Genograma

Genograma

Genograma reprezinta o reprezentare grafica a familiei, o maniera de a realiza arborele genealogic. Genograma constituie un instrument-cheie in teoria si terapia boweniana; ea asigura, prin vizualizare, o clarificare a proceselor emotionale ale familiei si serveste la identificarea rapida si eficienta a pattern-urilor comportamentale care se transmit din generatie in generatie. Genograma contine informatii despre membrii unei familii si relatiile lor referitor la cel putin trei generatii. Astfel, ea ofera o imagine de ansamblu a modelelor de interactiune familiala complexe.

Exista trei tipuri de informatii despre familie care apar in genograma:

1. informatii de tip demografic - varsta, data nasterii, datele deceselor, locul unde au trait, profesia membrilor, tipul de educatie;
2. informatii de tip functional - modul in care se manifesta fiecare membru din punct de vedere medical, emotional, comportamental. Aceste informatii se trec in dreptul fiecarui membru, adica langa semnul grafic care il reprezinta pe acel individ. Exemple de astfel de informatii sunt: consumul excesiv de alcool, bolile, modul in care se comporta persoana in situatii importante etc. Evident, aceste informatii vor fi mai degraba subiective, spre deosebire de informatiile demografice care sunt obiective.
3. informatii privind evenimentele critice - acele evenimente care presupun schimbari majore in persoana si familie, schimbarile de relatie, esecurile, reusitele etc.

In mod frecvent, genograma contine:

Semne grafice care indica sexul membrilor (patrate pentru barbati si cercuri pentru femei), tipurile de relatii dintre ei (linii orizontale continue pentru casatorii, punctate pentru concubinaj, linii verticale continue pentru copii etc.). Exista o serie de simboluri pentru construirea genogramei - vezi simbolurile de mai jos.

evenimentele nodale sau critice ale familiei - adica evenimentele care au schimbat functionarea familiei, cum ar fi nasteri, avorturi, divorturi, separari ale membrilor, schimbarea locuintei, boli, accidente, decese.

caracteristicile sistemului familial, cum ar fi triunghiurile si separarile emotionale, astfel incat sunt evidentiate procesele multigenerationale care au modelat familia nucleara. De exemplu, cine cu cine vorbeste mai des, direct sau chiar la telefon, cine cu cine se cearta, locul rezidentei (adica apropierea membrilor familiei, cine cu cine locuieste sau se viziteaza), etc. Se investigheaza de asemenea si relatiile familiei cu exteriorul: prietenii, biserica, medicii, profesorii, toate acele persoane care au semnificatie pentru functionarea familiei.

caracteristicile esentiale ale membrilor familiei, care dau informatii despre persoane, dar si despre modul de reactie, mai ales emotional, al membrilor familiei in conditii de stres. Aceste informatii se refera la originea culturala si etnica, statutul socio-economic, apartenenta religioasa, profesie, hobby-uri, dar si caracteristicile de personalitate care au relevanta pentru membrii familiei, regulile si caile de a face fata conflictelor si momentelor tensionante, care cresc nivelul anxietatii, dependentele (de alcool sau de drog). Este important sa se ceara informatii despre functiile si rolurile pe care le au membrii; de aceea, merita data atentie si poreclelor, etichetelor folosite pentru fiecare persoana.

Elaborarea genogramei

Iata cum poate decurge un proces de elaborare a genogramei: vom spune persoanei sau familiei ca avem nevoie de aceste informatii pentru a intelege problema lor sau modul in care ei functioneaza. Tonul va fi calm, linistitor, dechizand spre curiozitatea de a face si a afla ceva nou.

Etapele sunt urmatoarele:

1. are loc intalnirea cu persoana, cuplul sau familia si se cere acordul pentru investigare;
2. se reprezinta grafic, pe o coala mai mare de hartie, cu ajutorul simbolurilor, fiecare membru al familiei si relatiile dintre ei;
3. se cer informatii despre fiecare membru si acestea vor fi notate in apropierea semnului grafic corespunzator membrului. Este de preferat sa se inceapa cu informatiile obiective si sa se continue cu cele mai subiective, lasand spre final cele mai delicate, mai intime. Evident, in modul acesta, persoana sau familia are timp sa se adapteze procesului.

Intrebarile se vor referi la familia nucleara, cea extinsa, la contextul familial largit, la situatia familiala actuala si la situatii trecute. Ele vor fi de genul:

Pentru informatii obiective

"Sa incepem cu familia dumneavoastra. Mai aveti frati sau surori?"

"Unde s-a nascut mama dumneavoastra?"

"Unde s-a mutat fratele tau dupa divort?"

"Care este ordinea nasterii fratilor?"

Evenimente nodale

"Cand a murit bunicul? Care este cauza decesului?"

"Cum s-au intalnit parintii dumneavoastra? Cum au ajuns sa se casatoreasca?"

"Tatal a mai fost casatorit? A avut copii din aceasta casatorie?"

"Cand ai plecat de acasa? Cum ai facut fata separarii de parinti?"

Pentru caracteristicile sistemului familial (relatii, roluri)

"Cum pastrati legatura cu matusa care este plecata din tara? Cat de des vorbiti sau va scrieti?"

"Cum se rezolvau conflictele in familia in care ai crescut?"

"Cum se exprima iubirea (furia, frustrarea, tandretea) intre parinti atunci cand erai mica?"

"Ce se intampla cu voi cand tata vine baut acasa?"

"Cum a reactionat mama ta cand s-a imbolnavit bunica din partea tatalui?"

"Cine este vazut in familie ca fiind puternic? Slab? Luptator? Cald? Distant?"

"Cine este oaia neagra a familiei?"

Pentru caracteristicile membrilor

"Cum l-ai putea descrie succint pe tatal tau?"

"Care ar fi cele mai importante caracteristici ale bunicii tale, asa cum ai cunoscut-o tu?"

"Cum reactioneaza tatal tau cand tu iei o nota mica la scoala?"

"Au fost probleme de natura legala in familie? A fost cineva arestat? Care a fost motivul?"

Interpretarea genogramei

Dupa ce am completat genograma cu cat de multe date am reusit sa aflam, vom incerca sa identificam ce patternuri emotionale, relationale, comportamentale se disting in sistemul familial. Pentru asta, ne vom organiza interpretarea astfel:

Cautam sa observam modalitati repetitive de comportare; de regula, aceste pot fi extrase din descrieri similare ale unor persoane. De exemplu, apare aceeasi caracteristica sau caracteristici apropiate la tata si sot, sau mama si fiica, sau unchi si partener. Exemple de caracteristici sunt: ambitios (ambitioasa), muncitor (muncitoare), distant(a), afectuos (afectuoasa), grijuliu (grijulie) etc. Acestea sunt mai posibil sa apara pe linie masculina sau feminina in familie, adica barbatii sa semene ca mod de a fi sau femeile sa aiba aceleasi caracteristici dominante. Acest lucru se observa foarte clar in familiile de tip traditional, unde rolurile in familie sunt stricte si se transmit direct de la o generatie la alta.

Identificam modalitati repetitive de functionare. Adesea, problemele actuale ale unei familiii sau ale membrilor ei se regasesc la generatiile anterioare. Asa se intampla cu diverse simptome precum alcoolismul, incestul, violenta, esecurile profesionale, simptomele fizice. Regasim des intr-o familie modele transgenerationale de succes si esec. De asemenea, gasim frecvent modele de succes la o generatie, urmat de esec la urmatoarea. Asta se poate datora mai ales la familiile cu renume, deoarece copii pot dezvolta sentimente de inferioritate si culpabilitate din pricina presiunii exercitate de reputatia parintilor sau de standardele pe care acestia le impun in educatia lor.

Cautam modalitati similare de relationare de-a lungul generatiilor, cum ar fi triunghiuri repetate, (cele mai frecvent intalnite sunt parinti-copii, cuplu-soacra, cuplu-prieten), coalitii, separari, tipuri de conflict. De exemplu, putem observa ca o bunica a realizat o coalitie cu fetele sale impotriva bunicului, iar actualmente una din fete face acelasi lucru in familia sa, coalizandu-se cu copilul impotriva sotului, ceea ce poate fi un indiciu pentru o identificare prea puternica a femeii cu mama sa. Putem identifica si tipul de relatii din familie: fuzionala, distanta, ostila, conflictuala, etc.

Cautam coincidente de date, cum ar fi situatia in care decesul unui membru coincide cu aparitia unui simptom la un alt membu al familiei sau cu producerea unei separari. Aici este vorba despre aceeasi emotie: sentimentul de abandon care se repeta. Poate fi vorba de un proces de doliu neterminat care se continua intr-o generatie viitoare. Sau, in cazul in care varsta la care a debutat un simptom al unui membru coincide cu varsta la care un alt simptom a aparut la alt membru al familiei. Aici poate fi vorba de un nivel de diferentiere foarte mic, adica de o identificare sau repetitie a unui pattern emotional semnificativ.

Cautam modul in care o schimbare are impact asupra familiei si daca evenimentele specifice etapei de viata familiala s-au petrecut in etapa respectiva sau au fost avansate sau intarziate. De exemplu, daca intr-o familie copiii pleaca de acasa foarte devreme, atunci este posibil ca ei sa doreasca de fapt sa paraseasca mediul familial pe care il resimt ca fiind ostil sau nestimulativ. Dimpotriva, daca ei se desprind prea greu sau tarziu de cuibul familiei, atunci ei se pot teme sa faca fata vietii singuri, fiind prea dependenti de ajutorul parintesc sau sunt retinuti de o loialitate familiala care poate fi fatada unei temeri a parintilor de a fi lasati singuri in fata unei casatorii subrede.

Examinam si evenimentele de viata stresante sau traumatizante deoarece acestea produc numeroase emotii foarte puternice care pot sa nu fie descarcate si integrate suficient de membrii unei familii. Astfel, aceste emotii pot trece la generatiile viitoare, amplificandu-se si generand simtome sau comportamente care altfel nu ar putrea fi justificate decat superficial. De exemplu, esecul profesional intr-o anumita meserie a unui membru al familiei poate fi explicat de un conflict interior intre dorinta de a urma acea meserie pentru a continua actiunile unui bunic important (care vine in slujba unei dorinte inconstiente de a fi considerat la randu-i important si de a atrage atentia membrilor familiei) si dorinta membrului actual de a isi urma propria cale profesionala, dar care ramane neindeplinita din cauza temerii de a fi respins sau criticat de propria familie.

Examinam de asemenea si reactiile la aniversari, adica asa-numitul "sindrom aniversar": un membru poate reactiona cu un simptom la faptul ca este data de aniversare a unui eveniment stresant sau traumatizant. De exemplu, o persoana poate avea depresii, migrene sau esecuri in actiunile intreprinse de fiecare data cand se apropie data de aniversare a unui divort sau deces.

Luam in calcul si lipsa sau omisiunea informatiilor. Ele reflecta de regula lipsa contactelor cu acei membrii, adica lipsa emotiilor pozitive, care sa favorizeze legaturile si cunoasterea. Dar absenta informatiilor poate semnifica si emotii negative, cum ar fi respingerea constienta sau inconstienta a membrilor respectivi sau a laturii familiale respective.

Punem in evidenta contrastele intre modelele de echilibru si dezechilibru. De exemplu, daca intr-o familie toti membrii reusesc si doar unul esueaza, atunci acest dezechilibru ridica intrebarea ce functie joaca acest esec in sistemul familial. Aceasta poate fi de atragere a atentiei si grijii, de demascare a unei emotii nespuse cum ar fi rejectia, etc.

Dupa cum se observa, genograma familiei serveste drept instrument care ajuta familia si pe cercetator sau terapeut sa inteleaga sistemul emotional al familiei respective, atat in punctele sale forte, cat si in cele vulnerabile. De asemenea, functioneaza ca ghid in terapie si poate fi impartasit familiei, discutat cu aceasta, ca o componenta a procesului terapeutic. Astfel sunt facilitate insight-uri referitoare la procesele emotionale si la nivelul de diferentiere. Astfel, membrii familiei isi pot imbunatati modul de functionare, stimulandu-si pattern-urile pozitive de comportament si iesind sau transformand pattern-urile rigide sau negative, constiente sau inconstiente.