EVOLUTIA DISLALIEI

Este strans legata de etapele de dezvoltare a limbajului. Deprinderile care stau la baza formarii vorbirii se insusesc din prima zi de viata.

Primele tipete reprezinta prima exersare a organelor fonoarticulatorii.

Dupa 2 luni ganguritul - acum apar vocalele fiind denumit si joc vocalic. Alaturi de vocale apar consoanele simple asemanatoare cu n,g, apoi consoanele labiale m,p, b. Prin tipete si gangurit sunt exersate miscarile elementare ale buzelor, limbii, mandibulei, palatului dur si moale, miscari care vor sta la baza vorbirii coarticulate.

Spre luna a VI-a apare lalalizarea -> repetare de silabe, deci acum apare pentru prima data silaba. Se disting vocalele o, a si consoanele t, d, n, l, si spre 11-12 luni apar si consoanele f-v, c-g. Ordinea de aparitie a sunetelor reflecta dificultati de pronuntare.

Miscarile linguale de ridicare si coborare in cavitatea bucala in timpul suptului, precum si miscarile buzelor, constituie gimnastica articulatorie timpurie pe baza careia apar consoanele.

Copilul hranit artificial trage limba spre partea posterioara a cavitatii bucale pentru a nu se ineca, limba devenind astfel pasiva, fiind astfel privat de aceasta gimnastica linguala timpurie atat de importanta in formarea vorbirii. La cei hraniti artificial limba si buzele sunt putin antrenate. La fel cei care folosesc tetina sau isi sug degetele isi deformeaza palatul si dintii, deformari care atrag dupa sine tulburari de vorbire.

Primele cuvinte apar la 1,4 luni si sunt bisilabice. Copilul imita cuvintele a caror componenta a fost exersata in perioada vocalica.

Intre 2-3 ani apar consoane siflante, suieratoare, africatele si vibranta "r". In acelasi timp isi consolideaza pronuntia primelor sunete: p, b, m, n, t, d, h, l, reusind sa le articuleze mai bine.

In perioada anteprescolara limbajul prezinta imperfectiuni, particularitati psihofiziologice de varsta: omisiuni de silabe sau sunete dintr-un cuvant (izolat le poate pronunta) si substituirea siflantelor si a suieratoarelor cu consoanele t, d, a consoanei "r" cu "l sau v"

Unele particularitati de vorbire ca sigmatismul interdental si cel dental, rotacismul monovibrant, polivibrant sau cel uvular, parasigmatismul si pararotacismul care tind sa se mentina si dupa varsta de 4 ani se pot transforma din tulburari fiziologice de evolutie in tulburari defectologice functionale.

> 4 ani este varsta cea mai indicata pentru inceperea tratamentului logopedic.

In limbajul copilului prescolar se distinge foarte greu aspectul patologic de cel normal deoarece exista o mare asemanare intre particularitatile de varsta si defectele de vorbire.

La varsta scolara mica se gasesc de asemenea imperfectiuni ale vorbirii la nivelul siflantelor, suieratoarelor, africatelor si vibranta "r", adica sunetele care necesita o diferentiere fina.

Tulburarile de limbaj se diferentiaza de aceste variatii individuale si particularitatile psihofiziologice de varsta prin:

.Neconcordanta dintre modul de vorbire si varsta vorbitorului - Dupa varsta de 4 ani pronuntarea gresita a unor sunete nu mai este de natura fiziologica, ci primeste un caracter defectologic si necesita tratament de specialitate.

Caracterul stationar al tulburarii de limbaj Denaturarile care apar in procesul evolutiei ontogenetice a limbajului dispar de la sine in jurul varstei de 4 ani, tulburarile de limbaj propriu-zse pot fi considerate doar acele deficiente care se mentin si dupa aceasta varsta si prezinta tendinte de agravare.

Susceptibilitatea marita la complicatii neuropsihice Persoanele care prezinta tulburari de limbaj pot inregistra complicatii neuropsihice, tulburari de conduita si de personalitate. Tulburarile de limbaj, chiar si cele mai simple influenteaza negativ intregul comportament uman datorita posibilitatilor reduse de exprimare, cat si existentei unei anumite temeri si retineri din partea persoanelor cu tulburari de limbaj, care ii impiedica sa se desfasoare la nivelul posibilitatilor lor reale.

Necesitatea aplicarii unui tratament logopedic Particularitatile individuale de limbaj dispar treptat fara un tratament de specialitate pe cand tulburarile de limbaj nu dispar de la sine. In functie de natura si specificul fiecarei tulburari de limbaj este nevoie de interventii de specialitate. Varsta de 4 ani fiind cea mai indicata pentru inceperea tratamentului logopedic.

Deci dislalia fiziologica poate avea o evolutie pasiva, in sensul ca dispare treptat fara o interventie de specialitate, sau o evolutie negativa, adica poate primi treptat o semnificatie defectologica pentru a carei eliminare este nevoie de tratament logopedic.

Unele aspecte metodice privind

corectarea dislaliei

.Principii in corectarea dislaliei

Activitatea de corectare a tulburarilor de limbaj, implicit a tulburarilor dislalice, devine eficienta atingandu-si obiectivele, daca se desfasoara respectand unele principii sau indicatii cu caracter general:

Crearea unui climat socio-afectiv pozitiv, favorabil desfasurarii activitatii.

Se impune in acest sens stabilirea unor relatii de apropiere intre logoped si copilul dislalic, castigarea interesului copilului pentru implicarea acestuia ca si coparticipant la actul corectiv, terapeutic.

Respectarea particularitatilor de varsta si individuale ale persoanei logopate - presupune adaptarea metodelor si strategiei in general la individualitatea copilului, la nevoile reale ale acestuia, la posibilitatile intelectuale, la dezvoltarea psihica raportata la varsta.

3. Interventia timpurie in corectarea tulburarilor de limbaj, este foarte indicata pentru evitarea consolidarii unor automatisme de vorbire deficitara. Activitatea logopedica trebuie sa inceapa inca de la debutul tulburarilor dislalice, evitandu-se astfel insuccesele scolare, precum si complicatiile neuropsihice ce pot sa apara in conditiile unor interventii tardive.

4. Intensificarea activitatii profilactice are in vedere popularizarea unor masuri de prevenire a tulburarilor de limbaj. Parintii, educatorii si copiii (indeosebi prescolarii) trebuie sa cunoasca si sa respecte anumite conditii igienico-sanitare si educative menite sa contribuie la o dezvoltare normala a limbajului si comunicarii la copil.

5.Unitatea de cerinte in activitatea corectiva se refera la respectarea indicatiilor oferite de logoped, de catre toti factorii educationali ce intra in relatie cu copilul (parinti, educatori, profesori), privind cerintele de ordin general si specific logopedic fata de persoana cu tulburari dislalice.

Pentru specialistii in logopedie se pot adauga si unele principii specifice:

Formarea sunetului din nou - Se elaboreaza de la inceput un model nou de pronuntie a sunetului; nu se insista pe corectarea modelului gresit.

7.Formarea autocontrolului auditiv asupra pronuntiei. Pronuntia corecta a sunetului presupune elaborarea autocontrolului auditiv asupra mecanismului de articulatie, ceea ce necesita exersarea dislalicului in directia diferentierii auditive a sunetului corect de cel fals.

8. Durata scurta a exercitiilor de vorbire. Se indica realizarea unor exercitii de scurta durata (2,3 minute), dar repetate des (20-30 de ori intr-o zi). Se evita astfel oboseala copiilor dar prin repetitie, se fixeaza legaturile dintre aspectul sonor corect al sunetului rostit si miscarile articulatorii adecvate.

9.Evitarea efortului neuro-muscular - Exercitiile logopedice care vizeaza realizarea pronuntiei corecte trebuie sa se desfasoare cu o incordare neuro-musculara minima, intr-un mod relaxat, cat mai natural. Sunetele noi trebuie sa se exerseze la inceput in soapta si apoi cu voce sonora.

Preluarea tehnicilor terapeutice din literatura de specialitate straina trebuie sa se faca cu precautie avandu-se in vedere specificul limbii romane, caracteristicile sunetelor din limba noastra (unele sunete sunt specifice numai limbii romane; vocalele din limba romana sunt asemanatoare dar nu identice cu cele din alte limbi).

11. Corectarea dislaliei prin metode specific logopedice, trebuie sa fie precedata de aplicarea acelor metode cu actiune indirecta asupra pronuntiei, (din categoria metodelor de terapie cu caracter general) adecvate cazului => pregatirea psihofiziologica a subiectului, dezvoltarea factorilor neuro - psiho - fiziologici la un nivel optim.

Individualizarea tehnicilor terapeutice trebuie sa se faca in functie de:

simptomatologie, adica de manifestarea concreta a dislaliei, care poate fi diferita de la un individ la altul, chiar in cazul aceluiasi diagnostic

tipul sau forma de dislalie (ex. dislalia sunetelor r, s etc. sau a coarticulatiilor, dislalia cuvintelor, dislalia audiogena, dislalia periferica, sau centrala)

etiologie cauzele care au declansat respectiva dislalie (educative, igienico-sanitare ,organice, functionale)

varsta si nivelul de dezvoltare psihica a copiilor dislalici, determina, pe de o parte, adoptarea metodelor care pot fi utilizate eficient si pe de alta parte, specificitatea relatiei logoped-logopat.

gradul de dezvoltare a limbajului in general, a capacitatii de exprimare si asimilare a informatiei de catre logopat, detemina o specificitate si o nuantare a metodologiei de corectare a tulburarii dislalice

Existenta in paralel a doua tulburari de limbaj, determina o anumita orientare a terapeutului in ceea ce priveste ordinea corectarii si anume:

daca dislalia coexista cu balbaiala sau cu disgrafia, corectarea se poate face succesiv, dar si in paralel in anumite etape terapeutice

daca dislalia coexista pe fondul sindromului de nedezvoltare a vorbirii sau pe fondul unei alalii, actiunea corectiva trebuie sa vizeze in acelasi timp dezvoltarea limbajului, a intelegerii vorbirii, cat si formarea gandirii corecte

daca disgrafia sau balbaiala este consecutiva dislaliei, corectarea tulburarilor dislalice este prioritara, evitandu-se transpunerea greselilor de pronuntie in scris

14. Corectarea dislaliei trebuie sa inceapa de timpuriu (perioada prescolara) pentru evitarea instalarii deprinderii gresite de vorbire si a consecintelor negative in planul dezvoltarii psihice si comportamentale

15. Pe tot parcursul activitatilor terapeutice este necesara colaborarea cu parintii, educatorul, cadrele didactice de la clasa, anturajul apropiat al copilului.

Indicatii metodice vizand terapia cu caracter general

- Metodele si procedeele cu caracter general:

Formeaza continutul unor sedinte terapeutice distincte si se aplica inaintea metodelor cu specificitate logopedica

Intretin secvential orice activitate logopedica, in functie de cazuistica

- Exercitiile fizice generale trebuie asociate cu cele de respiratie, pentru antrenarea muschilor care iau parte la respiratie si la functionarea aparatului fono - articulator

- Exercitiile trebuie sa vizeze relaxarea organismului si a musculaturii aparatului de emisie (necesara pronuntarii multor sunete) sau relativa incordare (necesara pronuntarii sunetelor surde)

- Observatii -> la dislalici are loc o incordare musculara, pe unele portiuni nespecifice pronuntarii sunetului respectiv.

- Exercitiile fizice generale (miscarile) sa fie executate in mod ritmic -> facilitand introducerea ritmului si la nivelul vorbirii.

Se insista in special in cazul dislalicilor cu deficiente motorii cerebrale.

- Motricitatea linguala joaca rol esential in pronuntia sunetelor si trebuie antrenata prin exercitii diverse, in toate cazurile de dislalie, insistandu-se ulterior pe acele miscari linguale necesare pronuntiei corecte a sunetului respectiv.

- Exercitii pentru dezvoltarea motricitatii labiale se executa in toate cazurile de dislalie, insistandu-se in dislalii audiogene, la cei cu anomalii ale buzelor, pareze, rigiditate labiala

- Motricitatea mandibulara este antrenata in principal la cei cu progenie sau prognatism sau rigiditate mandibulara.

Observatii La deficientii de intelect dislalici se insista mai mult pe antrenarea motricitatii intrucat la acestia se intalnesc frecvent anomalii labiale (ingrosarea buzei inferioare) rigiditate si lipsa de sincronizare a miscarilor.

- Presiunea expirului si a inspirului trebuie modificata in functie de fiecare sunet (mai accentuata pentru pronuntia consoanelor surde; mai slaba la pronuntia consoanele sonore).

- In functie de sex trebuie exersat tipul de respiratie corespunzator (costal abdominala pentru baieti; toracica pentru fete).

- Modalitatile de desfasurare a exercitiilor respiratorii se adopta in functie de varsta (sub forma de joc utilizand jucarii la copii mici; apeland la intelegere si utilizand spirometru sau alte materiale didactice la copiii mai mari)

- Exercitiile de respiratie pot fi facute individual sau in grup, insotite sau nu de vorbire; cele realizate concomitent cu vorbirea se realizeaza initial prin cant si poezii ritmice.

Dezvoltarea auzului fonematic se impune pentru:

realizarea perceperii corecte a sunetelor

realizarea diferentierii sunetelor dintr-o structura verbala

realizarea succesiunii corecte a sunetelor intr-o seriere verbala (intervine si memoria si atentia auditiv-verbala )

realizarea corecta a interrelatiei auz fonematic-motricitate, in procesul pronuntiei sunetelor si a cuvintelor -> evitarea confuziilor la nivelul emisiei verbale

realizarea unui autocontrol a emisiei vocale, pe baza auzului (unii dislalici nu realizeaza acest autocontrol verbal).

- Dislalicul trebuie sa diferentieze pronuntia gresita de cea corecta (la alte persoane si la propria persoana)

- Exercitiile sa vizeze realizarea auto - controlului auditiv si dirijarea pe aceasta baza a motricitatii aparatului de emisie.

- Exercitiile se desfasoara in general sub forma de joc, utilizandu-se cuvintele in locul sunetelor sau a silabelor (preponderent).

Tulburarile dislaliei constientizate, pot determina devieri comportamentale, atitudini negativiste, nervozitate, slaba integrare scolara si sociala.

- Se impune educarea personalitatii in special la dislalicii normali intelectual care constientizeaza mai usor handicapul, dar si la copilul cu debilitate usoara sau intelect de limita.

- Educarea personalitatii vizeaza:

Redarea increderii in propriile posibilitati

Crearea convingerii ca dislalia poate fi corectata

Crearea increderii in logoped

Inlaturarea negativismului, deconflictualizarea

- Modalitatea eficace este psihoterapia individuala sau in grup (ambele forme sunt indicate, in faza initiala realizandu-se cea individuala).

Exemplu: discutii, filme, muzica linistitoare, inregistrarea pe banda a progreselor vorbirii, joc, dramatizari-> dispozitii pozitive, deconectare.

-Psihoterapia trebuie sa se extinda si asupra familiei logopatului

- Psihoterapia trebuie sa se aplice pe tot parcursul activitatii de corectare

Indicatii metodice vizand terapia specifica

Pronuntia corecta se face parcurgand in general urmatoarele etape : elaborarea sunetului, diferentierea sunetului nou de celelalte (diferentiere acustico-motrica); consolidarea lui in silabe cuvinte si mici propozitii, automatizarea sunetului in vorbire (propozitii, texte), vorbirea independenta (povestiri, dialog etc.)

Elaborarea sunetului nou se va face conform schemelor de articulare corecta ce vizeaza pozitia si functionalitatea organelor vorbirii in timpul emisiei.

La emisia sunetelor (pentru realizarea pronuntiei corecte) se pot utiliza mijloace ajutatoare (oglinzi, trusa logopedica etc.).

Ordinea corectarii sunetelor: depinde de frecventa sunetului in vorbire, de usurinta corectarii lui si in general este urmatoarea: siflantele (incepand cu "s->z,t,x, s,ce,ci"), consoanele r,l (se corecteaza mai greu decat siflantele), consoanele sonore, consoanele surde, vocalele, diftongii, gruparile consonantice

- Interventia chirurgicala este necesara in cazurile dislalicilor cu malformatii periferice organice si se efectueaza inaintea terapiei logopedice.

- Sunetul nou poate fi elaborat si prin derivarea lui din alte sunete corect emise, care prin executia lor motrico - kinestezica si auditiva se apropie cel mai mult de el;

- Tehnicile de elaborare sunt specifice pentru fiecare sunet; se selecteaza in functie de diagnosticul diferential si de personalitatea.

- Pentru etapele de consolidare a sunetului nou si de automatizare a acestuia in vorbire se recomanda sistematizarea unui bogat material verbal si intuitiv care sa vizeze exersarea celor mai diverse coarticulatii ale sunetelor respective.

Cerinte majore in selectarea materialului verbal:

- sa cuprinda toate unitatile fonetice si lexicale: silabe, logatomi, cuvinte, propozitii

sa asocieze in silabe sunetul nou cu toate vocalele, incepand cu vocale care-l favorizeaza ca mod si loc de articulare (ex. s + e, i, r + i, s +o, u), la fel cu toate consoanele, incepand cu cele care il avantajeaza in articulare (ex. r in t + r + i)

exersarea in silabe nu trebuie prelungita in mod artificial; pentru a evita monotonia si pentru crearea unei atitudini pozitive pentru actul comunicarii se va trece de la silaba la cuvant care da sens comunicarii

exersarea sunetului nou se va face in cuvinte cat mai simple si mai uzuale in cele trei pozitii

sa respecte principiul gradarii dificultatilor: se va incepe cu exersarea sunetului in cuvinte si propozitii in care acesta este in pozitie initiala, apoi in cuvinte si propozitii numai in pozitie intermediara, finala si in ultima faza este exersarea sunetului in propozitie cu prezenta acestuia in toate cuvintele in pozitii diferite.

Se va respecta principiul de la usor la greu, de la simplu la complex prin evitarea introducerii in faza initiala de a gruparilor consonantice, a gruparilor vocalice (diftongi, triftongi), a gruparilor de sunete care seamana din punct de vedere acustic si cu punct de articulare apropiat.

Cerinte majore in selectarea si ordonarea imaginilor

si a materialului verbal

accesibilitatea intelegerii imaginilor

accesibilitatea verbalizarii imaginilor

alegerea imaginilor astfel incat ele sa poata fi folosite in etapele de corectare: in etapa de emitere a sunetului nou materialul ilustrativ este alcatuit din imagini si onomatopee, insotit de profile de pronuntare corecta a sunetului, ca prin imitare acustica si articulatorie sa-l ajute pe copil sa emita sunetul corect; in etapa de consolidare materialul ilustrativ si verbal cuprinde imagini si cuvinte in a caror denumire intra sunetul in trei pozitii cu dificultati crescande de articulare, de la grupari vocalice la grupari consonantice, de la cuvinte monosilabice la cuvinte plurisilabice; in etapa de diferentiere materialul ilustrativ si verbal cuprinde imagini si cuvinte in denumirea carora se diferentiaza mai intai sunetele indepartate ca loc si mod de formare apoi sunetele apropiate ca loc de articulare, perechi, sunete care se interfereaza mai usor din punct de vedere acustic, uneori substituindu-se. Diferentierea se face in urmatoarele etape:

silabe diferite cu puncte de articulare foarte indepartate

in aceeasi silaba

in cuvinte diferite dupa: - sonoritate

nazalitate

mod de formare a sunetelor

in acelasi cuvant dar in silabe diferite (slefuiesc)

in propozitii si fraze cu sunetul nou in toate cuvintele si in toate pozitiile.

In etapa de diferentiere se foloseste mult material verbal pentru a se diferentia de toate sunetele cu care s-a confundat in ontogeneza, de la cele mai diferite ca loc si mod de articulare pana la cele inrudite. Exercitiile de antrenament auditiv contribuie la dezvoltarea capacitatii de diferentiere fonematica si a autocontrolului auditiv, motrico-kinestezic.

In etapa de automatizare a sunetului se va folosi material ilustrativ si verbal care sa poata sa faca trecerea de la deprinderea de a vorbi corect la obisnuinta, bazata pe automatisme.

-> In cadrul fiecarei etape sunt respectate momentele inerente unei comunicari eficiente: de pronuntie concomitenta, reflectata si independenta.

Intuitia - materialul ilustrativ trebuie sa asigure contactul cu realitatea, creandu-se astfel o atmosfera deconectanta, favorabila actului recuperator.

Insusirea constienta si activa materialul verbal si ilustrativ este cules din mediul obisnuit de viata al elevului; intelegandu-i sensul copilul va participa activ la propria-i corectare.

Sistematizarea si continuitatea materialul verbal exersat este organizat in sistem in care se tine seama de: interactiunea sunetelor, de accesibilitatea acestora si de frecventa lor in contextul fonetic. In ceea ce priveste interactiunea sunetelor, materialul verbal este astfel ales incat sa faciliteze emisia sonora.

Ex. "r" se combina mai eficient cu e, i (deoarece la toate aceste sunete r, e, i, pozitia labiala este aproape identica, iar spatiul dintre maxilare este asemanator; nu se recomanda combinarea vibrantei r cu velarele c, g, h mai ales la inceputul corectarii cand labilitatea articulatorie este mare, iar pozitia linguala de la velare influenteaza negativ articularea vibrantei r)

"s" se combina mai eficient cu e,i

"s" " se combina mai eficient cu o, u

Referitor la frecventa sunetelor acestea se exerseaza in cele trei pozitii, initiala, mediana, finala. La inceputul corectarii se recomanda prezenta unui singur sunet intr-o grupare fonetica, si acesta initial pentru a usura perceperea lui. Pe masura ce inaintam in programul recuperator, prezenta sunetelor noi este mai mare dar in pozitii favorizante: la inceput de silabe, de cuvinte sau propozitii. Pozitia mediana este mai dificila, deoarece in interiorul cuvantului sunetul poate ocupa un loc care sa - i favorizeze sau nu emisia. In pozitia finala sunetele au o intensitate mai mica. Valoarea articulatorie a sunetelor din pozitia finala este data de sunetele precedente cu care se combina.

accesibilitatea materialul verbal este organizat mai intai combinatii silabice simple si logatomi cat mai variate, urmate de combinatii consonantice. Se incepe cu combinatiile vocalice deoarece vocalele reprezinta suportul in coarticulare si se continua cu consoane in ordinea: bilabiale, dentale, velare, labiodentale, laterale, siflante, suieratoare, africate si vibranta r, l. Ordinea este impusa de complexitatea coordonarii neuro - musculare.

Nu se recomanda sa se insiste prea mult asupra articularii sunetului elaborat izolat deoarece:

- izolat nu are functie de comunicare, este monoton si plictisitor

- exersarea corecta a sunetului izolat nu atrage dupa sine si rostirea corecta in cuvinte

Interesul pentru comunicare va creste odata cu cresterea gradului de intelegere a mesajului receptat.

-Respectarea particularitatilor de varsta si individuale - materialul verbal este selectionat potrivit particularitatilor tulburarilor de limbaj al copilului. Combinatiile fonetice si lexicale pentru emiterea, consolidarea, diferentierea si automatizarea vorbirii sunt strict individuale. Profesorul logoped va fi singurul in masura sa indice materialul verbal cel mai potrivit pentru fiecare caz in parte.

SUNETELE "S, Z"

Articularea corecta a sunetelor "S-Z":

buzele sunt usor intredeschise ca pentru zambet

dintii sunt apropiati sau putin intre deschisi si descoperiti

varful limbii este latit atingand dintii de jos si putin gingiile

marginile laterale ale limbii se alipesc de dintii de sus

aerul expirat trece prin jgheab, apoi printre dinti formand sunetul "s"

sunetul "z" se produce identic, la care se adauga vibratia coardelor vocale

Forme ale sigmatismului:

sigmatism interdental - > pronuntia sunetelor "s-z " se face cu limba printre dinti. Curentul de aer este emis prin spatiul format de varful limbii si, incisivi. La copii apare frecvent datorita lipsei dintilor din fata, care permite fixarea limbii intre ei si o imprastiere exagerata a aerului care participa la emisie. Aceasta dispare de obicei odata cu cresterea dintilor si este considerata ca defect cand persista in vorbirea copilului.

Alta cauza ar fi vegetatiile adenoide, sau rigiditatea limbii, ca urmare a functionalitatii asincrone si a slabiciunii muschilor linguali

sigmatism lateral - > limba inchide trecerea corecta a aerului prin arcada dentara si il lasa sa se scurga prin partile laterale.

sigmatism addental - > varful limbii se sprijina pe dinti, nepermitand aerului sa iasa prin spatiul prin spatiul interdental. Se datoreaza neperceperii corecte a pronuntiei sunetelor (in hipoacuzii, auz fonematic deficitar) si in anomalii organice(dentitie incorect plantata, sau maxilar inferior sau superior exagerat de proeminent).

sigmatism labiodental - > buza inferioara atinge incisivii superiori

sigmatism suierator - > varful limbii se sprijina pe gingiile inferioare sau e putin indepartat de ele, iar partea dorsala a limbii e bombata spre palat.

sigmatism labial - > pronuntia se realizeaza cu participarea proeminenta a buzelor si fara sprijinul incisivilor superiori (un fel de s sau f).

sigmatism laringian - > sunetul se realizeaza intre coardele vocale, avand o rezonanta guturala

sigmatism nazal - > apare cand palatul moale, din cauza unor deficiente, nu poate indeplini functia sa normala. Orificiul faringo nazal nu se poate inchide decat partial sau in situatiile dificile, jetul de aer se scurge nazal.

ETAPA DE EMITERE

Se incearca obtinerea pronuntiei corecte din onomatopee:

sasaitul sarpelui: s-s-s

gansacul suparat: s-s-s

chemarea pisicii: piss, piss, piss

fusul: ssfarr, sfarr, sfarr

Derivarea sunetului "S" din sunete apropiate ca structura acustico - articulatorie:

T->S - se rosteste rapid si in succesiune tttt

- se rosteste in continuare"t" prelungit, se impinge partea anterioara a limbii inainte si in jos, ca si cum s-ar indeparta un corp strain de pe varful ei

treptat buzele se retrag, dintii se apropie si "t" se transforma in "t"

sunetul "s" este separat din "t" prin pronuntia lui prelungita si in soapta

H->S - se pronunta ihi cu dintii stransi. Prin aceasta pronuntie apare un "s" intervocalic atenuat din care se formeaza "s"; se foloseste mai ales la cei cu sigmatism interdental

ETAPA DE CONSOLIDARE

Se va repeta concomitent cu logopedul dupa abacul logopedic:

I.Silabe si logatomi:

1. Silabe directe - prelungite - sssi, ssse, sssa, sssa, sssa, ssso, sssu

- neprelungite - si, se, sa, sa, sa, so, su

- repetate - sisi, sese, sasa, sasa, sasa, soso, susu

2. Silabe indirecte - prelungite - isss, esss, asss, asss, asss, osss, usss

- neprelungite - is es as as as os us

3. Exercitii in pozitie intervocalica isi, ese, asa, asa, oso, asa, oso, usu

cu vocale diferite - esa, ise, osa, usa, esi, asi, isa, ose, use, aso isu, osu, uso, eso, iso, usi, asu, esu

4. Logatomi- sis, ses, sas, sas, sas, sos, sus

5.Exercitii in combinatii consonantice

sche, schi, sca, sca, sca, sco, scu

scre, scri, scra, scra, scra, scro, scru

sme, smi, sma, sma, sma smo, smu

sfe, sfi, sfa, sfa, sfa, sfo, sfu

sne,sni, sna, sna, sna, sno, snu

spe, spi, spa, spa, spa,spo, spu

ste, sti, sta, sta, sta, sto, stu

stre, stri, stra, stra, stra, stro, stru

sle, sli, sla, sla, sla, slo, slu, sple, spli, spla, spla, spla, splo, splu

6. Exercitii de diferentiere:

- se-ze, es-ez, ese-eze, ses-sez, sez-zes

- si-zi, is-iz, isi-izi, sis-ziz, siz-zis

sa-za, as-az, asa, aza, sas-saz, saz-zas

sa-za, as- az, asa-aza, sas-zaz, saz-zas

so-zo, os-oz, oso-ozo, sos-zoz, soz-zos

su-zu, us-uz, usu-uzu, sus-zuz, suz-zus

7. Structuri verbale prin aditie:

Se -> ser, sec, set, sete, senat, sere, seca.

ca-se, va-se, me-se, dese, pase, vi-se.

Si -> sila, sine, sita, sirop, sifon, silon, si.

cosi, gasi, dosi, vopsi,

desigur, Vasile,

II Cuvinte

cu "s" in pozitie initiala, asociat cu vocale:

Monosilabice:

sec, ser, semn, set,

sac, san, sarg,

sac, sap, sar, sat,

soc, sol, soi, somn, sot,

sub, sur, sug, surd, sunt, suc, sun, sul, sui,

Bisilabice:

sete, sera, senat, secat, sezon, sever, select, secret, seara, sedus

sita, sifon, sirop, sigur, sila, singur,

sapun, sarat, sarut, sarac, satul,

sarma, sarba, sasait

sapa, sare, salar, salut, sate, salam, Sanda,

Sorin, soda, soba, sora, sonda, soldat, soare

supa, suta, susan, sura, sudor,

Plurisilabice:

secunda, secara, secure, semafor, secera, sentinta

sirena, silabe, simpatic, situatie,

sanatos, sanatate, sapuniera, saturate,

sambure, sambata,

salata, sacosa, savarina, salvare,

sonerie, socoti, sorcova,

suparat, sugerat,

Cuvinte cu "S" in pozitie mediana

Monosilabice:

test, vest, pasc, nasc, gust, must, just, plisc, trosc, vasc, chist, pisc

Bisilabice:

masa, casa, cusut, rase, vase, desen, nisip, lipsi, lasa, dosar, mosor,

bursuc, dansa, visa, cosas, lipsi, vopsi, coase, joasa, roasa, plasa,

Plurisilabice:

casatorit, profesor, veselie, desigur, pisica, risipa, fasole, matase, pasare, mirosi, folosi, mesteca, pastila, biscuit, costum, cosmetice, descoperi, baschet, cosmonaut, serioasa, ploioasa, vaporoasa,

3. Cuvinte cu "S" in pozitie finala:

Monosilabice:

fes. des, ies, zis, vis, ras, plans, sos, ros, cos, dos, os, ros, pas, vas, ras, las, nas, nas,

Bisilabice:

ales, cules, ramas, focos, intors, barbos, miros, pufos, ploios, ghebos, apus, cactus,

Plurisilabice:

inimos, calduros, serios, riguros,

4. Cu grupe consonantice in pozitie initiala:

scara, scapa, scade, scrum, scoala, scufunda, scump, sculptura, sclipesc, scoica, scai, scama,

sfatos, sfetnic, sfada, sfios, sfoara,

smoc, smuncit, smerit, smoala, snop, smalt,

spital, spin, speriat, spoiala, spart, spatiu, sport, spune, spala, spanac,

steag, stea, stapan, stop, stol, stup, stau, stana, striga, stranut, strada, strut, stropitoare, stilou, stima,

slab, sloi, sluga, slanina,

5. Cu grupe consonantice in pozitie mediana:

basma, basme, basca, baschet, deschis, descoperi, destul, castravete, castron. cascheta, cascada, viscol, discuit, discret, distins, cosmonaut, castel, castane, costum, paste, pastile, pastai, pistol, pistrui, mesteca, pastila, biscuit

Etapa de consolidare

Exercitii de vorbire reflectata si independenta:

Propozitii simple cu cuvinte ce contin sunetul "s" in toate pozitiile:

Sacul este ros. Supa este sarata. Vasile este sanatos. Sanda este acasa. Sava ia sapa. Sile are sanie. Se aude un sunet. Am un vis. Coase sacul. Sacul s-a uscat. Sosul este sarat.

Propozitii dezvoltate cu cuvinte care contin sunetul "s" in toate pozitiile:

Sica s-a dus acasa. Sorina si Sandu s-au intors veseli de la sat. Sunt sanatos si voios! Soarele straluceste pe cer. Sanda scrie o scrisoare sorei sale Sorina. Seara se lasa peste sat. Silvia a sadit salata. Sonia a sosit aseara. Supa este gustoasa. Se aude un sunet. Pun sifon in sirop. Sanda coase in casa. In casa este o masa scunda. Am sadit un salcam. Sandu gusta sucul. In sat sunt stupi.

Vasile s-a dus la cosit. Stan sta pe scaun. Casa noastra e spatioasa. Stelian s-a intors acasa. Pisica s-a ascuns sub masa. Sanda s-a intors din sat. Sarea se scote din salina. Seara se lasa peste sat. S-a dus pe scara in sus. Sanda a scris sorei sale o scrisoare.

Cuvinte paronime:

S-S

soc-soc paste-paste

sura-sura peste-peste

sapa-sapa musca-musca

sold-sold pisc-pisc

scoala-scoala

cos - cos

S-Z

ser - zer sar - zar

sare - zare vase - vaze

sac - zac rase - raze

sale - zale    oase - oaze

seu - zeu sarit - zarit

seci - zeci    groasa - groaza

seama - zeama    varsa - varza

Memorati urmatoarele poezii:

S- Z

Eu ti-as da zeama de varza,

Dar mi-e teama ca se varsa,

Fiindca in loc sa mergi frumos

Sari intr-una prin rogoz.

Zece pui sparg zece vase,

Strica flori din zece vaze,

Si-apoi nu baga de seama,

Ca pe masa varsa zeama.

Pe o buturuga groasa,

Gandacelul a sarit.

Iepurasul l-a zarit

Si-a fugit cuprins de groaza.

S-S

Nasturelul meu frumos Vine, vine pe Siret

La rochita eu mi-l cos Un pantof fara siret

Vrei sa-nveti si tu sa cosi Si in el gasesti un peste

Nasturei asa frumosi Care-ti spune o poveste

S - T

Pis, pis, pis, blana ti-ai ros, Rata dis de dimineata

Si-ai pierdut fundita roz, A sarit in balta top,

Ia seama pis, pis, pisica Si acum nu mai vrea sa iasa

Sa nu cazi si pe-o urzica! Fiindca n-are un prosop!

Cutu tine-n dinti o plasa

Cu fasole si verdeata

Si cu telina din piata

Ti le duce si acasa

Daca-i faci si lui din oase

Supe calde si gustoase

Ca s-a saturat de ros

Oase goale fara sos

S-Z -T

Sisi, Zizi si cu Titi

Fac intr-una exercitii:

Sisi sare peste plasa

Zizi zboara nu se lasa

Titi tipa: - Sus mai sus

Eu atata am de spus

S-S-T

Sase rate mari si grase

Fac intr-una boroboate

Au furat din sase vase,

Sase coji de mere rase

Vai, vai, vai ce rate hoate!

Pronunta, citeste corect si explica

1.Sacul spart nu se mai umple.

2. Sulita nu se poate ascunde in traista.

Scara se matura de sus in jos si nu de jos in sus.

Minte sanatoasa in corp sanatos.

Capra sare masa, lada sare casa.

Pronunta corect si ghiceste:

Nu e furca, nu e fus Umbrelute colorate

Si totusi pe tors s-a pus!    Prin padure presarate

(Pisica) (ciuperca)

Sta in casa si ne spune Cine umbla ziua mare

Tot ce se petrece in lume.    Cu casuta in spinare

(radioul) (melcul)

Fat - Frumos

Calare pe os

(inelul)

Se vor memora urmatoarele ghicitori, proverbe si zicatori:

In desisul din padure

Unde-i zmeura si mure,

Sta stapanul astui loc

Somnoros intr-un cojoc.

(ursul)

Sunt cu foi, nu sunt copac

Haina nu-s dar sunt cusuta.

Nu sunt om, dar vezi nu tac

Stiu sa spun povesti o suta.

(cartea)

Se tine de tine scai,

N-o ridici, nu poti s-o tai,

Sta culcata la picioare

Si alergi cu ea prin soare.

(umbra)

Sus tuna, jos rasuna,

Sus bat tobele, jos cad negurele.

(tunetul si ploaia)

Nu e furca, nu e fus,

Si totusi pe tors s-a pus.

(pisica)

Cititi poezia, subliniati cuvintele care au sunetul s si precizati-le locul in cuvant:

Somnoroase pasarele,

Pe la cuiburi se aduna,

Se ascund in ramurele-

Noapte buna!

Trece lebada pe ape

Intre trestii sa se culce

Fie-ti ingerii aproape

Somnul dulce!

Peste-a noptii feerie

Se ridica mandra luna

Totu-i vis si armonie

Noapte buna!

(M. Eminescu)

Reconstruiti propozitiile de mai jos, cititi-le si scrieti-le in caiete:

Citeste textul, scoate apoi pe o coloana toate cuvintele care contin sunetul "s", iar pe alta pe cele care contin sunetul "z":

Gospodina isi trezea lucratoarele cu noaptea in cap, si le punea la treaba indata ce cocosul canta zorii de zi. Lucratoarelor li se paru greu din cale afara sa se scoale asa devreme si se gandira sa-i viata cocosului, ca sa n-o trezeasca pe stapana. Facura intocmai, numai ca nimerisera mai prost: temandu-se sa nu doarma mai mult decat trebuie, stapana le scula si mai devreme pe lucratoare.

Citeste si memoreaza:

Toata-n alb ca o poveste

Iarna vine fara veste

Nici colet si nici scrisoare

N-a trimis din lumea mare.

Pana sa ne dumirim

Noi copii s-o primim

S-a-nnorat asa, deodata

Fara noima zarea toata,

Si-apoi a-nceput sa cada

Cate-un fulg mic de zapada

Iar daca privesti acum

Este totul alb pe drum.

Citeste si ghiceste:

Ci-n se afla-n orice casa

Sta cu oaspetii la masa

(scaunul)

Toata ziua el vopseste

Peretii ii impodobeste.

(zugravul)

S-a-ncalzit baba-n cojoace

Cine vrea sa mi-o dezbrace

Si-i curg lacrimi pe obraz

Lacrimi fara de necaz.

(ceapa)

Z -S

Eu un brad iti desenez

Si cu verde-l colorez,

Tu o floare-mi desenezi

Si cu roz mi-o colorezi.

Uite-o poza cu un peste

Veronica o lipeste

Si o poza cu trei pesti

Iti dau tie sa lipesti.

Sunetul "Z "

Etapa de consolidare:

Exercitii in combinatii vocalice:

1. Silabe directe: - prelungite: zzze, zzzi, zzza, zzza, zzza, zzzo, zzzu

- neprelungite: ze, zi, za, za, za, zo, zu

Exercitii in pozitie intervocalica

cu aceeasi vocala: eze, izi, aza, aza, aza, ozo, uzu

cu vocale diferite: ezi, eza, eza, eza, ezo, ezu

ize, iza, iza, iza, izo, izu

aze, azi, aza, aza, azo, azu

aze, azi, aza, azi, azo, azu

oze, ozi, oza, oza, oza, ozu

uze, uzi, uza, uza, uza, uzo, uzu

Exercitii in silabe inverse:

prelungite: ezzz, izzz, azzz, azzz, azzz, ozzz, uzzz,

neprelungite: ez, iz, az, az, az, oz, uz,

Exercitii de diferentiere:

Ze - se ez - es zez - ses zes - sez

Zi - si    iz - is ziz - sis zis - siz

Za - sa az - as aza - asa zas - saz

Zo - so oz - os ozo - oso zos - soz

Zu - su uz - us uzu - usu zus - suz

Exercitii in combinatii consonantice:

Zba, zbe, zbi, zbo, zbu, zba, zba

Zma, zme, zmi, zmo, zmu, zma, zma

Zla, zle, zli, zlo, zlu, zla, zla

Zna, zne, zni, zno, znu, zna, zna

.etc.

6. Cuvinte cu sunetul "z" in pozitie initiala:

monosilabice: zac, zar, zat, zel, zer, zid, zic, zau, zob, zor,

bisilabice: zare, zale, zalog, zana, zavoi, zidar, ziua, zahar, zimbru, zefir, zestre, zona

plurisilabice: zapada, zambeste, Zaharia, zorele, zugravit, zurgalai,

zadarnic, zicatoare,

urmat de consoana: zdrobit, zbor, zmeura, zgarda, zbiara, zboara, zbenguie, zbarcit, zloata

Cuvinte cu "z" in pozitie mediana:

Monosilabice:

vezi, lazi, cazi, razi, uzi, brazi, blonzi,

Bisilabice:

raze, vaze, bazin, cazan, baza, vazut, cazut, fazan, buze, Azor, paza, baza,

Plurisilabice:

uzina, cazarma, duzina, Rozina, magazin, depozit, cozonac, rozmarin, dezordonat, buzunar, mazare, pauza, pupaza, frunza, inverzi

In grupe consonantice:

izvor, izbanda, branza, paznic, cizma, pozna, izma, izbucni, cazma, ghiozdan, barza, varza, azvarli

Cuvinte cu "z" in pozitie finala:

monosilabice: gaz, caz, roz, haz, praz, treaz, crez, loz, miez, vaz, iaz

bisilabice: obraz, necaz, pervaz, vanez, orez, moloz, abuz, ovaz, Bicaz

plurisilabice: desenez, colorez, aragaz, autobuz, titirez, troleibuz,

9. Propozitii simple:

Ziarul e pe jos. Zorica este in poza. Am zidit zidul. Poza este roz. Roza zambeste. Zoita are orez. Branza are zer. Lucrez de zor. Azi e pauza. Zidarul zideste. Rozina fumeaza.

10. Propozitii dezvoltate:

Visez ca vanez un bizon. Rozalia pune zarzavatul in zeama. Zizi mi-a spus ca pleaca in zorii zilei la Mizil. Azorica sta pe razor. Zoli pleaca la vanatoare de fazani. De zece zile zumzaie albinele. Rozi pastreaza orezul pentru supa.

11. Cuvinte paronime:

zare - sar

zac - sac

zale - sale

paza - pasa

oaze - oase

zer - ser

vaze - vase

varza - varsa

zeu - seu

raza - rasa

zeama - seama

groaza - groasa

zbor - spor

Citeste cuvintele si subliniaza-le cu o linie pe cele in care auzi sunetul "s" si cu doua linii pe cele in care auzi sunetul "z":

Sanie, zare, sunet, sacosa, zahar, cozonac, cusut, aragaz, zapada, suc, profesor, poza, casatorit, viteza, necaz, sanatos, roz, scapa, zgomot, zburda, astazi, vezi, poezie, curios, dansez, desenez, sezon, zacusca, scuze, cazan, scoica, solzi, senzational.

Sunetul "T"

Articularea corecta a sunetului "T":

buzele si dintii au aceeasi pozitie ca si la sunetele s, z, t

maxilarele sunt putin indepartate

comisurile bucale sunt putin retrase

varful limbii se apropie de incisivii superiori

Etapa de emitere

Se aseaza varful limbii la alveolele dintilor superiori, ca pentru t si i se cere sa pronunte repede scurt si cu presiune mare sunetul s. Se simte pe mana curentul puternic de aer la articularea lui "t"

2. Se pronunta de mai multe ori, intr-o singura expiratie sunetul "t", despartit de "s" printr-o pauza scurta; pauza se reduce treptat, pronuntandu-se ambele sunete la o singura expiratie, unite:

t--------s, t-------s, t----s, t-s, ts ->s

Etapa de consolidare

I. Silabe, logatomi:

1. - Silabe directe

Te, ti, ta, ta, ta, to, tu

2. - Silabe indirecte

Et, it, at, at, at, ot, ut

3.- Exercitii in pozitie intervocalica

cu aceeasi vocala: ete, iti, ata, ata, ata, oto, utu

cu vocale diferite: ate, ati, ato, atu, ata, ata

eta, eti, eto,etu, eta,eta

ita, ite, ito, itu, ita, ita

ota, ote, oti, otu, ota, ota

uta, ute, uto, uta, uta

4. - Exercitii de diferentiere:

Te-te te-se te-se

Ti-ti ti-si ti-si

Ta-ta ta-sa ta-sa

Ta-ta ta-sa ta-sa

Ta-ta ta-sa ta-sa

To-to to-so to-so

Tu-tu tu-su tu-su

II Cuvinte:

1. Cuvinte cu "t" in pozitie initiala:

Monosilabice:

tap, tepi, tel, tarc, tes, tin, tar, tol, tarm, tanc

Bisilabice:

teapa, tantar, tigan, tarus, tapus, tinta, tara tipat,

Plurisilabice:

taranca, tiganca, tarana, tarmure, tigara, tarait

2. Cuvinte cu "t" in pozitie mediana:

Poti, porti, copti, morti, marti, fata, bete, vita, vitel, gheata, parinti, incaltat, multumit, balanta, dorinta, lectie, intepat, amenintat,

3. Cuvinte cu "t" in pozitie finala:

Mat, zat, bot, bat, hot, put, strut, sot, lat, jilt, colt, mot, cotet, agat, dragut, strut, calut,

Etapa de automatizare:

Propozitii simple:

Cutitul este ascutit. Taranul alunga tantarii. La tara sunt rate. Ata este subtire. Rata se scalda. Firuta este in caruta. Hotul tipa. Putul are turturi. Anuta tipa. Batul este subtire. Vitelul este dragut.

Propozitii dezvoltate:

Zoita s-a intepat in ac cand cosea pernita. Lenuta are codite si o rochita noua. Langa balti sunt multi tantari. Vladut este dragut. Tanta tipa cat o tine gura. Anuta s-a intepat in cutitul ascutit. Tuca tine in brate o fetita. Nutu tine vitelul. Teava este ascutita. Anuta are o rochita cu patratele. Undita are carligul ascutit.

Lectiile

Tincuta si Tica sunt acasa. Ele isi fac lectiile. Tincuta scrie. Tica invata o lectie despre frumusetile tarii noastre.

Mama este multumita de ele.

Citeste textul si scoate pe o coloana cuvintele care contin sunetul Tsi construieste apoi propozitii cu ele:

Broasca testoasa se tot ruga de vultur sa o invete sa zboare. Vulturul o sfatui sa renunte ca zborul nu i se potriveste, dar broasca o tinea una si buna.

Atunci vulturul o lua in gheare, o ridica in vazduh si ii dadu drumul in sus.

Broasca testoasa cazu pe o piatra si isi zdrobi carapacea.

Citeste si memoreaza:

Zilnic cu o periuta    Mainile de-ti sunt murdare

Dintii curata-i usor, Cand mananci te-mbolnavesti,

Caci de n-o faci ei se strica Spala-te ades pe ele

si te dor. Si-o sa-mi multumesti.

Fructe si legume multe Larg sa iti deschizi fereastra

Sa mananci iti folosesc Seara cand e sa te culci.

Caci sunt bune, sunt gustoase Aerul curat iti face

si hranesc. visurile dulci.

Citeste si ghiceste:

Frate mic al ceasului    In clasa pe orisicine

Amic al elevului    Il invata ce e bine

De serviciu cand e-n scoala (invatatorul)

Suna! Spune-ti cum se cheama?

(clopotelul)

T-S

Cutu tine-n dinti o plasa

Cu fasole si verdeata

Si cu telina din piata.

Ti le aduce si acasa

Daca-i faci si lui din oase,

Supe calde si gustoase,

Ca s-a saturat de ros,

Oase goale fara sos.

Sisi, Zizi si cu Titi

Fac intr-una exercitii

Sisi sare peste plasa,

Zizi zboara nu se lasa.

Titi tipa: sus! Mai sus!

Eu atata am de spus.

SUNETELE "S, J"

Articularea corecta a sunetelor "s, j"

buzele sunt rotunjite si proiectate putin inainte

dintii sunt usor intredeschisi

varful limbii lat este ridicat in spatele gingiei de sus, fara sa atinga cerul tare al gurii

impreuna cu cerul tare al gurii limba formeaza o ingustare

marginile limbii ridicate se lipesc de molarii superiori

partea posterioara a dosului limbii este ridicata, si impreuna cu cerul gurii formeaza o a doua ingustare, iar pe limba se formeaza o cupa.

aerul trecand prin cavitatea bucala produce in ea o rezonanta care se mareste cu ajutorul palniei buzelor, formand sunetul "s"

daca simultan vibreaza si coardele vocale, se produce sunetul "j"

Etapa de emitere

Exercitii pentru dezvoltarea aparatului articulator insistandu-se pe exercitiile pentru limba:

ridicarea partii dorsale a limbii catre palat, cu maxilarele inchise apoi cu ele deschise.

Lipirea limbii lopata de toata suprafata palatului si desprinderea ei cu forta, aceasta fiind insotita de plescait, cu maxilarele inchise apoi deschise

Limba lopata se ridica si se lasa catre dintii superiori si inferiori, cu gura inchisa

Aceleasi exercitii cu limba sageata

Limba in forma de cupa in afara gurii, apoi in interiorul ei. In acesta pozitie se sufla puternic si continuu

Etapa de consolidare

I. Silabe, logatomi:

Silabe directe:

prelungite: ssso, sssu, sssa, ssse, sssi, sssa, sssa

neprelungite: so, su, sa, se, si, sa, sa

repetate: soso, susu, sasa, sese, tisi, sasa, sasa

Ex. in pozitie intervocalica:

Oso, usu, asa, ese, isi, asa, isa

Cu vocale diferite:

Osa, ose, osi, osu, osa, osa

Usa, use, usi, uso, usa

Ase, asi, aso, asu, asa, asa

Esa, esi, eso, esu, esa, esa

Isa, ise, iso, isu, isa, isa

3. - Silabe indirecte:

Prelungite: osss, usss, asss, esss, isss, asss, isss

Neprelungite: os, us, as, es, is, as, is

Exercitii in combinatii consonantice:

Spa, spe, spi, spo, spu, spa

Sma, sme, smi, smo, smu, sma

Sna, sne, sni, sno, snu, sna

Sta, ste, sti, sto, stu, sta,

.etc.

Exercitii de diferentiere:

S-S

sa-sa as-as asa-asa sas-sas sas-sas

se-se es-es ese-ese ses-ses ses-ses

si-si is-is isi-isi sis-sis sis-sis

so-so os-os oso-oso sos-sos sos-sos

su-su us-us usu-usu sus-sus sus-sus

S-J

sa-ja as-aj asa-aja sas- jaj saj-jas

se-je es-ej ese-eje ses-jej sej-jes

si-ji is-ij isi-iji sis-jij sij-jis

so-jo os-oj oso-ojo sos-joj soj-jos

su-ju us-uj usu-uju sus-juj suj-jus

Cuvinte cu "s" in pozitie initiala:

Monosilabice:

sal, sah, soc, sut, sant, serpi, sir, sic, sef

Bisilabice:

sofer, sosoni, suba, sura, sina, sapca, sale, salau, sopti, surub, sapte, siroi, siret, sade,

Plurisilabice:

Semineu, soparla, sterge, spaclu, scoala, strand, snitel,

Cuvinte cu "s" in pozitie mediana:

Usor, visin, cosar, gusa, rosu, mesa, fisa, cresa, puisor, orasel, cirese, visine, manusa, masina, papusa, camasa, gogosar,

creste, prastie, pusca, liniste, cleste, cusca, frisca, mester, vested, ceasca, cascaval, mosneag, dusman,

Cuvinte cu "s" in pozitie finala:

Mos, cos, tus, nas, les, cas, dus, plus, cocos, tarus, lenes, afis, golas, faras, cosas, postas, fruntas, bogatas, tufis, ghetus, culcus, faras, cocos, umeras, tovaras, acoperis, alunecus, golanas,

Etapa de automatizare

Propozitii simple

Seful este siret. Sarpele suiera. Sina este de metal. Siretul este rosu. Soferul este siret. Scoala are masina. Puisorul este golas. Gainusa are guleras. Mosul este sofer. Musc dintr-o rosie. Labus sta-n culcus. Stefan este postas. Nusa povesteste. Sosonii sunt rosii. Gogosile sunt cu cirese. Cosul este usor.

Propozitii dezvoltate:

Nusa merge la scoala. Am plantat visini si caisi. Mosul are un cocos rosu. Surubul se prinde cu clestele. Posta este langa scoala. In tufis este un cocos rosu. Serban este un scolar silitor. Anusca are un sal rosu. Cocosul are gatul golas. Stefan doreste cirese. La scoala sunt multi scolari silitori. Pestele atrage mustele.

Completeaza propozitiile urmatoare cu cuvinte care contin sunetul "s":

Sarpele sasaie in ........

Soferul are o casca .......

Stefan si Brandusa sunt .....

Sorin si .....merg la strand.

.....sunt pufosi si dragalasi.

Stefan are o ........mare.

Cocosul are creasta .......

Puisorii sunt..........

Citeste textul, scoate apoi pe o coloana toate cuvintele care contin sunetul "s", iar pe alta pe cele care contin sunetul "j":

Un soricel pricajit roase dusumeaua si facu o deschizatura in ea. Trecu printr-insa si gasi mancare din deajuns. Numai ca soarecele era cam lacom si manca pana se umfla. Cand se lumina de ziua, soarecele dadu sa se intoarca acasa, dar burta umflata nu-l mai lasa sa treaca prin deschizatura.

Citeste si memoreaza

De dimineata s-a sculat, Eu ma joc

Sa mearga la scoala, In cojoc,

Cocosul meu impintenat Dar deodata aud: poc!

Oricand ma scoala Mi s-a rupt cojocul,

Se vede mijlocul!

Cu cantec mare si grabit

Ca de cocos Jucaria fara vina

Pe care el l-a mostenit Plange singura in vitrina

Din mos - stramosi Iar pe strada, un copil

Se apropie tiptil.

Ceasornic este. Ati ghicit! Se privesc apoi cu jind,

Eu, il cunosc de ani si ani, Ea clipind si el clipind,

Caci oricine a ghicit - Jucaria mea frumoasa

"Punguta cu doi bani." O sa ne jucam acasa!

Citeste si ghiceste:

Cine isi castiga banul Jucausa si sireata

Manuind atent volanul? Jumuleste ziua toata.

(soferul) (vulpea)

Citeste si pronunta corect:

Pestisorul auriu

Serban are un pestisor auriu. El ii da de mancare. Pestisorul este tare jucaus. Pisica vine incetisor: pas, pas. Ce lacoma se uita la pestisor! Serban isi ingrijeste cu mult drag pestisorul.

S-S

Citeste si memoreaza

Fas, fas, fas, Vine, vine, pe Siret,

Sufla vantul in tufis Un pantof fara siret

Dar si apa la izvor Si in el gasesti un peste

Fasaie saltand usor Care-ti spune o poveste.

Dorm sub stresini randunele

Iepurasu-n tufanele.

Vulpea doarme in culcus,

Fluturas pe-o micsunea

Greierasul pe-o lalea,

Pisoiasul pe-o saltea

Dorm sub vatra puisorii

Dorm sub gene ochisorii

Doarme-n perne urechiusa,   

Dormi cu mama dormi papusa.

Nasturelul meu frumos

La rochita eu mi-l cos

Vrei sa-nveti si tu sa cosi

Nasturei asa frumosi?

Citeste cu voce tare urmatoarele cuvinte:

soc - soc

sura - sura

sosea - sosea

paste - paste

peste - peste

musca - musca

plus - plus

dus - dus

pisc - pisc

las - las

nas - nas

creste - creste

Citeste cuvintele si scoate apoi pe o coloana cuvintele cu sunetul "s" si pe alta pe cele care contin sunetul "s"

Casa, peste, sofer, pufos, sanatos, cusca sarmale, cocos, pasare, camasa, somnoros, guleras, frumos, closca, cascada, soptit, basca, siret, scoica, snop, golas, siret, sirop, camasa, sirena, golas, plasa, usor, scump, soptit, masina, sandale, vopsit, cosar, manusi, casca, Vasile, jucaus, motanas, faras, suparat, sfant, fursec, injosit, bataus, cocolos, cascheta, discheta, tusit, sosit, nesabuit

SUNETUL"J"

Etapa de consolidare

I.Silabe, logatomi:

1.- Silabe directe:

Prelungite: jjjo, jjju, jjja, jjje, jjji, jjja

Neprelungite: jo, ju, ja, je, ji, ja

2.- Exercitii de pronuntie intervocalica:

ojo, uju, aja, eje, iji, aja,

cu vocale diferite: oja, oje, oji, oju, oja,

uja, uje, uji, ujo, uja

aje, aji, ajo, aju, aja,

eja, eji, ejo, eju, eja

ija, ije, iju, ija,

3.- Exercitii in combinatii consonantice:

Jma, jme, jmi, jmo, jmu

Jda, jde, jdi, jdo, jdu,

jga, jghe, jghi, jgo, jgu,

4.Exercitii de diferentiere:

J-Z

Jo-zo oj-oz ojo-ozo joj-zoz joz- zoj

Ju-zu uj-uz uju-uzu juj-zuz juz-zuj

Ja-za aj-az aja-aza jaj-zaz jaz-zaj

Je-ze ej-ez eje-eze jej-zez jez-zej

Ji-zi ij-iz iji-izi jij-ziz jiz-zij

ja-za

5. Cuvinte cu "j" in pozitie initiala:

monosilabice:

- Joi, jos, jar, jug, jur, jet,just

bisilabice:

joaca, judec, jandarm, jalon, jale, jantita, jeleu, jena, jerseu, jurnal, jumari, jeton jalon, joarda

plurisilabice:

- Jenica, Joiana, judecator, Japonia, jeleuri, jucarii, jucatori, Jianu, Joseni, jurnale

6. Cuvinte cu "j" in pozitie mediana

- Monosilabice:

coji,

- Bisilabice

pojar, mojar, cojoc, coaja, grija, Bujor, major, stejar,

- Plurisilabice:

etajera, dirijor, abajur, ingrijorat, incurajat, deranjat, pijama. Bojdeuca, bajbai, mijlocit, grajdurile

7. Cuvinte cu "j" in pozitie finala:

monosilabice

Cluj, Gorj, Dej, Blaj, vrej, ruj,

- bisilabice:

bagaj, etaj, curaj, deranj, marcaj, viraj, gatlej, vartej, baraj,

'- plurisilabice

bobinaj, pilotaj, foietaj, canotaj,

Propozitii simple:

Jenica are jucarii. Joi ma joc. Jana s-a julit. Jurnalul e jos. Bujor m-a dojenit. Joiana e in grajd. Ajuta-ma la bagaje!

Jenica are cojoc. Jana are pojar. Jucariile sunt pe jos. Ma joc cu Jan. Bujor dirijeaza. Jenica este dojenita.. Bujor s-a julit. Jean are curaj.

Propozitii dezvoltate:

Bujor sta de straja la baraj. Joi am fost la Cluj. Obrajii sunt manjiti cu ruj. Am ajuns la Dej. Jenica s-a bandajat unde s-a julit. Judecatorul a judecat just. Jenica mananca jeleuri cu fructe. Jianu a fost la Blaj, Cluj si Lugoj. Am ajuns la jumatatea drumului. Jana si Bujor se joaca cu jetoane. Jenica mananca jeleu de fructe. Stejarul are coaja groasa.

Citeste textul si scoate pe o coloana toate cuvintele care contin sunetul "s", iar pe alta coloana cuvintele care contin sunetul "j":

Citeste cu voce tare urmatoarele cuvinte:

Soc - joc

Sale - jale

Sapca - japca

Cosi - coji

Prasit - prajit

Citeste cuvintele si subliniaza cu o linie pe cele care contin sunetul "s" si cu doua pe cele care contin sunetul "j"

Jar, sarpe, joc, sef, jura, sapca, camasa, garaj, liniste, jucarii, injosit, siret, sofer, jumatate, golas, puisor, jardiniera, gainusa, pavaj, cosar, lenjerie,

masina, rogojina, peste, jucarii, greseala, pavaj, visin, cojoc, soricel, papusa, vijelie, vanjos,

Cand stapanul nu-i acasa

Dupa: Emil Garleanu

In odaie liniste. De pe polita ajunge in toate ungherele un miros de branza proaspata, care-l vrajeste pe soricelul din gaura de dupa soba.

Ce sa faca? Sa iasa, sa nu iasa?

Dar parca-i vrajit. Parca-l trage cineva de mustati afara.

Ajunge pana la jumatatea drumului. Pe unde s-o ia? Pe langa dulap? Nu. Pe langa jiltul acela? Nici asa. Mai bine de-a dreptul pe perete apoi pe franjurii lavicerului pana la polita. Dar motanul? La el nu se prea gandise si nu stia ca-l pandeste dupa perna de pe divan.

Dintr-o saritura motanul ajunge la soricel. Pune laba pe el. Il injunghie putin cu ghearele, il strange, apoi incepe sa se joace cu el. Il pune pe labe, il ajuta sa se dezmeticeasca, apoi il prinde.

De pe sala ajunge pana la el un zgomot. Ce sa fie? Corbici, cainele. Nu-i vreme de pierdut. Dintr-o saritura motanul e in ocnita sobei, iar soricelul pe jumatate ametit ajunge in gaura lui.In mijlocul odaii, Corbici adulmeca mirosul de cascaval, apoi se repede la motan si latra indarjit.

Se aud pasii stapanului. Corbici o sterge sub divan.

Stapanul obosit de munca si flamand, ia felia de cascaval si mananca cu pofta. Din trei unghere, trei perechi de ochi invrajbiti il urmaresc cu jind.

SUNETUL "CE" ,"CI"

Articularea corecta a sunetelor "CE, CI, GE, GI"

buzele sunt usor rotunjite si impinse inainte

dintii sunt usor indepartati

varful limbii este apropiat de alveolele superioare, iar partea mediana a limbii e ridicata spre palat

la scurgerea aerului limba se retrage lent

Etapa emiterii sunetelor

- Cand copilul pronunta s in loc de ce-ci, inseamna ca varful limbii in loc sa faca o inchidere, face o strictura. Pentru corectare se loveste cu degetul aratator de jos in sus, partea moale de sub barbie in timp ce pronunta s. Acestea se transforma in ce, ci

- Daca pronunta t in loc de ce-ci, inseamna ca inchiderea limbii se face defectuos. Pentru corectare se face acelasi exercitiu ca mai sus.

- Daca pronunta s in loc de ce, ci, limba are o pozitie incorecta, nu se afla in dosul sirului de dinti, ai maxilarului superior, corpul limbii nu este indeajuns de tras spre spate si nu face atingerea cu palatul tare. Pentru remediere se porneste de la t, impingand mai sus varful limbii si tragand putin inspre spate corpul limbii

- Daca pronunta ge, gi, aerul care face inchiderea este sonorizat, se pune mana pe laringe si se sesizeaza vibratiile.

Etapa de consolidare

I.Silabe si logatomi:

1. Silabe directe:

Cu pauza Ce-a, ce-e, ce-i, ce-o, ce-u, ce-a, ce-i

ci-a, ce-e, ci-i, ci-o, ci-u, ci-a, ci-i

Fara pauza: cea, cee, cei, ceo, ceu, cea, cei

Cia, cie, cii, cio, ciu, cia, cii

2. Silabe indirecte:

Cu pauza: a-ce, e-ce, i-ce, o-ce, u-ce, a-ce, i-ce

a-ci, e-ci, i-ci, o-ci, u-ci, a-ci, i-ci

fara pauza: ace, ece, ici, oce, uce, ace, ice

aci, eci, ici, oci, uci, aci, ici.

3. Exercitii in combinatii consonantice:

Ce-b ceb ci-b cib

Ce-c cec ci-c cic

Ce-d ced ci-d cid

Ce-f cef ci-f cif

Ce-g ceg ci-g cig

Ce-h ceh ci-h cih

Ce-j cej ci-j cij

Ce-l cel ci-l cil

Ce-m cem ci-m cim

Ce-n cen ci-n cin

Ce-r cer ci-r cir

Ce-s ces ci-s cis

Ce-s ces ci-s cis

Ce-t cet ci-t cit

Ce-t cet ci-t cit

Ce-v cev ci-v civ

Ce-x cex ci-x ci

II. Cuvinte:

1.Cu "ce" in pozitie initiala

Cer, cerc, ceai, ceas, cel, cerb, cere, ceapa, cearta, ceaun, ceara, ceafa, ceata, cercel, cerneala, cenusa, cetate, celofan, cercetare, centura, cerdac, cealalta,

2.Cuvinte cu "ce" in pozitie mediana:

Secera, Mircea, surcele, inceput, vecernie, incercat, cercetare, incetat,

3. Cuvinte cu "ce" in pozitie finala:

Rece, ace, zece, face, fiice, zice, trece, cruce, pace, place, coace, duce, dulce, toarce, intoarce, incoace, cojoace, rascruce, pitulice, conduce, boboace, baltoace,

4. Cuvinte cu "ci" in pozitie initiala:

Ciob, cioc, ciulit, ciot, ciur, circ, cinci, cine, cina, citeste, cires, ciocan, cioban, ciomag, cizme, cioara, ciulin, ciupit, cinema, cineva, cirese, cireada, citire, ciocolata, cinema,

5. Cuvinte cu "ci" in pozitie mediana:

Racit, vecin, fericit, picior, fecior, vaccin, incrucisat, lucios, clocit, macinat, radacina, muncitor, bicicleta, accident, harnicie, felicitare, cauciuc,

6. Cuvinte cu "ci" in pozitie finala:

Taci, faci, zici, roci, duci, torci, ineci, poteci, barci, melci, roci, foci, maci, furci, mici, banci, joci, conduci, copaci, dovleci, pisici, daci, sepci, arunci, saraci, piersici, basici, dornici, boboci, intorci,

Propozitii simple cu grupurile de sunete "ce si ci":

Cerul este cenusiu. Cere cenusa. Aici sunt ciuperci. Macii sunt aici. Mircea are cercei. Marcel conduce. Am pisici. Cine petrece? Incepe intrecerea. Piersicile sunt dulci. Purceii sunt mici. Nucile sunt dulci. Vecinul are ciocan.

Propozitii dezvoltate cu grupurile de sunete "ce, ci" :

Purceaua are zece purceii. Cenusa este a vecinului. Nucii sunt ai lui Marcel. Vecinul meu este sucit si pocit. Mircea isi petrece zece zile de concediu In Turcia. Nu-mi place ceea ce face. Am cinci oua mici. Ciupercile sunt aici. Cici are cinci pui voinici. Ariciul are multi tepi mici.

Cuvinte paronime

Cine - sine

Cerb - serb

Ceapa - sapa

Saci - sasi

Cioc - soc

Duci - dus

Citeste si pronunta corect:

Patania lui Cercelus

Cercelus a varsat astazi cerneala pe fata de masa si pe parchetul curat ceruit. Mama l-a certat. Cercelus a incercat sa stearga urmele de cerneala, dar tot se mai vad. El si-a cerut iertare pentru ceea ce a facut.

Memorati versurile:

Uite, uite, vezi aici,

Cuibul unei randunici,

Iar in cuib cinci oua mici.

Vor iesi cinci pui voinici.

In curand vom auzi

Cip, cirip in zori de zi.

Ciripesc cu glasuri mici

Cinteze si pitulici.

Cine-i? ce-i?

ce-a fost pe-aici?

Dimineata

Este o dimineata rece. Mama pune apa in ceainic. Ea face ceai. Apoi, pune ceaiul in ceasca. Ceaiul este dulce. Dana bea ceaiul. Acum ea mananca prajitura cu dulceata. Ceasul suna ora sapte. Dana pleaca la scoala.

De ziua lui Mircea

Astazi fratele meu, Mircea, a implinit zece ani. Cand ceasul a aratat ora patru au prietenii nostri. Ei i-au urat lui Mircea "La multi ani". Mama ne-a servit prajituri cu dulceata si cate o ceasca cu ceai. Dupa ce am mancat ne-am jucat si am cantat. Ce zi frumoasa!

Cearta

Pe o ramura de cires e mare galceava.

-Cip, cip, cip,si cip-cirip!

Zece vrabii se cearta.

De ce oare?

Au zarit o omida.

Cine o va manca?

Intre ele vine o vrabie batrana.

Ajunge! Incetati cearta! Pe copaci sunt destule omizi. Cautati din ramura in ramura.

Cine este muncitor de hrana nu duce dor

Secerisul

Este luna lui cuptor. A inceput secerisul. Marcel conduce o combina.

Combina secera de zor. Din boabele de grau se va face faina.

- Ce recolta bogata avem anul acesta! zice Cecilia bucuroasa.

GHICITOARE

Nu-i croitor dar are ace

Pentru-o mie de cojoace

Fii cuminte si da-i pace

Lasa-l singur sa se joace!

Corectarea africatei "ge si "gi"

Etapa de consolidare

I. Exercitii in combinatii vocalice

1. Silabe directe:

Cu pauza: ge-a, ge-e, ge-i, ge-o, ge-u, ge-a, ge-i

Gi-a, gi-e, gi-i, gi-o, gi-u, gi-a, gi-i

Fara pauza: gea, gee, gei, geo, geu, gea, ge-i

Gia, gie, gii, gio, giu, gia, gii

2. Silabe indirecte:

a-ge, e-ge, i-ge, o-ge, u-ge, a-ge, i-ge

a-gi, e-gi, i-gi, o-gi, u-gi, a-gi, i-gi

3. Exercitii in combinatii consonantice:

Ge-b geb gi-b gib

Ge-c gec gi-c gic

Ge-d ged gi-d gid

Ge-f gef gi-f gif

Ge-g geg gi-g gig

Ge-h geh gi-h gih

Ge-j gej gi-j gij

Ge-l gel gi-l gil

Ge-m gem gi-m gim

Ge-n gen gi-n gin

Ge-r ger gi-r gir

Ge-s ges gi-s gis

Ge-s ges gi-s gis

Ge-t get gi-t git

Ge-t get gi-t git

Ge-v gev gi-v giv

Ge-x gex gi-x gix

4. Cuvinte cu "ge" in pozitie initiala:

Ger,gel, geam, gem, gen, gene, generos, geanta, geamat, George,

Georgeta, general, geamantan,

5. Cuvinte cu "ge" in pozitie mediana:

Faget, muget, raget, ager, deget, fulger, Eugen, inger, agenda, fraged, legenda, degetar, margele, Angela,

6. Cuvinte cu "ge" in pozitie finala

Lege, alege, rege, sange, frange, stinge, plange, infige, curge, mulge, infige, merge, minge, alunge, incinge

7.Cuvinte cu "gi" in pozitie initiala:

Gicu, Gina, Gigel, girafa, ginere, gimnastica, gingie, Giulesti

8. Cuvinte cu "gi" in pozitie mediana:

Regina, inginer, margine, mingile, diriginte, rugina, frigider, pagina, galagie, galagiosi,

9. Cuvinte cu "gi" in pozitie finala:

Fragi, legi, rogi, dragi, crengi, regi, lungi, ferigi, dungi, covrigi, alergi, plangi, colegi, ajungi, desagi, seringi, pungi, mingi,mergi,

10. Cuvinte paronime:

Rece - rege lunci - lungi fragi - frati

Cer - ger cina - Gina cerb- serb

Cel- ger reci - regi ginere- tinere

Duci - dus saci - sasi

Cine - sine maci - magi

Toace- doage, draci - dragi

Ce cuvinte obtii daca inlocuiesti liniutele din urmatoarele cuvinte cu litera "ge" sau "gi":

Ar - nt __________ min - __________

--orge __________ plan - __________

ar - la __________ fu - __________

de-tar __________ mul - __________

-- meni __________ ful - __________

--neratie ________ __ mer - __________

An - la __________ invin - __________

-- rafa __________ diri - nte __________

mar - le __________ in - ner __________

--nere __________ dami - ana _________

Propozitii simple cu grupul de litere "ge":

Gelu ia geanta. Geta fuge. Gelu si Gina sunt gemeni. Sparge geamul. Gemul est dulce. Mingea sparge geamul. Degetul este insangerat.

Propozitii dezvoltate

Colegele mele s-au taiat la degete. Geta a spart geamul cu mingea. Gigel si Georgeta sunt gemeni. Geta a bagat degetul in gem. Gina are margele rosii. Gelu merge in vacanta laGiurgiu. Geta aduna fragi.

Propozitii simple cu grupul de litere "gi":

Fragii sunt in pungi. Crengile sunt lungi.Desagii sunt vechi. Gicu are pungi. Ma dor gingiile. Fagii sunt stufosi. Culegi fragi? Inginerii sunt din Giurgiu. Gina are unghii lungi. Gigi este inginer. Frigiderul este ruginit.

Propozitii dezvoltate cu grupul de litere "gi":

In desagi am multi covrigi. Fragii cresc in padure. Geta si Gelu sunt colegi de clasa. Gina are gingiile umflate. George si Gina sunt ingineri. Colegii mei dragi sunt in vacanta. Covrigii sunt dulci.

Citeste corect textul. Scoate cuvintele care contin grupurile "ge si gi" aseaza-le apoi in tabel la locul potrivit.

LA PADURE

Georgica si Gica se aseaza sub crengile unui stejar. Apare si Eugen cu mingea. Toti merg la marginea padurii. Mingea sare de la unul la altul.

Dupa incheierea jocului Eugen, propune:

- Sa mergem sa culegem ghiocei, sa facem buchetele pentru mama.

Spre seara copiii se intorc acasa fericiti!

Rotacismul

Articularea corecta a sunetului"R":

la articularea corecta a sunetului "r" participa intens doar varful limbii

buzele si dintii sunt intredeschisi

partea posterioara a limbii, in forma de lopata atinge cu marginile laterale dintii superiori, pana la canini, iar partea anterioara este ridicata spre alveolele dintilor incisivi superiori

limba este fixata, cu exceptia varfului ei, iar la expulzarea aerului, ea vibreaza rapid intre alveole si dintii superiori

muschii gatului si ai fetei sunt puternic contractati

Formele rotacismului:

Rotacism interdental - vibreaza varful limbii, sprijinita pe incisivii superiori, sau prin atingerea de catre limba a buzei superioare. Daca aerul se scurge prin comisura bucala apare suierarea lui.

Rotacism apical - a. limba este strans lipita de alveole si nu poate vibra;

b.varful limbii se sprijina pe bolta palatina si vibratiile nu apar in zona potrivita

Rotacism labial - vibreaza buzele, iar limba are un joc.

Rotacism labio - dental - vibreaza buza inferioara prin atingerea incisivilor superiori.

Rotacism bucal - scurgerea aerului printre limba si obraji, acestia intrand in vibratie.

Rotacism lingual - bilateral - vibreaza ambele parti laterale ale limbii.

Rotacism faringian - vibreaza peretele faringelui.

Rotacism lingual dorsal - vibratiile sunt produse de apropierea dosului limbii de palatul dur.

Rotacism monovibrant - produs printr-o singura vibratie.

Rotacism graseiat - se formeaza prin apropierea fetei dorsale a partii posterioare a limbii de palatul moale si lueta. La trecerea curentului de aer expirat prin aceasta ingustare se produce vibratia fie a palatului moale - rotacism velar , fie a luetei - rotacism uvular. In ambele situatii, limba ramane imobila si incordata.

Rotacism strident - se produce cand orificiul palato - faringian se inchide incomplet, vibratiile producandu-se la nivelul partii posterioare a palatului moale si peretelui posterior al faringelui. Se aude un "r" strident cu caracteristici nazale.

Rotacism nazal - apare cand aerul trece prin nas, auzindu-se un harait. Daca palatul moale e nedezvoltat se aude un fel de i.

Etapa emiterii

Se vor face exercitii de dezvoltarea mobilitatii articulatorii insistandu-se apoi la exercitiile pentru limba in scopul obtinerii vibratiilor necesare pronuntarii sunetului "r".

Copilul va fi invatat sa indoaie in sus si in jos varful limbii scos intre dinti, latit, plat, micsorand treptat pana la minimum partea limbii scoasa in afara. Se poate intampla ca varful limbii sa se ridice numai impreuna cu maxilarul inferior, fiind necesara fixarea pe dintii molari inferiori a unui dop de cauciuc, de grosimea degetului aratator pentru ca limba sa se poata ridica independent. Cu varful limbii ridicat, va apasa partile laterale ale limbii maselele de sus si va sufla energic asupra varfului limbii, obtinandu-se vibratia lui.

Daca nu se poate obtine vibratia limbii astfel, atunci in timpul expiratiei, se va atinge cu varful limbii, putin mai sus de alveolele superioare, obtinandu-se un sunet asemanator lui t-t-t.

Dupa ce se executa de cateva ori aceste miscari, se va sufla puternic asupra limbii, obtinandu-se t-tt-tr.

Uneori este necesar ca pentru obtinerea vibratiilor, varful limbii sa fie scos intre buze si sa vibreze odata cu buzele. Daca varful limbii si buzele sunt puternic incordate, in momentul in care sufla, se va atinge cu degetul aratator buzele si limba si i se cere copilului ca in acel moment sa sufle puternic. Odata obtinuta vibratia se constientizeaza, se prinde miscarea si se fixeaza.

Se pronunta un "j" prelung, logopedul introducandu-i degetul aratator sub varful limbii, miscandu-l repede si deplasand varful limbii de la dreapta la stanga.

Vibratia limbii se poate obtine sufland de pe varful limbii ridicat spre alveolele superioare o bucata de hartie.

Se porneste de la pozitia corecta de articulare, suflandu-se puternic intr-o coala de hartie tinuta vertical in fata gurii. Exercitiul se executa cu voce tare, la inceput scurt, apoi prelungit pana ce se obtine vibrarea hartiei dintr-o singura expiratie.

Se imita frigul iarna - brrr, brrr, brrr.

Etapa de consolidare

I. Silabe si logatomi:

Directe:

- prelungite: -rrri, rre, rrra, rrra, rrra, rrro, rrru

- neprelungite. Ri, re, ra, ra, ra, ro, ru

- repetate: riri, rere, rara, rara, roro, rara, ruru

2. Exercitii in combinatii vocalice:

Iri, ere, ara, oro, uru, ara,iri

Are, ari, ara, aro, aru, ara, ari

Iri, ire, ira, iro, iru, ira

Ora, ore, ori, oro, oru, ora

Ura, ure, uro, uri, uru, ura

3. Silabe indirecte:

prelungite - irrr, errr, irrr, arrr, arrr, orrr, urrr

- neprelungite - ir, er, ir, ar, ar, or, ur

4. Silabe inchise:

cu aceeasi consoana: rar, rer, rir, ror, rur, rar, rar,

- cu alte consoane: rad, rit, ruf, rop,car, ter, ber, lir, pir

5. Exercitii in grupari consonatice:

Pri, pre, pra, pro, pru, pra, pra

Bri, bre, bra, bro, bru, bra, bra

Vri, vre, vra, vro, vru, vra, vra

Fri, fre, fra, fro, fru, fra, fra

Tri, tre, tra, tro, tru, tra, tra

.etc.

Se va acorda o atentie speciala combinarii vibrantei "r" cu consoanele c, g, h

6. Exercitii de diferentiere de sunetul "l":

li-ri il-ir ili-iri lil-rir lir-ril

le-re el-er ele-ere lel-rer ler-rel

la-ra al-ar ala-ara lal-rar lar-ral

lo-ro ol-or olo-oro lor-ror lor-rol

lu-ru ul-ur ulu-uru lul-rur lur-rul

7. Cuvinte in pozitie initiala:

monosilabice: rit, ren, rid, rac, rai, rad, ros, rol, rug, rus, roz, rup,

bisilabice: rima, rece, Radu, rosu, rama, rata, roua, roaba, rufe, rumen, rupta,

plurisilabice: ridica, ridiche, repara, revista, ranita, radio,rotunda, robinet, romanesc, rusine, radacina, randuri rantas,

8. -Cuvinte cu "R" in pozitie mediana:

- Monosilabice: verzi, frig, cerc, card, parc, porc, curg, cort, corb,

- Bisilabice: pere, mere, cere, carunt, carat, gura, bara, nara, sare, mare, vara, tara, sora, tare, hora, nara, gara, sura, barca

- Plurisilabice: revedere, racoare, rabdare, purtare, sortit, sortat, carare, durere, putere, hotare, bariera, sapuniera, bomboniera,

9. - Cuvinte cu "r" in pozitie finala:

monosilabice. sir, fir, ger, cor, par, var, mar, fur, tur, jur, dur, far, zar, sar, jar, bar,

bisilabice: zefir, paner, secer, ofer, covor, cobor, dobor, guler, penar, umar, zidar, pahar, popor, cocor, bucur, matur, amar, boier, fuior

plurisilabice: aviator, Petrisor, foisor, gogosar, felinar, voluntar, calendar, plutitor,

Etapa de automatizare

Propozitii simple:

Radu rade. Rodica scrie. Rata e mare. Azor latra. Ramona sare. Rana e dureroasa. Camera este mare. Rosia este murdara. Cerul este albastru. Rochia este curata. Supa are sare.

Propozitii dezvoltate:

Radu scrie o carte. Corina sare coarda. Aurel vrea o para rosie. Vaporul a ancorat in port. Drapelul are trei culori. Zidarul este harnic. Rata stropeste cu apa murdara. Vara este calduroasa. Mariana are o barca mare.Radu lucreaza in gradina. Mircea si Adriana sunt afara. Primavara este racoroasa. Dragan scrie o scrisoare.

Citeste cuvintele si trece-le intr-o coloana pe cele care contin sunetul "r" si in alta pe cele care contin sunetul "l"

Palma, radar, plante, rupe, parte, lupta, clama, carte, vulpe, rata, perna, balon, borcan, prosop, tunel, lama, Radu, Lenuta, martie, locuitor, lamaie, tulpina, cascaval, lateral, prag, fular, inel, melci, cavaler, litera, burta, revelion, relief, lampa, alerg, culori, rama, rasad, colac, revista, calaret, patrat, floare,

Citeste alternativ cu voce tare cuvintele:

rac - lac    are- ale

ras - las    alarma - alama

rob - lob sare - sale

roz - loz    glas - gras

regat - legat    moale - moare

rege - lege coloana - coroana

rampa - lampa crama - clama

Rica - Lica balon - baron

val - var    bal - bar

Inlocuieste liniutele din cuvintele urmatoare:

Pat - ie ----- ----- ---- ba - ca ----- ----- ---- met - u ----- ----- ---------

a- gint ----- ----- ----- ca - tof ----- ----- ---- maca - oane -------------

ca - ne ----- ----- ---- - obinet ----- ----- ---- nastu - e ----- ----- -------

- acheta ------------- -idiche ----- ----- ----- - ata ----- ----- -------------

cu - te ----- ----- ----- va - za ----- ----- ----- pie - sica ----- ----- -------

pesca - ----- ----- ---- ca - te ----- ----- ------ picio - ----- ----- -----------

- ama ----- ----- ----- bu - ta ----- ----- ------ lingu - a ----- ----- --------

Completeaza propozitiile urmatoare cu cuvinte care contin sunetul "r":

Rodica a primit o ----- ----- -----.

Dorina se joaca in curte cu ----- ----- -----

Am cumparat de la magazin -------------

Serban are trei ----- ----- --------- ----- -----

Calul trage la ----- ----- --------- ----- ------

Vara elevii pleaca in vacanta la ---------

Bradul este verde si ----- ----- -------------

Citeste si ghiceste:

Felinar cu trei culori

Indruma pe trecatori.

(semaforul)

Pe patul lui Titisor

Sta un sac cu pufisor

(perna)

Citeste cu voce tare:   

Veveritele

In padure este un stejar batran. In scorbura lui traiesc doua veverite cu blanitele roscate. Toata ziua sar din creanga in creanga si strang hrana pentru iarna, alune si conuri de brad.

Citeste si memoreaza:

Rica nu stie sa zica

Rau, ratusca, ramurica,

Dar de cand baiatu - nvata

Poezia despre rata,

Rica stie cum sa zica

Rau, ratusca, ramurica

Gaseste cuvintele care contin sunetul "r" in combinatie cu alte consoane si trece-le in coloana corespunzatoare:

praf, creanga, bravo, bruma pruna, creasta, crapa, crocodil, cravata, hrana, graba, gras, greu, drag, pres, drapel, groaza, drojdie, groapa, prund, trifoi, trotineta, drum, premiu, priza, dram, primar, prieten, traista, pret, branza, dragoste, bruna, trage, bratara, prag, broasca, trantor, brazda, bretele, tractor, praf, trotuar, branduse, brad, trist, trup, fragi, trifoi, trompa, drept, drob, trestie, drege, frate, frige, cret, crema, creste, frigider, hrean, freaca, crede, crunt, freamat, treacat, frunte frunza, prastie, greseste, cruce, grad, grija, proiect, gros, gras, produs, strica, strofa, strada, grebla, gradina, strain, stropi, strange, protejat, freezii, protectie, pravalit, prabusit, frica, friptura, vreau, vreascuri, croit, tropait, crocant, trandafir, troaca, vrajit,

BIBLIOGRAFIE

Balbaie,V.,si Pricop.M., Culegere de material metodic pentru corectarea dislaliilor Ed. Did. si pedagogica, Bucuresti, 1979.

Boldan, M., Ghidul pronuntarii corecte la copii, Edit. Lekton, Zalau, 1987.

Gutu, M.,Logopedia vol. I Centrul de multiplicare al Universitatii, Cluj-Napoca, 1975.

Jurcau, E.,si N., Invatam sa vorbim corect. Editura Printek, Cluj - Napoca, 1999.