GANDIREA

GANDIREA

Proba nr. 1. Integrarea notiunilor.

Obiectiv: Dezvoltarea capacitatii de a generaliza, raportarea

notiunilor integratoare la semnificatia obiectelor ce le reprezinta.

Copiilor li se propune un grupaj de notiuni apartinind aceleiasi categorii integratoare si li se cere sa numeasca cit mai multe obiecte, fiinte, lucruri:

Numeste toate animalele care traiesc la casa omului.

Toate animalele care traiesc in padure.

Tot ce poate zbura.

Tot ce poate inota.

Tot ce poate fi confectionat din lemn.

Toate fructele care se pot consuma.

Toate hainutele de care ai nevoie.

Toate obiectele care fac zgomot.

Tot ce se poate deplasa cu ajutorul rotilor.
10. Toate legumele care se pot consuma etc.

Proba nr. 2. Gaseste cuvintul de prisos.

Obiectiv: Dezvoltarea capacitatii de a generaliza, desemnarea semnelor caracteristice.

Copiii stau in cerc. Conducatorul arunca unui copil mingea si numeste patru cuvinte dintre care trei fac parte din aceeasi grupa integratoare, iar al patrulea e de prisos. Copilul trebuie sa identifice cuvintul de prisos.

Variante de cuvinte:

dulap, masa, scaun, palton; - trandafir, ciuperca, romanita, garoafa;

divan, casa, masa, fotoliu; - pisica, oaie, ciine, arici;

vulpe, cioara, iepure, arici; - tei, artar, stejar, zmeura etc.

topor, ciocan, fluier, beschie;

Proba nr. 3. Ce e de prisos?

Obiectiv: Dezvoltarea capacitatii de a generaliza, desemnarea semnelor caracteristice.

Sunt selectate o serie de imagini (des. 1, l a) astfel, ca trei obiecte reprezentate sa faca parte dintr-o anumita grupa, avind aceeasi particularitati caracteristice, a patra imagine fiind de prisos.

Copilul trebuie sa numeasca particularitatile esentiale, ale grupei integratoare.

Proba nr. 4. Termina propozitia.

Scopul: Dezvoltarea gindirii notionale.

Copiii stau in cerc. Conducatorul arunca unui copil mingea si spune inceputul propozitiei. Copilul care prinde mingea trebuie sa termine propozitia. Acel care nu poate s-o faca in doua cazuri este inlaturat din joc.

Variante de propoziюii:

Dimineata servim dejunul, ziua

Noaptea este intuneric, iar ziua

Lamiia este acra, zaharul

Iarna e frig, vara

Cinele latra, pisica

Iarba este verde, iar cerul

Maninci cu gura, asculti cu ,

Pasarea zboara, iar pestele

Barca pluteste, masina

Compozitorul compune muzica, iar cоntгolorul

Omul are doua picioare, iar ciinele

Iarna ninge, vara

Din lina impletesc, iar din pinza

Proba nr. 5. Compara si spune.

Obiectiv: Dezvoltarea operatiilor gindirii (compararea).

Copilul este solicitat sa spuna daca este corecta comparatia: 'Arborul are frunze figurative, ale teiului sunt verzi', 'Visinile au culoare rosie, ciresile sunt rotunde' etc.

Proba nr. 6. Numeste cu un singur cuvint.

Obiectiv: Dezvoltarea capacitatii de a generaliza si a raporta la notiunile integratoare respective.

Copilului i se propune un set de imagini (des.2) ce apartin aceleaai categorii integratoare, fiind rugat sa numeasca grupa respectiva.

Proba nr. 7. Gaseste si compara.

Obiectiv: Dezvoltarea capacitatii de a compara.

Pentru examinare copilului i se propun trei seturi de imagini perechi (des. 3) dupa care el trebuie sa gaseasca obiecte asemanatoare si sa numeasca ce forma au.

Proba nr. 8. Fara sens.

Obiectiv: Dezvoltarea gindirii intuitiv-plastice.

Este demonstratгa o imagine alogica (des.4), propunindu-i-se copilului sa priveasca atent si sa numeasca ce este prezentat fara sens, sa faca unele explicatii, indicind varianta corecta.

Daca copilul descopera mai mult de opt fenomene aceasta dovedeste o dezvoltare buna a gоndirii intuitiv-plastice.

Proba nr. 9. Gaseste cuvinte asemanatoare.

Obiectiv: Dezvoltarea gindirii verbal-logice. Se propun citeva seturi de cuvinte.

Automobil, surub, blans, pene, fricos, se misca, uneste,
prieten,carte.

Bicicleta, buton, revista, cizme, fuge, leaga, tepos, luminos, vint.

Avion, tinta, ziar, umbrela, erou, se leagana, a unui, misca, ascutit, stralucitor.

Motocicleta, piele, scrisoare, caciula, puf, se zvоrcoleste, stringe, tгios.

Autobus, cleste, ghete, clama, dusman, se poticneste, stringe, lovitura, afisa, aspru.

Se citeєte primul cuvint din primul sir: 'automobil', se solicita copilului sa gaseasca si sa selecteze din sirurile urmatoare cuvintele potrivite dupa sens (alcatuind un grup de cuvinte ce definesc o notiune comuna). Fiecare sir de cuvinte este citit rar, cu intervale. In timpul cind se citeste copilul indica acel cuvint, care se aseamana dupa sens cu cel audiat.

Daca, de exemplu, copilul a auzit din primul rand, cuvintul 'automobil', apoi din rindul doi el va alege cuvintul 'bicicleta'. In continuare, din urmatoarele siruri de cuvinte copilul alege cuvintele 'autobus', 'avion', 'motocicleta'. In caz daca copilul nu reuseste sa memoreze sirul de cuvinte, se mai citeste o data. In aceasta ordine de idei, se trece la al doilea cuvint din primul sir, si tot asa pоna cind sunt gasite variantele potrivite pentru toate cuvintele din primul sir.

Pentru formarea in continuare a gindirii verbal-logice se poate, prin analogie, de alcatuit si alte siruri de cuvinte.

Proba nr. 10. Numeste cit mai multe intrebuintari.

Obiectiv: Dezvoltarea agerimii gindirii.

Se propune copilului sa spuna cit mai multe intrebuintari posibile ale conceptelor date: apa, cutit, caldare, copac, masa, lemn etc.

De exemplu: 'Apa' - o bem, ne spalam, stropim florile, udam in gradina, pregatim bucate, ne jucam de-a 'ploita', inotam etc.

Proba nr. 11. Spune opusul

Obiectiv: Dezvoltarea agerimii gindirii.

Copilul este orientat in felul urmator: fii atent, eu voi numi un cuvint, tu vei numi altul, insa opus ca sens. Se propun perechi de cuvinte:

negru - alb mare - mic

lumina - intuneric    cald - rece

moale - tare vesel - trist

repede - incet greu - usor

frumos - urit harnic - lenos etc.

Proba nr. 12. Exista, nu exista

Obiectiv: Dezvoltarea agerimii gindirii.

Numim o anumita situatie, daca ea este adevarata, copiii bat din palme

De exemplu: 'Ciinele miauna'. In cazul dat copiii se abtin, ei nu vor bate din palme.

Se propun situatiile:

Masa merge prin casa.    Coada fuge dupa pisica.

Masina inoata.    Vara ploua.

Bunica se odihneste. Vara ninge.

Trenul zboara. Pisica se plimba pe acoperis.

Pisica bea lapte. Calin este scolar.

Persicul este sarat.    Ciinele se plimba pe acoperis

Elefantul s-a urcat in copac.    Copiii se joaca..

Mama a plecat la servicu. Iarna infloresc copacii.

Noaptea straluceste soarele. Fetita deseneaza.

Proba nr. 13. Ascultam si demonstram

Obiectiv: Dezvoltarea gindirii, concentrarea auditiva. Copiii stau in cerc. Conducatorul le explica cum sa demonstreze enunюurile ce le-au audiat.

daca propozitia e exclamativa, copiii vor ridica miinile unite deasupra capului;

daca propozitia e interogativa, vor ridica mina dreapta in sus, iar cea stinga o duc la piept cu pumnul strins;

daca propozitia e afirmativa - ambii pumni sunt strоnsi unul linga altul.

Conducatorul spune enuntul, facind cite o pauza la sfirsit, iar copiii trebuie sa execute miscarile respective.

Variante de texte:

Unde te duci? Autobusul

La butuci. Aoleu, ce autobus!

Ce sa faci? Trece ziua, n-am ajuns.

Cozonaci. Vai, mamico, toti ne-ntrec,

Cui sa-i dai? Parca are roti de mielc!

Lui Mihai. (C.Dragomir)

Cocosul si gaina

Cocos negru, potcovit

Merge la nunta gatit,

Motata merge si ea,

Dar cocosul zice - asa:

- Casa cine-a matura,

Vulpisoara cu coada?

Proba nr. 14. Ghiceste cuvintul.

Obiectiv: Dezvoltarea rapiditatii gindirii.

Se propune copilului sa ghiceasca ceea ce s-a proiectat sa se spuna.

Variante de silabe:

Ma, ca, te, vi, pii, gu, za, ta, au. etc.

Proba nr. 15. Spune cite.

Obiectiv: Dezvoltarea operativitatii gindirii.

Copiii stau in cerc. Conducatorul arunca mingea unui copil, rostind un cuvint. Copilul spune cite silabe contine cuvintul, intorcind mingea conducatorului.

Variante de cuvinte:

casa, rac, soare, mere, fluture, piine, cal, cana, vaca, pisica, zapada, carte, masa, masina, cizme, covor, batista, dulap, tren etc.

Proba nr. 16. Ce nu se potriveste.

Obiectiv: Dezvoltarea perspicacitatii.

Pedagogul propune copilului imagini sau lucruri la care sunt adaugate elemente nepotrivite continutului, solicitind sa spuna ce nu se potriveste si ce trebuie inlaturat, (des.5).

Proba nr. 17. Identifica si numeste.

Obiectiv: Dezvoltarea corelatiei intre notiuni.

Desenul 6 ilustreaza stadiile de dezvoltare ale coroanei unui pom, incepind cu anotimpul iarna si pina toamna. Se aranjeaza imaginile la intimplare, copilul trebuie sa stabileasca ordinea lor corecta.

Proba nr. 18. Construieste cit mai multe imagini.

Obiectiv: Dezvoltarea originalitatii gindirii, flexibilitatii plastice.

I Etapa

La dispozitia copilului se pun 6 betisoare si i se cere sa construiasca cit mai multe imagini, folosindu-se doar de cele sase betisoare.

II Etapa

Copilul este solicitat sa deseneze diverse obiecte, pornind de la anumite figuri: cerc, patrat, triunghi, dreptunghi. Pedagogul adreseaza copilului intrebarea: 'Ce poti desena dintr-un patrat?' etc.

Variante posibile:

1. 'Patrat' - basma, dulap de baie, tablou, oglinda, fereastra, tabla de scris, televizor etc.

2. 'Cerc' - volan, minge, cap de om, nasture, mar, roata de automobil, ochelari etc.

3. 'Dreptunghi' - covor, fular, dulap, pat, ciocolata, caiet, radiou, plic, usa etc.

4. 'Triunghi' - dintii ferestгaului, acoperisul casei, coroana bradului, zmeul de hirtie etc.

Proba nr. 19. "Desene decupate" (peste si ulcior) (desenul 7, 8).

Aceasta metodica ajuta copii sa delimiteze partile de intreg, sa uneasca partile formand un intreg, dar pentru aceasta, ei neaparat trebuie sa gandeasca.

Desfasurarea activitatii: Copiii sunt asezati cate doi, astfel ei isi vor putea argumenta ideile. Conducatorul le prezinta niste desene decupate. Fiecare pereche de copii vor primi cate un set. Dupa aceea li se propune:

sa priveasca partile decupate ale desenului (de exemplu - peste) si sa spuna cu ce se aseamana;

sa incerce sa gaseasca fisele care exprima partile capului pestelui;

sa uneasca aceste parti si sa verifice daca coincid toate liniile.

Exact aceleasi operatiuni vor fi si cu celalalt desen.

Conducatorul trebuie sa fie foarte atent si sa urmareasca fiecare pereche cum se descurca. Copiii care intampina dificultati in procesul indeplinirii sarcinii, o executa de cateva ori consecutiv, unind partile desenului si verificand exactitatea coincidentei liniilor.

Dupa ce toti finiseaza, sunt rugati sa faca o mica analiza a activitatilor; daca li s-au parut dificile, sau dimpotriva - prea simple.

Proba nr.20. "Joc"

Aceasta metodica dezvolta agerimea gandirii.

Copiii sunt aranjati in semicerc si li se spune: "Eu voi pronunta un cuvant, iar copilul caruia ii voi arunca portocala, va trebui sa numeasca trei obiecte care sa se potriveasca la cuvantul meu. De exemplu eu zic cuvantul "lemn". Voi trebuie sa numiti trei obiecte ce fac parte din aceasta categorie. (de exemplu: scaun, masa, dulap). Acel copil, care nu va sti sa raspunda, va trebui sa plateasca "amenda", vinovatul va trebui sa indeplineasca cate o porunca".

Nota: Se prezinta notiuni generalizatoare - de exemplu: fructe, legume, incaltaminte, transport, mobila, insecte, vesela, animale domestice, pasari, animale salbatice, plante, pomi fructiferi, etc.

Notiunile pot fi prezentate de cateva ori la rand, dar cu conditia ca noile denumiri sa nu se repete. Pe parcurs, jocul poate fi inversat, conducatorul numeste trei obiecte, iar copiii ghicesc notiunea generala.

Proba nr. 21. "Tablouri - perechi cu subiecte". (desenul 9, 10, 11).

Se face cu scopul de a imbunatati procesele de analiza, sinteza, clasificare si comparatie ale gandirii. Copiii sunt grupati cate trei, si fiecare grupulet va primi cate un desen (plansele vor fi diferite). Conducatorul le va propune sa priveasca atent tot desenul, dupa aceea sa priveasca desenul (a) si sa numeasca ce e desenat pe el; dupa aceea desenul (b) si de asemenea sa numeasca ce e desenat pe el. Si numai dupa ce face cunostinta cu desenele, sa priveasca atent consecutiv desenul (a) si (b) de la stanga spre dreapta, evidentiind deosebirile dintre desene, comparand fiecare parte a desenului; si sa numere deosebirile marcate.

Dupa ce s-au ispravit cu un desen, grupurile schimba intre ei desenele, astfel fiecare grupulet trebuie sa analizeze toate cele trei desene.

Proba nr.22. Compararea notiunilor - in scopul verificarii gradului de insusire al operatiilor de analiza si comparare, priceperea de a stabili asemanarile si deosebirile dintre obiecte.

Conducatorul le va propune sa analizeze in parte fiecare pereche de cuvinte; mai intai copiii trebuie sa evidentieze asemanarile si mai apoi - deosebirile.

Materialul de lucru: 30 (sau 15) perechi de cuvinte sau poze clare. De exemplu:

1. Mar - visina;

2. Tren - avion;

Patine - schiuri;

Vrabie - gaina;

Pantof - creion;

Lup - luna;

Vara - iarna;

Stejar - ghiocel;

Cal - vaca;

Dimineata - seara;

Lac - rau;

Floare - zapada;

Ochelari - bani;

Brad - mesteacan;

Foame - sete;

Bine - rau;

Poezie - proza;

Balanta - termometru;

Tristete - bucurie;

Nord - Sud;

Ion - Maria;

Alb - zapada;

Cuvant - litera;

Punct - propozitie;

Mana - manusa;

Medic - spital;

Casa - om;

Portret - pictor;

Pasare - rau.

Trandafir - ghiocel.

Pentru fiecare pereche de cuvinte analizate corect - conducatorul va acorda cate un punct. In cazul copiilor care nu pot descoperi asemanarile si deosebirile existente intr-un cuplu verbal, ei vor fi antrenati suplimentar.

Proba nr.23. Pentru antrenarea comparatiei (operatie a gandirii), copiii vor primi cate o plansa cu desene perechi (important este ca obiectele sa fie cunoscute de ei). (desenul 12)

Conducatorul le va propune sa priveasca atent desenele si sa evidentieze partile lor; dupa care urmeaza sa gaseasca deosebirile in fiecare parte a desenului; si sa le noteze fiecare pe o foita; dupa aceea sa gaseasca asemanarile si sa le noteze. In rezultat, fiecare copil isi va numara cate deosebiri si asemanari a gasit.

In total sunt in desenul (a.) - doua deosebiri si in desenul (b.) - sase deosebiri.

Daca unii copii nu le-au gasit pe toate, sunt rugati sa mai analizeze desenele.

Proba nr.24. . In scopul dezvoltarii agerimii gandirii, copiii vor fi implicati intr-un joc - ghicitoare. Conducatorul ii propune unui copil sa faca descrierea exacta a unui obiect, pe baza caruia un alt copil trebuie sa determine despre ce obiect este vorba. In descrierea obiectului, copilul trebuie sa indice predestinatia lui, forma, culoarea, marimea. Cel care ghiceste poate sa intrebe cate ceva (de exemplu: este comestibil?), in cazul cand n-a fost suficienta descrierea pentru a ghici.

Jocul continue pana cand au posibilitate sa treaca in centru mai multi copii.

Proba nr.25. Urmatoarea proba cuprinde probleme de logica, rezolvarea carora antreneaza capacitatea de a stabili raporturile esentiale, care sunt puse la baza problemei; constientizarea tipului de problema; mobilitatea gandirii; capacitatea de a actiona in plan mintal, de a planifica rezolvarea problemei.

Conducatorul va citi cate o problema si va numi un copil sa raspunda.

Probleme

Marinel rezolva probleme mai bine decat Ionel. Ionel rezolva probleme mai bine decat Mihaita. Care din acesti copii rezolva mai bine probleme?

Lenuta inoata mai repede decat Marioara. Marioara inoata mai repede decat Constanta. Care din aceste fetite inoata mai incet?

Mica latra mi des decat Azorel. Mica latra mai rar decat Juju. Cine latra mai des ca toti?

Fulguta miauna mai incet decat Negruta. Fulguta miauna mai tare decat Pufusor. Care pisica miauna mai tare?

Daca in problema inlocuim cuvantul "mai mic" cu cuvantul artificial creat "oli" si scriem in conditie: Viorel "oli" decat Sergiu. Sergiu "oli" decat Radu. Cine dintre baieti este "oli" decat toti?

Daca cainele ar fi mai usor decat bondarul si mai greu decat elefantul, atunci care din aceste fiinte ar fi mai usor ca toti?

Un mesteacan este cu 179 de ani mai mare decat un stejar si cu 3 ani mai tanar decat un tei. Care din acesti copaci este cel mai batran?

Un dulap pentru carti este cu 2 kg mai usor decat un divan si cu 94 kg mai greu decat un fotoliu. Care din aceste obiecte este cel mai greu?

Andrei locuieste mult mai aproape de scoala decat Nicu si mult mai departe decat Sergiu. Care din acesti copii locuieste mai departe de scoala?

Intr-o carte sunt mult mai multe litere decat intr-o revista si mult mai putine decat intr-un ziar. Unde sunt cel mai multe litere?

Intr-un pahar este mai multa apa decat intr-o farfurie. Intr-o cana este mai putina apa decat in pahar. Unde este mai multa apa?

In camera est mai cald decat pe coridor. In bucatarie este mai frig decat in camera. Unde este mai cald?

Diana este mai vesela decat Andra si mai usoara decat Veronica. Diana este mai trista decat Veronica si mai grea decat Andra. Care din aceste fetite este cea mai trista si care este cea mai grea?

Creionul este mai gros decat stiloul si mai lung decat pixul. Creionul este mai subtire decat pixul si mai scurt decat stiloul. Care dintre obiecte este cel mai subtire si care este cel mai scurt?

Iulia est mai vesela decat Galina, mai grea decat Maricica si mai mare decat Diana. Iulia este mai usoara decat Galina, mai mica decat Maricica si mai trista decat Diana. Care din aceste fetite este cea mai vesela, cea mai grea, cea mai mare?

Mihai alearga mai repede decat Tudor, sare in inaltime mai mult decat Miron si inoata mai bine decat Sandu. Mihai sare in inaltime mai putin decat Tudor, inoata mai rau decat Miron si alearga mai incet decat Sandu. Care din acesti baieti alearga mai incet decat toti, sare in inaltime mai putin si inoata cel mai rau?

Proba nr.26. Pentru dezvoltarea comparatiei - operatie a gandirii, conducatorul le va imparti copiilor planse cu desene. Pe fiecare desen fiind conturat un desen - model (desenul 13, 14).

Copiii trebuie sa priveasca desenele, acordand atentie desenului model; sa compare si sa gaseasca deosebirile in fiecare parte a desenului, dupa aceea sa gaseasca asemanarile desenului; si in ultimul rand - sa gaseasca desenele asemanatoare.

Fiecare copil, primind desenele lor, vor scrie toate asemanarile si deosebirile pe o foita.

La sfarsitul activitatii, copiii vor zice ce au scris.

Desenul 1.

Desenul 1a

Desenul 2

Desenul 3

Desenul 4

Desenul 5

Desenul 6

Desenul 7

Desenul 8

Desenul 9

Desenul 10

Desenul 11

Desenul 12

Desenul 13

Desenul 14