Dezvoltarea primelor cinci simturi

Dezvoltarea primelor cinci simturi

Din nastere suntem inzestrati cu cinci simturi: vazul, auzul, pipaitul, mirosul, gustul. Lor le corespund, in ordine, urmatoarele organe de simt: ochii, urechile, senzorii pielii, nasul, limba si gura. Mai exista si un al saselea simt care mai poate fi numit intuitie sau perceptie paranormala, acest simt avand ca suport mintea. Al saselea simt poate fi extrem de puternic, si totusi putini oameni si-l cultiva sau se folosesc de acest pretios dar de la Dumnezeu. Daca ar fi sa spuneam lucrurilor pe nume, cei mai multi dintre noi nu si-au cultivat nici macar celelalte simturi. Ne vom ocupa acum de sensibilizarea primelor noastre cinci simturi, intrucat cel de-al saselea se foloseste uneori de ele ca de un instrument in plus, in afara capacitatilor mentale.

Sugestiile care urmeaza au ca scop sa va ajute sa deveniti repede mai sensibili la stimulii care apar din exteriorul sau din interiorul dvs. Ceea ce va sugerez sa faceti dureaza doar cateva secunde, eventual cateva minute si trebuie practicat pana cand va convingeti ca "acordarea" cu stimulii este o caracteristica innascuta. Dupa aceea nu va mai trebui sa practicati in mod constient, pentru ca v-ati "programat" deja pentru a fi sensibil in orice moment.

Vederea

Cele mai multe persoane cu capacitati paranormale isi folosesc mult vederea in cadrul activitatilor ce utilizeaza capacitatile parapsihologice. Exista doua tipuri de perceptii vizuale paranormale, in primul caz se percep fiinte, scene sau imagini a caror origine se afla in interiorul propriei minti, in cel de-al doilea caz se percep imagini, scene sau fiinte din afara mintii, cum ar fi, de exemplu, vederea unei aparitii (stafie sau entitate).

Eu insumi n-am vazut inca o entitate, desi le-am intalnit adesea; le simt prezenta, comunic cu ele si, in doua randuri, am simtit o atingere fizica, dar de vazut nu le-am vazut niciodata. Cu toate acestea, in mintea mea, vad adesea imagini proiectate pe un fel de ecran interior. Urmatorul caz este un exemplu excelent de perceptie vizuala paranormala.

Cazul 2

Folosirea extrasensibilitatii vizuale

Am avut doua experiente parapsihologice profunde si spontane, la interval de cateva saptamani, care mi-au schimbat viata pentru totdeauna. Prima a avut loc cam cu doua luni inainte ca Statele Unite sa ridice restrictia asupra pretului aurului (mentinuta pana atunci la 35 dolari uncia) si s-a permis ca acesta sa-si gaseasca propriul nivel pe piata mondiala, fluctuand ca si pretul celorlalte produse de la bursa. Pe cat imi aduc aminte, asta se petrecea la inceputul anilor '70. Eram directorul publicatiilor unei mari companii producatoare de echipament pentru computere si conduceam un colectiv de 47 de persoane. Lumea paranormalului nu ma interesa in mod deosebit.

Intr-o zi de luni, unul dintre angajatii mei (am sa-l numesc Harry) a venit in biroul meu pentru a discuta o problema de serviciu. Stateam la birou si ma ocupam de niste documente. Cand am ridicat privirea ca sa-l salut am avut instantaneu o experienta, cum nu mai avusesem niciodata. Era ca si cum un aparat de proiectie s-ar fi aflat in partea din spate a capului meu, iar derularea filmului ar fi avut loc indaratul fruntii mele. Filmul il infatisa pe Harry cu o zi in urma pe cand incerca sa se sinucida inghitind mai multe pastile. L-am vazut cazand in stare de inconstienta. Apoi sotia lui - pe care am s-o numesc Rose -, asistenta medicala, l-a gasit si l-a dus de urgenta la spital, unde i s-a facut o spalatura gastrica. Rose lucra in acel spital si a putut sa treaca sub tacere tentativa de sinucidere. Am vazut toate aceste lucruri in capul meu in numai cateva secunde. Am fost atat de surprins, incat, pentru scurt timp, am ramas pe loc uimit, privind in gol si gandindu-ma la intreaga poveste.

In cele din urma, am realizat ca Harry imi vorbise in tot acest timp si ca nu intelesesem nimic din ce-mi spusese.

"Iarta-ma, Harry", am murmurat. "Sunt absorbit. N-ai vrea sa repeti?"

Harry a inceput sa vorbeasca, iar filmul a inceput sa se deruleze din nou, oferindu-mi pe loc o reluare. Nu intelegeam ce se intampla, dar parea totul prea real ca sa pot ignora. M-am ridicat, m-am dus la usa si am inchis-o. Apoi mi-am tras un scaun alaturi de Harry.

"Harry, ai o problema personala pe care ar trebui s-o discutam?", am intrebat.

"Nu, nu. Totul e bine", a spus el, dar nervozitatea sa evidenta m-a facut sa cred ca mintea.

Apoi filmul s-a derulat din nou. Am hotarat sa las la o parte precautiile si l-am intrebat pe Harry deschis:

"Ai incercat sa-ti iei viata?"

Harry s-a albit si a inceput sa planga. L-am lasat sa se descarce.

"Cum de ai stiut?" a reusit in cele din urma sa spuna. "Te-a sunat Rose, nu-i asa?"

"Nu, nu m-a sunat Rose. N-are importanta de unde stiu. Important este ca" Am fost intrerupt in mijlocul propozitiei de un alt film.

Acest film il arata pe Harry folosind o arma si executand o incercare reusita duminica urmatoare. Avea un plan de neclatinat.

Mi-am terminat propozitia intrerupta, " ca tu sa nu mergi pana la capat cu planul tau duminica viitoare."

"Doamne! Cum de ai stiut?", intreba el incepand sa tremure si sa planga din nou.

Cand si-a revenit am inceput sa pronunt niste cuvinte care-mi erau de fapt transmise. Puteam simti efectiv informatia sosindu-mi prin crestetul capului. Si aveam senzatia ca eu doar o procesez si pronunt cuvintele.

"Harry, stiu ca simti o mare durere si ca vrei sa mori. Este viata ta si poti alege moartea daca vrei. Ai acest drept. Dar mai ai un drept. Este dreptul de a trai pe care nu l-ai luat niciodata in considerare cu atentie. Am sa-ti fac o promisiune, daca ai sa-mi faci si tu mie una. Da-mi doua saptamani din viata ta. Mai asteapta doua saptamani, in acest timp lasa-ma sa te inscriu intr-un program medical. De asemenea, vreau sa vii la mine in birou in fiecare zi, de la unu la trei, si sa stam de vorba. Daca dupa doua saptamani mai vrei inca sa te sinucizi, poti sa o faci. Promit sa nu alertez pe nimeni si sa nu incerc sa te opresc. Nu-ti cer prea mult. Porti in tine aceasta durere de 40 de ani. Poti s-o mai suporti inca doua saptamani."

"N-ai sa spui nimanui?"

"Promit."

"Bine, sunt de acord cu aceste doua saptamani", spuse el.

L-am dus imediat pe Harry la medicul companiei, iar acesta l-a introdus intr-un program de terapie. Cand m-am intors in birou m-am intrebat despre ce urma sa vorbesc cu Harry cand va veni sa discute cu mine zilnic. Nu facusem decat sa-i repet niste cuvinte provenind de la o sursa inteligenta pe care n-o intelegeam. Cu siguranta nu eram dotat cu cunostinte care sa-mi permita sa rezolv o astfel de situatie.

Nelinistile mele au incetat insa cand Harry a inceput sa vina in fiecare zi sa ma vada. De indata ce inchidea usa si se aseza, sursa nevazuta imi soptea cuvintele. Puteam sa le simt invartindu-mi-se prin crestetul capului si invatam impreuna cu Harry.

Dupa doua saptamani Harry a venit sa-mi spuna ce hotarase. "Bill, a zis, greul inca n-a trecut. Mai este mult pana atunci. Dar sinuciderea este ultimul lucru la care ma gandesc acum. Vreau sa traiesc. Multumesc ca m-ai ajutat sa-mi cunosc dreptul de a trai."

Epilog. Harry este in viata si este fericit. Si-a crescut copiii pana cand au devenit adulti si a gasit un sens in viata. Si toate acestea s-au intamplat pentru ca am fost de acord sa functionez ca un canal psihic deschis informatiilor ce veneau de la o inteligenta superioara. Pe atunci, desigur, nu stiam ca fac acest lucru. N-aveam nici cea mai mica idee despre ce se petrecea. Dupa ce am intors-o pe toate fetele vreo saptamana, am lasat deoparte aceasta experienta, calificand-o drept o intamplare inexplicabila. Ce stiam eu?

Dar constiinta superioara nu terminase cu mine, dupa cum s-a vazut in cea de-a doua experienta paranormala spontana pe care am avut-o. Am sa v-o povestesc tot in acest capitol.

Exercitiul 2

Imbunatatirea perceptiei vizuale

Noaptea, cu lumina stinsa, priviti imprejur, studiati si identificati formele pe care le vedeti. Faceti acest lucru in pat, in curte, mergand pe trotuar prin imprejurimile casei, in excursie etc. in timp ce identificati fiecare forma spuneti (fie in minte, fie cu voce tare, dupa cum preferati): "Asa arata (si spuneti numele obiectului) pe intuneric, imi imbunatatesc simtul vazului pentru a percepe obiectele cu acuratete, oricare ar fi gradul de iluminare.

In timpul zilei, in orice loc sau moment, acordati-va cateva secunde pentru a putea observa ce se afla imprejur.

Repetati mental ceea ce vedeti si spuneti: "imi antrenez perceptia parapsihologica pentru a observa cu acuratete mediul inconjurator in orice moment."

Mai spuneti: "imi comand subconstientul pentru a fi intotdeauna receptiv la tot ceea ce trebuie sa vad pentru binele si protectia mea, pentru a putea functiona la intreaga mea capacitate parapsihologica."

Procedeul de mai sus este ilustrativ. Puteti sa-l folositi ca atare sau va puteti crea propriul exercitiu pentru a dobandi aceeasi conditionare a facultatilor paranormale. Acesta este tipul de exercitiu pe care ar trebui sa-l practicati in fiecare zi timp de cateva momente, pentru ca el va sporeste foarte mult capacitatea de constientizare a ceea ce se afla in mediul inconjurator, dezvoltandu-va totodata capacitatile paranormale. Veti fi uimit sa descoperiti cat de multe lucruri exista in jurul dvs., lucruri de care nu erati constient. Un bun spirit de observatie este o mare calitate. Vom practica foarte multe vizualizari ce vor fi descrise in capitolele urmatoare, pentru a va imbunatati si mai mult perceptia vizuala, dandu-va astfel posibilitatea de a avea viziuni paranormale. Vizualizarea este probabil cea mai puternica dintre capacitatile necesare punerii in practica a activitatilor paranormale.

Auzul

Cand auziti ceva cu ajutorul perceptiei paranormale, traiti un fenomen numit clarauditie. Clarauditia este capacitatea de a auzi mesaje auditive provenind de la altfel de surse decat cele normale. Iata o relatare detaliata a unicei mele experiente de clarauditie. A fost o experienta spontana si foarte benefica.

Cazul 3

Folosirea extrasensibilitatii auditive

La cateva saptamani dupa experienta mea cu Harry, ma aflam singur in biroul meu ocupandu-ma cu vesnicele hartii. Harry nu mai ocupa loc in gandurile mele constiente. Cineva a spus: "Vinde-ti toate actiunile companiei acum." Mesajul a fost rostit incet, dar cu autoritate. M-am uitat in preajma sa vad cine intrase in birou. Nu era nimeni. Am dat din umeri si m-am intors la treaba.

"Vinde-ti toate actiunile companiei acum!" De data aceasta vocea era mai puternica si se auzea mai de aproape.

Tot nu era nimeni in preajma. M-am ridicat si m-am uitat pe hol. Nici acolo nu era nimeni.

M-am asezat si timp de cateva momente am studiat mesajul. M-am gandit ca era o prostie sa vand actiunile. Le cumparasem acceptand sa mi se retina din salariu timp de aproape optsprezece ani. Valoarea pachetului era acum destul de mare, fiind aproape 400 de dolari fiecare actiune, si erau considerate printre cele mai puternice actiuni de pe piata. Din nou m-am intors la hartiile mele.

"Vinde-ti toate actiunile acum!" De data aceasta era o comanda.

"Nu!" am ripostat mental.

"Am avut dreptate in legatura cu Harry, nu-i asa?" a bubuit vocea. Mi s-a facut parul maciuca. Fara sa ezit am ridicat receptorul si am format numarul unui prieten care era agent de bursa. "Don, vinde-mi toate actiunile", i-am transmis.

Don a incercat timp de douazeci de minute sa ma convinga sa nu vand. N-avea nici un sens sa vand actiunile. Urmau sa urce in continuare.

Am tinut-o pe-a mea si pana la urma a spus: "Bine, Billy. Am sa plasez un ordin de vanzare, dar sa-i spui sotiei tale ca eu am fost impotriva. Nu vreau sa mi se suie in cap."

"Si acum, a continuat el, spune-mi ce vrei sa fac cu banii?" Vocea a spus: "Reinvesteste-i." Asa ca i-am repetat lui Don: "Reinves-teste-i."

"in ce?", a intrebat Don. M-am oprit pentru a astepta ca vocea sa-mi spuna in ce, dar n-am mai auzit nici o voce. M-am simtit ca un prost. Nu stiam nimic despre piata bursiera.

Ca sa nu par complet idiot i-am spus: "Prezinta-mi cateva posibilitati."

Don a inceput sa vorbeasca, dar nici una dintre posibilitatile pe care mi le oferea nu-mi spunea nimic. Apoi a mentionat in treacat o oferta despre care nu mai auzisem niciodata si vocea a spus: "Cumpar-o pe asta."

"Reinvesteste toti banii in asta", am spus.

"Bill, ti-ai iesit din minti. Aceasta este o oferta foarte riscanta. Poti sa pierzi totul cat ai clipi." A mai petrecut douazeci de minute incercand sa ma descurajeze, in cele din urma a cedat si a plasat un ordin de cumparare. Actiunile erau ale unor mine de aur sud-africane.

Epilog. Doua zile mai tarziu actiunile pe care le vandusem cu aproape 400 de dolari bucata au scazut brusc ajungand pana la 190 de dolari intr-o singura zi. Vandusem atunci cand valoarea era maxima. Stocul si-a revenit complet abia dupa cativa ani.

La cateva zile dupa aceea, guvernul american a ridicat restrictia asupra pretului aurului si acesta a inceput sa urce rapid. Actiunile mele in aur au crescut, s-au triplat si au continuat sa creasca.

Cam la sase luni dupa aceea, in timp ce eram la birou, vocea mi-a spus: "Vinde." Fara ezitare am vandut iarasi si am obtinut un profit frumusel.

Apoi, pe neasteptate, dupa optsprezece ani de munca, am fost nevoit sa parasesc compania datorita unor reorganizari si unor aranjamente politice.

Profitul meu din speculatii bursiere mi-a permis sa traiesc in urmatorii patru ani, timp in care am calatorit, am studiat, am devenit hipnoterapeut, am devenit un profesionist in domeniul astrologiei, mi-am cultivat calitatile parapsihologice, am inceput sa practic citirea semnelor parapsihologice si m-am angajat pe calea care urma sa faca din mine un autor si un conferentiar de succes. Astfel, viata mea a fost complet redirectionata de constiinta superioara. De atunci, la fiecare pas am avut parte de ghidare spirituala si am trait cele mai incredibile experiente, in aceasta carte va impartasesc cateva dintre ele pentru a va ajuta sa invatati, dar cartea este numai varful aisbergului. Habar n-am cum se dezvolta capacitatea de a auzi voci si oricum nu v-as spune, chiar daca as sti, si va voi spune imediat de ce. Cred totusi ca adevaratele experiente de clarauditie sunt rare si intotdeauna spontane.

Exista anumite boli mintale care ii fac pe oameni sa auda voci, dar aceasta nu are nici o legatura cu clarauditia. Ar fi foarte greu sa se faca diferenta, de aceea nu v-as invata cum sa procedati, chiar daca as sti.

O regula de baza - daca auziti voci care incearca sa va determine sa faceti lucruri distructive, inseamna ca este vorba de o afectiune si nu de o revelatie auditiva. Nu ucideti si nu faceti rau niciodata unei persoane sau fiinte pentru ca o voce v-a spus s-o faceti. Revelatiile autentice, reale, ofera intotdeauna informatii importante care nu sunt daunatoare nimanui.

Vocea externa care mi-a ordonat sa vand actiunile si sa-mi reinvestesc banii in minele de aur africane nu apartinea unei fiinte umane. Era o voce venita de undeva din constiinta cosmica si am auzit-o efectiv ca si cum o persoana in carne si oase ar fi stat langa mine si mi-ar fi vorbit.

Auzul poate fi un instrument parapsihologic eficient, desi nu cred ca acest lucru se petrece prea des. Cu toate acestea, trebuie sa va sensibilizati auzul, in continuare iata cateva sugestii legate de modul in care ati putea-o face.

Exercitiul 3

Imbunatatirea perceptiei auditive

Cand mergeti seara la culcare, stati intins si linistit timp de cateva minute, in timp ce ne odihnim, majoritatea sunetelor nu le receptam, exceptie fac acelea care sunt atat de puternice si suparatoare incat suntem obligati sa le auzim. De aceasta data, din contra, trebuie sa va concentrati asupra tuturor sunetelor pe care le auziti si sa incercati sa le identificati.

Ascultati cu atentie. Ati putea auzi motorul frigiderului care porneste ciclic sau un alt zgomot din casa.

Poate ca un vehicul cu motor trece pe strada; este o masina, un camion, o motocicleta?

Poate veti auzi un avion; este oare cu reactie, poate un elicopter sau un avion cu elice?

S-ar putea ca niste voci sa patrunda de afara; sunt voci de adulti sau de copii?

Intelegeti ce vreau sa spun: identificati sunetele noptii, oricare ar fi ele, inclusiv sunetul propriei respiratii si al batailor inimii sau sunetele produse de partenerul de viata, in caz ca exista. Nu treceti nimic cu vederea. Antrenati-va auzul pentru ca el sa fie sensibil la toate sunetele, in special la cele slabe, care pot fi aproape mascate de altele mai puternice. Atunci cand vi se comunica ceva ce trebuie perceput cu ajutorul extrasensibilitatii, vocea care va vorbeste este adesea stinsa si ar putea sa se piarda daca nu sunteti sensibil si nu distingeti toate sunetele.

Dimineata petreceti, de asemenea, cateva minute ascultand cu atentie. Sensibilizati-va auzul pentru a percepe toate sunetele caracteristice diminetii.

Auziti postasul aducand ziarul? Zgomotul traficului? Pasarile ciripind? O sirena in departare?

In timpul zilei incercati sa ascultati sunetele din jur - un televizor sau un radio functionand undeva, un telefon care suna, un tren in departare, un caine latrand.

Fiti constient de toate sunetele, oriunde ati fi.

Daca ati practicat acest exercitiu de cateva ori si ati devenit mai sensibil, veti realiza ca un sunet din exterior nu va distrage decat daca este util sa fiti constient de el.

Daca am fi constienti de fiecare sunet, probabil am innebuni. Trebuie sa fim capabili sa neglijam sunetele pe care nu este necesar sa le auzim, pentru a ne mentine sanatatea mentala si a ne putea concentra asupra a ceea ce facem, dar subconstientul nostru trebuie sa ramana sensibil la toate sunetele pentru ca atunci cand apare un sunet important, el sa ne alerteze, semnalandu-ne prezenta lui.

Relatam in cazul precedent cum, concentrat fiind asupra lucrului la birou, am fost alertat de subconstient care imi atragea atentia asupra vocii ce imi spunea sa vand toate actiunile si sa reinvestesc banii.

Pentru a va asigura ca veti auzi sunete numai atunci cand este important, programati-va subconstientul..Pentru a va da o idee, iata un model de program, ii puteti aduce modificari pentru a vi se potrivi mai bine.

Incepeti prin a va intinde pe pat cu ochii inchisi si ascultati sunetele noptii.

Spuneti-va: "Ascult acum sunetele noptii" (eu rostesc intotdeauna cu voce tare, in afara de cazul cand este mai prudent sa vorbesc in gand).

"Sunetele pe care le aud sunt" (numiti sunetele pe care le auziti: zgomot de motocicleta in trecere, sforaitul unui coleg etc.).

"Ascult si identific aceste sunete pentru a-mi sensibiliza auzul, pentru a fi mai eficient in practicarea parapsihologici."

"imi programez subconstientul astfel ca el sa ma alerteze la orice fel de sunete pe care trebuie sa le aud pentru siguranta sau binele meu si pentru a-mi imbunatati comunicarea de natura parapsihologica cu toate inteligentele din constiinta cosmica."

Folositi o procedura similara ori de cate ori exersati pentru a va sensibiliza auzul.

Nu trebuie sa vorbiti cu voce tare daca nu vreti. De fapt, sunt momente cand este mai potrivit sa vorbiti numai in gand, de exemplu, cand mergeti cu autobuzul la munca.

Ori de cate ori este posibil, inchideti ochii in timpul exercitiului, pentru ca, de obicei, rezultatul este mai bun decat atunci cand stati cu ochii deschisi, intr-un alt capitol, veti invata sa va dezvoltati capacitatea de a va programa subconstientul pentru ca el sa va permita sa va modificati starea de constiinta cu ochii deschisi. Pentru moment, va recomand sa inchideti ochii in timpul efectuarii exercitiilor ori de cate ori acest lucru este posibil. Asta nu inseamna ca nu veti reactiona conform programarii si atunci cand sunteti cu ochii deschisi; inseamna doar ca va trebui, probabil, sa practicati mai asiduu pentru a obtine aceleasi rezultate. Nu va poticniti in aceasta problema - faceti-va programarea cat de bine puteti, in orice fel de conditii, si ea va functiona. Puteti chiar sa stabiliti anumite instructiuni de programare despre care credeti ca vi se potrivesc mai bine. Exemplele pe care vi le dau in aceasta carte pot fi adaptate conform cu necesitatile dvs. Desigur, daca doriti, puteti folosi intocmai exemplele pe care vi le ofer.

Un lucru pe care il veti descoperi pe masura ce veti progresa pe calea dezvoltarii capacitatilor parapsihologice este acela ca trebuie sa dati dovada de flexibilitate in ce priveste metodele pe care le folositi. Cu cat invatati si experimentati mai mult, cu atat veti realiza ca puteti schimba si simplifica modul de lucru pe care-l folositi pentru a va pune in valoare perceptia paranormala.

Simtul olfactiv

In urmatorul studiu de caz voi relata o experienta pe parcursul careia capacitatile mele extrasenzoriale s-au manifestat, atentia fiindu-mi atrasa asupra unei situatii paranormale prin perceperea unui puternic miros de trandafiri. Am citit despre experiente similare in care o persoana a fost atentionata printr-un miros puternic.

Cazul 4

Folosirea extrasensibilitatii olfactive

In martie 1980, iarna din Colorado era mai rece si mai mohorata ca oricand, cu temperaturi sub limita de inghet si cu un covor de zapada ce acoperea totul. M-am urcat in masina pentru a ma duce la serviciu, unde lucram ca antreprenor, redactand documente tehnice pentru o firma axata pe productie.

Tocmai cand incepusem sa dau cu spatele pe aleea din fata casei, masina s-a umplut deodata de un puternic parfum de trandafiri. M-am oprit neincrezator si am inspirat adanc de cateva ori. Nu era nici o indoiala, se simtea parfumul a sute de trandafiri. Dar cum ar fi putut fi adevarat? Nu exista nici un trandafir in masina mea, iar afara, unde era zapada si frig, nici atat. Din cauza experientelor paranormale pe care le avusesem in anii precedenti, stiam ca se petrecea ceva ce scapa intelegerii mele. Mi-am modificat starea de constiinta si am intrebat cu voce tare: "Ce se intampla?" Imediat am putut constientiza raspunsul. Era prezenta raposata mea cumnata, care murise cu doar doua saptamani in urma. imi multumea pentru ca folosisem hipnoza pentru a-i usura suferinta in timpul ultimelor saptamani de viata si voia sa stiu ca acum e bine. Am zambit si am spus "Te iubesc", iar parfumul de trandafiri s-a risipit incet-incet.

Contactarea persoanelor apropiate care au decedat, asa cum mi s-a intamplat mie in acest caz, este o manifestare a capacitatilor paranormale ce aduce mari satisfactii. Chiar daca nu intotdeauna este vorba de un fenomen paranormal, simtul olfactiv deschide totusi o cale catre informatia parapsihologica si ar trebui sa petreceti ceva timp pentru a-l determina sa devina mai sensibil.

Exercitiul 4

Dezvoltarea simtului olfactiv

Relaxati-va pentru cateva secunde si, oriunde v-ati afla, adulmecati aerul pentru a descoperi mirosurile care va inconjoara.

Incercati acest exercitiu intr-un restaurant sau in propria bucatarie. Deschideti cateva borcane cu condimente cum ar fi cel de scortisoara, chimen sau busuioc si mirositi-le. Mirositi mancarurile pe care le aveti in frigider.

Adulmecati aerul cand faceti plinul la masina.

Cand recunoasteti ceva, numiti in gand mirosul. Spuneti o fraza de genul: "imi sensibilizez simtul olfactiv pentru a-mi fi de folos in dezvoltarea capacitatilor mele parapsihologice, iar acum eu miros" (si spuneti numele mirosului respectiv).

Veti fi probabil uimit de numarul mare de mirosuri mai fine sau mai puternice cu care va intalniti in fiecare zi.

Simtul tactil

Dupa toate probabilitatile, va veti folosi de simtul tactil (perceptia fizica prin intermediul pielii) in scopuri paranormale in cazul in care va veti intalni cu o entitate. De asemenea, senzatiile fizice ale pielii isi au rolul lor in cazul tratamentelor de natura parapsihologica.

In cazul pe care il voi relata in continuare este vorba de o senzatie de caldura puternica ce s-a facut simtita in mainile mele in timpul unei sedinte de vindecare prin metode parapsihologice.

Cazul 5

Folosirea extrasensibilitatii tactile

Ceea ce va voi relata in continuare reprezinta una dintre cele mai iesite din comun experiente paranormale dintre cele pe care le-am trait.

Pe vremea cand s-a petrecut intamplarea, sotia mea lucra o jumatate de norma ca agent de vanzari pentru unii comercianti de bunuri alimentare. Intr-o zi, in timp ce muncea, a intalnit o femeie (pe care o voi numi Nancy) al carei sot aflase in acea zi de la doctor ca mai avea doua luni de trait. Sotul (il voi numi Tom) avea un fel de infectie localizata la intestin, care practic ii otravea organismul si care era considerata o boala incurabila. Partea de intestin afectata putea fi indepartata chirurgical, dar doctorul spusese ca Tom, datorita conditiei fizice precare, nu ar putea suporta interventia si cu siguranta ar muri pe masa de operatie. Operatia salvatoare l-ar fi ucis, iar fara operatie urma sa moara. Ce mai alegere!

Dee, sotia mea, a fost atat de impresionata de povestea lui Nancy, incat, atunci cand s-a intors acasa in seara aceea, m-a intrebat: "Bill, de ce nu il ajuti pe acel om?"

"Ce pot face? Daca doctorul spune ca nu mai sunt sperante, nu vad ce as mai putea face eu sa fie mai bine."

"Te-am vazut ajutandu-i pe oameni. Ai un fel de a vorbi cu ei care-i face sa se simta mai bine. Sun-o pe Nancy si roag-o sa treaca pe la noi in seara asta, impreuna cu Tom. Am numarul lor de telefon."

Dee mi-a intins o bucata de hartie cu un numar de telefon. "Dar nu-i cunosc pe acesti oameni", am spus. "Nu stiu ce sa fac."

"Suna-i doar. Vei gasi ce sa le spui."

N-as fi putut sa-i refuz sotiei mele nimic, asa ca am sunat si i-am invitat la noi pe Nancy si pe Tom. in paranteza fiind spus, am aflat mai tarziu ca sotia mea ii spusese lui Nancy ca urma ca eu sa-i sun pentru a-i invita. Astfel se explica faptul ca erau pregatiti si mi-au batut la usa dupa mai putin de jumatate de ora.

Aspectul lui Tom era groaznic. La statura lui de peste un metru optzeci, cantarea mai putin de cincizeci de kilograme. Parea sa nu-i mai fi ramas nici un pic de carne pe el, doar pielea palida intinsa direct pe oase. Ochii pareau goi si morti si abia mai putea merge, tarsaindu-si doar picioarele prea vlaguite pentru a-l mai sustine. Umerii ii erau cazuti. Ambele brate erau pline de rani sangerand de la zecile de injectii facute. Organismul sau nu mai avea resurse nici macar pentru a vindeca intepatura facuta de un ac. Am inteles cu usurinta de ce doctorul a spus ca Tom ar muri pe masa de operatie. Mi-a trecut prin minte faptul ca am vazut cadavre aratand mult mai "sanatoase".

Ne-am asezat toti patru in sufragerie sa stam de vorba. Dee ne-a servit cu ceai. Habar n-aveam ce sa fac sau ce sa spun. Aveam o vaga idee cum ca l-as putea hipnotiza, dar dupa aceea?

Ideea de a-l hipnotiza a cazut de indata ce am inceput sa vorbesc cu el. Era aproape surd de ambele urechi. Daca stateam drept in fata lui vorbindu-i tare si rar, el nu putea prinde decat un cuvant din trei-patru rostite. Ce era de facut? Nu stiam cum poate fi hipnotizat cineva care nu te aude si cu siguranta nu puteam face asa ceva prin scris.

Asa ca am facut ceea ce fac intotdeauna cand nu stiu incotro s-o apuc. M-am intins pe spate, m-am relaxat, mi-am modificat starea de constiinta intrand in teta. Am rostit mental un singur cuvant catre constiinta superioara - "Ajutor!"

Si "ajutorul" a patruns in constiinta mea ca un tunet. Am primit lamuriri complete despre ceea ce aveam de facut. Sincer sa fiu, ceea ce mi se "spusese" sa fac nu avea nici un sens pentru mine, dar invatasem de mult sa nu mai pun la indoiala instructiunile primite de la constiinta superioara. Pur si simplu le execut.

L-am condus pe Tom intr-o camera alaturata si l-am pus sa se aseze pe sezlongul nostru. I-am scris pe o foaie de hartie urmatorul mesaj: "Lasa-te pe spate si relaxeaza-te. inchide ochii si nu-i deschide pana cand nu-ti ating fruntea." S-a conformat.

Mi-am pus apoi palmele de o parte si de alta a capului sau, fara insa a-l atinge - cam la un centimetru. Am inceput sa-mi cobor mainile in jos, de-a lungul corpului. Aproape instantaneu, palmele mi s-au incalzit de parca ar fi fost scufundate in apa fierbinte. Pe masura ce timpul trecea, si palmele mele deveneau tot mai fierbinti, inrosindu-se si umflandu-se. Mi-am plimbat mainile de-a lungul corpului sau timp de aproximativ zece minute. Apoi mainile mele s-au racit brusc si au revenit la aspectul normal. Am stiut ca am terminat, asa ca i-am atins fruntea pentru a-l anunta sa deschida ochii.

Tom a sarit din sezlong. "Dumnezeule, ce ai facut? Am simtit ca un foc, dar nu m-a durut. Ma simt excelent."

Pielea isi revenise la culoarea normala si ochii ii straluceau, iar cand ne-am intors la sotiile noastre mergea in pas zglobiu.

Tot restul serii a vorbit fara intrerupere. Cand ne adresam lui vorbeam pe un ton normal si el putea auzi fiecare cuvant.

Dee a pregatit o gustare pe care a devorat-o cu pofta. Sotia a spus ca nu mai mancase mancare solida de mai multe zile.

In urmatoarele cateva saptamani s-a refacut atat de bine, incat doctorul a spus ca ar putea supravietui interventiei chirurgicale. Operatia a reusit.

L-am vizitat pe Tom la spital dupa operatie. Bratele mai erau inca acoperite de cruste. Se pare ca energia care l-a vindecat a fost in totalitate directionata acolo unde era mai multa nevoie, ranile ramanand nevindecate.

"Bill, nu poti face ceva si cu astea?" m-a intrebat Tom, aratandu-mi ranile.

Am repetat procedeul folosit in urma cu cateva saptamani.

In dimineata urmatoare Tom mi-a telefonat sa-mi spuna ca toate crustele au cazut in timpul noptii, locurile respective fiind pe deplin vindecate.

A fost externat cu o saptamana mai devreme decat prevazuse doctorul.

Pe parcursul urmatoarelor saptamani l-am vazut pe Tom sau am discutat cu el la telefon. Dintre toti oamenii pe care-i intalnisem, el avea cea mai negativista atitudine si cea mai proasta imagine despre sine insusi. I-am spus ca aceasta este cauza adanca a problemelor sale. L-am invatat sa se autohipnotizeze si i-am aratat cum sa procedeze pentru a produce o restructurare mentala. Apoi l-am lasat pe cont propriu, cu sfatul de a-si asuma responsabilitatea pentru propria sa viata. Nu putea sa traiasca prin mine, iar eu nu puteam sa stau zi si noapte la dispozitia sa si sa traiesc in locul lui. I-am spus ca daca revine la starea sa de spirit negativa, se va intoarce de asemenea la starea de boala.

Atunci nu i-am cerut nici un ban si nici el nu s-a oferit sa ma plateasca. Am simtit atunci si inca mai simt si acum ca aceasta a fost o responsabilitate si o ocazie pentru mine de a fi de folos si de a invata. Nu mi-a spus nici "multumesc". Totusi sotia lui mi-a multumit. Mi-a spus ca, din cate stie ea, Tom nu a spus niciodata "multumesc" in viata lui.

Vreme de cativa ani Tom a practicat cu intermitente ceea ce l-am invatat si s-a mentinut in forma, dar pana la urma s-a lasat sa alunece inspre vechiul tipar. A incetat sa se mai ajute singur. Si-a transformat propria viata intr-un calvar, de asemenea pe a sotiei, ca si pe a tuturor celor cu care intra in contact.

Cand am aflat eu, Tom era deja cu un picior in groapa pentru a doua oara. De aceasta data renuntase, se pare ca isi dorea sa moara. Nu se mai putea face nimic. A murit, dar dupa ce castigase cel putin cinci ani de viata, avand astfel posibilitatea de a invata si de a evolua spiritual. Este pacat ca a ales sa nu invete si sa nu evolueze, dar i se va mai ivi o sansa vreodata, undeva.

Cu totii vom avea sansa de a invata, de a evolua, cu totii vom trai tot ceea ce este necesar pentru a ajunge la implinirea de sine. Vom continua sa o luam de la capat iarasi si iarasi atata timp cat va fi nevoie.

Dar cu cat ne insusim cunostintele mai repede, cu atat mai bine. Luati acum aceasta hotarare si actionati in consecinta pentru a ajunge sa faceti lucruri mai importante si mai bune.

Sunt doua tipuri de exercitii pe care vi le recomand pentru a va dezvolta simtul tactil.

Exercitiul 5

Dezvoltarea simtului tactil cu ajutorul diferentei de temperatura

Adesea, o persoana dotata cu capacitati paranormale poate simti prezenta unei entitati datorita diferentei termice dintre un loc si altul. De obicei, zona din apropierea entitatii este in mod evident mai rece.

. Luati in mana un cub de gheata, in acelasi timp, luati in mana ceva cald.

Inchideti ochii si sesizati diferenta de temperatura.

Spuneti-va in gand ca sensibilizati corpul pentru a sesiza fizic diferentele de temperatura.

Obiectul cald poate fi o felie de paine proaspat prajita sau un cartof mic incalzit usor intr-un cuptor cu microunde. Fiti atent sa nu fie obiecte prea fierbinti care v-ar putea arde. Folositi-va imaginatia pentru a gasi alte obiecte potrivite pentru a evidentia diferenta dintre cald si rece.

Exercitiul 6

Dezvoltarea simtului tactil cu ajutorul texturilor

Pentru acest exercitiu veti atinge o multitudine de obiecte sau suprafete in timp ce numiti mental ceea ce atingeti, in plus, spuneti ceva de genul: "Acum imi dezvolt simtul tactil pentru a-mi fi de folos in cultivarea capacitatilor mele paranormale."

Atingeti orice aveti la indemana, inclusiv mancarea din frigider, peretii casei dumneavoastra, trotuarul, mobila, vasele de sticla si asa mai departe. Folositi-va imaginatia si resursele.

Concentrati-va pe felul in care se prezinta fiecare suprafata la pipait (aspra, fina, neteda, cu asperitati etc.) si amintiti-va ca va sensibilizati simtul tactil in scop parapsihologic.

Gustul

Am citit relatari ale unor persoane cu capacitati paranormale care simteau un gust amar, dulce sau acru in timpul experientelor lor parapsihologice. Eu inca n-am avut parte de asa ceva, dar ar putea sa vi se intample dumneavoastra.

Exercitiul 7

Dezvoltarea simtului gustativ

Opriti-va o clipa in timp ce mancati sau beti si savurati gustul a ceea ce aveti in gura. Repetati in minte numele aromei pe care o simtiti si spuneti-va in sinea dvs. ceva de genul: "Acum savurez gustul (numiti mancarea) si imi dezvolt acest simt pentru a-mi fi de folos in dezvoltarea capacitatilor mele parapsihologice."