1864. (CG 445)

Isus cunoaste suferinta. - Ce gand minunat este acela ca Isus cunoaste toate durerile si suferintele noastre! El a suferit in toate lucrurile ca si noi. Unii dintre prietenii nostri nu stiu nimic despre durerea si suferinta umana. Ei nu sunt niciodata bolnavi si prin urmare nu pot intelege pe deplin simtamintele celor bolnavi. Dar Isus este sensibil fata de simtamintele noastre de neputinta. - MS 19, 1892. (2SM 237)

Dumnezeu este interesat in mod vital de suferinta omului. - Cel care neglijeaza tratarea bolnavilor in Sabat nu va fi considerat fara vina. Ziua de odihna sfanta a lui Dumnezeu a fost creata pentru om, iar actele de mila sunt intr-o armonie perfecta cu scopul Sabatului. Dumnezeu nu doreste ca fiintele create de El sa sufere nici macar o ora din durerea care ar putea fi usurata in Sabat si in oricare alta zi. - DA 207 (1898)

Incredere in timpul durerilor. - Din cauza durerilor pe care le suporti, mintea ta poate fi adesea strabatuta de ganduri confuze. Prin urmare, nu incerca sa gandesti, ci odihneste-te si dovedeste faptul ca sufletul tau I-a fost consacrat lui Dumnezeu, ca unui Creator loial. Este privilegiul tau ca, atunci cand treci prin slabiciuni si suferinte, sa nu arati nici o umbra de neincredere cu privire la iubirea lui Dumnezeu fata de tine si cu privire la credinciosia cu care El Isi implineste fagaduintele; si este privilegiul tau sa dovedesti ca ti-ai incredintat sufletul si trupul in mainile Lui, cu convingerea ca El va pazi ceea ce I-a fost incredintat.

Ingaduie ca mintea ta sa mediteze indelung la bunatatea lui Dumnezeu si la marea iubire pe care El a manifestat-o fata de noi in lucrarea Sa rascumparatoare. Daca Dumnezeu nu ne-ar fi iubit si daca nu ne-ar fi considerat pretiosi, nu ar fi adus pentru noi marele sacrificiu de pe cruce. El este plin de bunatate si har in toate lucrarile Sale. Ingaduie ca inima si mintea ta sa se linisteasca si odihneste-te asemenea unui copil in bratele mamei sale. Bratele Lui vesnice sunt intinse spre tine. Isus a suferit in toate lucrurile ca si noi.

Daca va manifestati increderea in Dumnezeu, cel slab nu va pune la indoiala credinta si convingerile voastre. Isus a trimis pacea Sa peste voi.

"Cel care primeste puterea lui Dumnezeu prin vesnicul Lui Fiu este tare".

Cuvantul harului este asemenea manei pentru sufletul credincios. Fagaduintele pretioase ale Cuvantului sunt viata, pace si bucurie. - Lt 16, 1896

Suferinta nu este o scuza pentru actiunile necrestinesti. - In ultimele nopti, nu am dormit decat foarte putin. Am incercat sa-L caut pe Isus si sa-mi incredintez viata in mainile Marelui Medic. El mi-a spus: "Harul Meu iti este de ajuns". Harul lui Hristos ii invata pe oameni sa rosteasca cuvinte frumoase, indiferent de circumstante. Oricat de grea ar fi, suferinta nu este o scuza pentru actiuni necrestinesti. - MHS 19, 1892

A te ridica deasupra durerii. - Adesea, cei bolnavi pot rezista in fata bolii prin simplul fapt de a refuza alimentatia si ramanerea intr-o stare de inactivitae. Pentru a se ridica deasupra durerilor lor, lasati-i sa se implice in activitati potrivite cu puterea lor. Printr-o astfel de activitate si cu ajutorul aerului curat si al razelor soarelui, multi bolnavi aflati intr-o stare de slabiciune avansata isi vor putea recapata sanatatea si puterea. - MH 246 (1905)

Folosirea mijloacelor de tratament nu este o dovada a necredintei. - Aceia care cred ca, daca se roaga pentru vindecare, nu ar trebui sa foloseasca mijloacele simple de tratament, oferite de Dumnezeu pentru usurarea suferintelor si pentru sprijinirea naturii in lucrarea ei de recuperare a sanatatii, pe motivul ca aceasta ar fi o dovada a necredintei, se afla pe o pozitie neinteleapta. Folosirea tratamentelor medicale nu este o negare a increderii, ci se afla intr-o armonie perfecta cu planurile lui Dumnezeu.

Cand Ezechia era bolnav, profetul lui Dumnezeu i-a adus vestea ca trebuie sa moara. El a strigat catre Domnul, iar Domnul a ascultat rugaciunea slujitorului Sau, infaptuind o minune pentru el si trimitandu-i mesajul ca viata ii va fi prelungita cu cincisprezece ani. Desi un singur cuvant al lui Dumnezeu, o singura atingere a degetului divin ar fi fost suficienta pentru vindecare, totusi lui Ezechia i-au fost date indrumari speciale, si anume sa ia o turta de smochine si sa o puna pe locul afectat de boala. Respectand aceste indrumari, Ezechia a fost vindecat. Noi trebuie sa actionam in conformitate cu lucrarile Providentei in toate aspectele vietii. - HPMMW 54, 1882. (CH 381, 382)

Placerea de a provoca dureri este satanica. - Faptul ca "toata firea suspina si sufera durerile nasterii" (Romani 8,22) se datoreaza pacatului omului. Prin pacat, suferinta si moartea au venit nu numai asupra neamului omenesc, ci si asupra tuturor animalelor. De aceea, omul este cel caruia ii revine datoria de a cauta sa usureze, si nu sa mareasca povara suferintei pe care a adus-o prin pacat asupra creaturilor lui Dumnezeu. Acela care se poarta violent cu animalele, pe motivul ca acestea se afla in stapanirea lui, este un las si un tiran.

Placerea de a provoca dureri altora, indiferent daca este vorba de oameni sau de animale, este satanica. Multi cred ca, deoarece sarmanele animale nu-si pot descrie suferintele indurate din partea lor, acestea nu vor fi niciodata dezvaluite. Dar daca ochii lor s-ar deschide asemenea ochilor lui Balaam, ei ar vedea ca ingerul lui Dumnezeu este prezent si va depune marturie impotriva lor in curtile cerului. Raportul faptelor lor este trimis in cer si vine ziua in care se va pronunta o pedeapsa impotriva tuturor celor care se poarta brutal cu creaturile lui Dumnezeu. - PP 443 (1890)

Nu provocati dureri adanci. - Oh, nu ingaduiti rostirea nici unui cuvant care sa produca dureri adanci! Sufletului impovarat de o viata a pacatului, care nu stie unde sa mai gaseasca alinare, faceti-i cunostinta cu Mantuitorul cel plin de compasiune. Luati-l de mana, ridicati-l, vorbiti-i cuvinte de incurajare si speranta. Ajutati-l sa se prinda de bratul Mantuitorului. - MH 168 (1905)

Teroarea sufleteasca indurata de Hristos a fost mai mare decat durerea fizica. - Durerea sfasietoare nu a fost decat o mica parte a agoniei iubitului Fiu al lui Dumnezeu. Pacatele lumii se aflau asupra Lui si, in timp ce suferea pedeapsa pentru calcarea legii, inima Lui era chinuita de simtamantul maniei lui Dumnezeu. Acestea au fost durerile care au sfasiat sufletul Sau. Simtamantul ca Tatal Isi intorsese fata de la El - ca propriul Lui Parinte iubit L-a lepadat - a adus asupra Lui o stare de disperare.

Omul nevinovat care suferea pe Calvar a trait pe deplin si adanc separarea pe care pacatul o realizeaza intre Dumnezeu si om. El a fost impresurat de fortele intunericului si lupta cu Satana, care declara ca Hristos Se afla in mainile sale, ca puterea lui este superioara puterii Fiului lui Dumnezeu, ca Tatal Si-a repudiat propriul Lui Fiu si ca de acum a incetat sa se bucure de aprecierea Tatalui, care nu Il va trata cu nimic mai favorabil decat pe el insusi. El strecura indoiala, insinuand ca, daca Tatal L-ar fi iubit, nu L-ar lasa sa moara, deoarece Dumnezeu ar fi putut sa-L salveze. - 2T 214 (1869)